3ra-1087/21 — cu privire la anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1087/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mazur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc Î N C H E I E R E 17 noiembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de către Svetlana Sviridova, la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, Consiliului or.

Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, persoane terțe Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Agenția Proprietății Publice și Andrei Calistru, cu privire la anularea deciziilor Consiliului orășenesc Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună credință, anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or.

Codru și Maxim Roșca la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat hotărârea și încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii, constată: La data de 19 septembrie 2016 Svetlana Sviridova a depus acțiune, ulterior concretizată, împotriva Primăriei or. Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și recunoașterea în calitate de posesor de bună credință a sectorului de teren din str. Potârnichii, nr. 54, or.

Codru în hotarele anilor 2004-2015. La data de 01 februarie 2017 Svetlana Sviridova a depus acțiune împotriva Primăriei or. Codru, prin care a solicitat anularea deciziei Primăriei or. Codru nr. 1 4/15 din 29 septembre 2016 „Cu privire la înstrăinarea terenului afent casei de locuit individuale din str. XXXXX Șvetlanei Sviridova”. (f.d. 165, vol. I) Prin încheierea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a conexat la cauza nr. 3-1530/16 intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, intervenient accesoriu Lidia Roșca, Olga Roșca și Maxim Roșca cu privire la anularea deciziei nr. 4/51 din 21 noiembrie 2015 și privatizarea lotului de teren, cu cauza nr. 3-155/17 la acțiunea înaintată de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or.

Codru cu privire la anularea deciziei Primăriei or. Codru nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, cu atribuirea numărului unic nr. 3-1530/16. (f.d. 159-160, vol. I) La data de 28 martie 2018 Svetlana Sviridova a depus acțiune împotriva Primăriei or. Codru, Lidiei Roșca, lui Maxim Roșca și Olgăi Roșca, prin care a solicitat anularea actului de stabilire a hotarelor a sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 16 mai 2016, prin care s-a repartizat în proprietate privată 2/3 cote-părți din terenul cu nr. cadastral XXXXX eliberat pe numele Lidiei Roșca, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or.

Codru și Maxim Roșca la data de 08 aprilie 2016. (f.d. 40-45, vol. II) Prin încheierea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a conexat la cauza nr. 3-1530/16 la cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, intervenienți accesorii Lidia Roșca, Olga Roșca și Maxim Roșca, privind obligarea anulării dispozițiilor Primăriei or. Codru nr. 4/51 din 21 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016 și privatizarea lotului de teren, cu cauza nr. 3-400/18 la acțiunea înaintată de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or.

Codru, Lidiei Roșca, lui Maxim Roșca și Olgăi Roșca, cu privire la anularea actului de stabilire a hotarelor a sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 16 mai 2016, prin care s-a repartizat în proprietate privată 2/3 cote- părți din terenul cu nr. cadastral XXXXX eliberat pe numele Lidiei Roșca, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or. Codru și Maxim Roșca la data de 08 aprilie 2016, cu atribuirea numărului unic 3-1530/16. (f.d. 35-37, vol. II) În motivarea acțiunii reclamanta Svetlana Sviridova a indicat că în anul 2004 a procurat casa de locuit din or.

Codru, str. XXXXX, amplasată pe un teren cu hotare fixe, indicate în planurile din anii 1987, 2000, 2006, fixate prin gard, deținând în jur de 7,2 ari, teren pe care a reconstruit casa veche, a sădit copaci și l-a folosit până în anul 2015. La data de 10 august 2015 s-a adresat Primăriei or. Codru cu solicitarea de privatizare a terenului aferent casei de locuit, însă nu a fost niciodată chemată pentru examinarea cererii, deși în repetate rânduri s-a interesat de soarta acesteia. Ulterior a aflat incidental despre deciziile contestate, prin care o parte din terenul pe care-l folosea de 1,6 ari de pe str. XXXXX a fost privatizat pe numele familiei Roșca, care nu avea nici o tangență cu acest teren.

2 La data de 21 iulie 2016 a aflat despre existența deciziei Consiliului or.

Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str.-la Busuiocului nr. 11A, prin care s-a dispus a modifica informația grafică a terenului cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 0,1143 ha, înregistrat eronat, cu înregistrarea terenului cu suprafața de 0,0610 ha pe numele administrației publice locale, conform măsurărilor efectuate, iar construcția 01 (casă de locuit individuală) a fost înregistrată pe numele Svetlanei Sviridova în baza actelor juridice, păstrându-se numărul cadastral XXXXX; înregistrarea terenului cu suprafața de 0,0533 ha pe numele administrației publice locale, conform măsurărilor efectuate, iar construcția 02 (casă de locuit individuală) și construcția 03 (șura) a fost înregistrată pe numele Lidiei Roșca, Olgăi Roșca și lui Maxim Roșca, conform cotelor-părți, în baza actelor juridice, cu autentificarea coproprietarilor bunurilor imobile din adresa indicată a dreptului de proprietate privată comună pe cote-părți asupra terenului cu suprafața de 0,0533 ha pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale și construcțiilor gospodărești.

Ulterior, Primăria or. Codru a eliberat și titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016 pe numele Lidiei Roșca asupra 2/3 din teren cu nr. cadastral XXXXX, fiind încheiat contract de vânzare-cumpărare între Primăria or. Codru și Maxim Roșca la 08 aprilie 2016 privind înstrăinarea 1/6 din terenul dat. La data de 02 august 2016 a contestat decizia dată, solicitând anularea ei, însă până în prezent n-a primit nici un răspuns la această cerere, motiv din care s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată la 19 septembrie 2016. Totodată, reclamanta a menționat că la 12 februarie 2016 a fost întocmit actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric aprobat de primarul or.

Codru în temeiul cererii depuse de către Lidia Roșca, cu care la fel nu este de acord. Prin decizia Consiliului orășenesc Codru nr. 4/15 din 29 septembrie 2016 cu privire la înstrăinarea terenului aferent casei de locuit individuale din str. XXXXX Svetlanei Sviridova i s-a dispus înregistrarea terenului cu suprafața de 0,0600 ha din adresa indicată, cu numărul cadastral XXXXX pe numele administrației publice locale și înstrăinarea acestuia solicitantei la preț normativ pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale indicate, pe care o consideră ilegală, deoarece se combate prin decizia nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015, motiv din care la 15 decembrie 2016 a contestat-o, depunând în acest sens cerere prealabilă, la care la 29 decembrie 2016 a primit răspunsul din 27 decembrie 2016, prin care cererea a fost respinsă.

În asemenea circumstanțe, Svetlana Sviridova a solicitat anularea deciziilor Consiliului orășenesc Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună credință, anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între 3 Primăria or. Codru și Roșca Maxim la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale. Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins acțiunea depusă de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or.

Codru, Consiliului or. Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, persoane terțe Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Agenția Proprietății Publice și Andrei Calistru, cu privire la anularea deciziilor Consiliului orășenesc Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună credință, anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or.

Codru și Maxim Roșca la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale ca fiind neîntemeiate. (f.d. 62, 78-86, vol. III) La data de 23 octombrie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la articolul 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Svetlana Sviridova a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, ulterior la data de 11 februarie 2019, la 14 februarie 2019, 26 mai 2020 a depus apel motivat. Prin încheierile din 15 mai 2019 și din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au atras în proces în calitate de persoane terțe Agenția Proprietății Publice și Andrei Calistru. (f.d. 158-159, vol. III, f.d.

33-34, vol. IV) Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea și încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a rejudecat cauza și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins acțiunea depusă de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, Consiliului or.

Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, persoane terțe Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Agenția Proprietății Publice și Andrei Calistru, cu privire la anularea deciziilor Consiliului orășenesc Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună credință, anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or.

Codru și Maxim Roșca la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale ca fiind neîntemeiată. (f.d. 100-101, 102-111, vol. IV) În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 23 iunie 2015 Svetlana Sviridova și Andrei Calistru sunt proprietarii devălmași ai construcției cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 82,7 m.p., drept înregistrat la 21 mai 2004, amplasată pe terenul cu suprafața de 0,06 ha, cu numărul cadastral XXXXXX din mun. Chișinău, or. Codru, str. XXXXX, înregistrare efectuată la 20 iulie 2000, iar terenul cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 0.06 ha aparține Republicii Moldova.

4 Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 11 octombrie 2016 Olga Roșca, Maxim Roșca și Lidia Roșca sunt coproprietarii pe cote-părți ai construcțiilor cu numerele cadastrale XXXXX, drepturi înregistrate la 08 iulie 2016, amplasate pe terenul cu suprafața de 0,0533 ha, cu numărul cadastral XXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, dreptul de proprietate asupra acestuia fiind înregistrat la 13 aprilie 2016 și 08 iulie 2016. Conform planului geometric al bunului imobil terenurile nominalizate sunt învecinate printr-un hotar comun, iar terenul pe care sunt amplasate toate construcțiile indicate supra însumează 0,1143 ha. Instanța de apel a stabilit că la data dobândirii de către Svetlana Sviridova a dreptului de proprietate asupra construcției amplasate pe str. XXXXX, or.

Codru, mun. Chișinău în baza contractului de vânzare-cumpărare din 19 mai 2004, în Registrul bunurilor imobile suprafața terenului aferent acesteia era înregistrat de 0,06 ha. Din aceste motive, referirea Svetlanei Sviridova la schemele terenului din 22 aprilie 1988, 17 iulie 2000 și 01 august 2006 instanțele ierarhic inferioare au reținut că sunt nefondate, deoarece acestea nu reprezintă suprafața terenului aferent construcției cumpărate de ultima, înregistrată în Registrul bunurilor imobile la 20 iulie 2000, respectiv anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare a construcției din 19 mai 2004. Prin urmare, instanța de apel a constatat că în lipsa unui temei de a poseda suprafața de teren aferentă construcției sale în exces față de cea atribuită de 0,06 ha, în speță lipsesc temeiurile legale ce ar determina posibilitatea recunoașterii Svetlanei Sviridova în calitate de proprietar de bună credință asupra terenului din str. XXXXX, or.

Codru în perioada anilor 2004-2015, inclusiv în contextul lipsei vreunuia din temeiurile stabilite de art. 320 din Codul civil pentru dobândirea licită de către apelantă a dreptului de proprietate asupra terenului ce excede suprafața atribuită acesteia cu titlu de teren aferent. Cu referire la pretenția Svetlanei Sviridova privind anularea deciziilor Consiliului or.

Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, instanța de fond, cât și instanța de apel au considerat necesar de a releva că argumentele Svetlanei Sviridova referitoare la faptul că terenul susmenționat este înregistrat în Registrul bunurilor imobile pe numele Republica Moldova și, astfel, aparține statului, nu pot fi reținute în contextul în care opoziția privind înregistrarea terenurilor vizate în calitate de proprietate a administrației publice locale în contradictoriu cu înregistrarea efectuată în Registrul bunurilor imobile o au doar autoritățile abilitate ale statului, în cazul dat Agenția Proprietății Publice, care nu a înaintat în prezenta cauză obiecții, iar apelanta nu are împuterniciri de a acționa din numele autorităților statului.

Subsecvent, instanțele au constatat că și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016 a fost eliberat legal în baza deciziei legale a autorității publice locale și în corespundere cu exigențele art. 6, 9 și 20 din Codul funciar, în speță lipsind și temeiuri legale de declarare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or. Codru și Maxim Roșca la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale, acesta fiind încheiat în corespundere cu prevederile legale. 5 Totodată, deoarece deciziile contestate produc în continuare efecte, instanța de apel a constatat ca fiind nefondate și pretențiile Svetlanei Sviridova privind obligarea pârâților de a realiza privatizarea terenului aferent construcției sale conform condițiilor voite de aceasta în lipsa vreunui temei legal.

Referitor la pretenția privind anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, instanțele ierarhic inferioare au constatat că actul respectiv a fost întocmit la data la care proprietarul ambelor terenuri litigioase era autoritatea publică locală, motiv pentru care referirea Svetlanei Sviridova la instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor strale și geometrice, aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru sunt eronate, inclusiv în contextul în care la data întocmirii actului respectiv Svetlana Sviridova nu era titulară a vreunui drept asupra terenului adiacent în contextul în care limitele acestuia nu erau determinate, fiind doar formal stabilită suprafața terenului, situație ce denotă că autoritatea publică locală era îndreptățită să-și exercite drepturile asupra terenurilor ce aparțineau acesteia.

La data de 08 iunie 2021 și 05 octombrie 2021 Svetlana Sviridova a depus cerere de recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului recurenta Svetlana Sviridova a invocat că decizia instanței de apel este ilegală, deoarece nu a beneficiat de un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 l Convenției Europene a Drepturilor Omului, ori instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Consiliul or. Codru nu poate dispune de un bun care nu-i aparține, ori în sensul legii proprietarul unui bun imobil are dreptul de dispoziție, folosință și posesie asupra acestuia, iar terenul nominalizat, care aparține cu drept de proprietate a statului, poate fi transmis din proprietatea acestuia în proprietatea unității administrativ teritoriale doar în baza unei hotărâri de Guvern.

Recurenta consideră că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, iar această eroare de drept poate fi corectată doar prin casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea cauzei. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ. În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data 26 mai 2021. La data de 02 iunie 2021 Svetlana Sviridova a recepționat dispozitivul deciziei instanței de apel. (f.d. 113, vol. IV) La data de 08 iunie 2021 Svetlana Sviridova a depus recurs nemotivat. (f.d. 115-119, vol. IV) 6 Svetlanei Sviridova i-a fost notificată decizia motivată la data de 07 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la materialele cauzei nr. DS8003376519AS. (f.d. 134, vol. IV) Svetlana Sviridova a depus recurs motivat la data de 05 octombrie 2021, fiind respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul administrativ.

La data de 27 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului or. Codru, Primăriei or. Codru, IP „Agenția Servicii Publice”, Agenției Proprietății Publice, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, Andrei Calistru și avocatului Tatiana Danilescu copia recursului motivat declarat de către Svetlana Sviridova. (f.d. 146, vol. IV) Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Svetlana Sviridova, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de 7 recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Svetlana Sviridova. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Svetlana Sviridova se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 8