3ra-1087/21 — cu privire la anularea actelor administrative

3ra-1087/21 — cu privire la anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1087/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mazur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Svetlana Sviridova,

la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Svetlana Sviridova

împotriva Primăriei or. Codru, Consiliului or. Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca,

lui Maxim Roșca, persoane terțe Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

Agenția Proprietății Publice și Andrei Calistru, cu privire la anularea deciziilor

Consiliului orășenesc Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29

septembrie 2016, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de

bună credință, anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul

elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016,

declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între

Primăria or. Codru și Maxim Roșca la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și

deservirea casei de locuit individuale,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat hotărârea și încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La data de 19 septembrie 2016 Svetlana Sviridova a depus acțiune, ulterior

concretizată, împotriva Primăriei or. Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim

Roșca, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat

anularea deciziei nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și recunoașterea în calitate de

posesor de bună credință a sectorului de teren din str. Potârnichii, nr. 54, or. Codru

în hotarele anilor 2004-2015.

La data de 01 februarie 2017 Svetlana Sviridova a depus acțiune împotriva

Primăriei or. Codru, prin care a solicitat anularea deciziei Primăriei or. Codru nr.

1

4/15 din 29 septembre 2016 „Cu privire la înstrăinarea terenului afent casei de

locuit individuale din str. XXXXX Șvetlanei Sviridova”. (f.d. 165, vol. I)

Prin încheierea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

conexat la cauza nr. 3-1530/16 intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, intervenient accesoriu

Lidia Roșca, Olga Roșca și Maxim Roșca cu privire la anularea deciziei nr. 4/51

din 21 noiembrie 2015 și privatizarea lotului de teren, cu cauza nr. 3-155/17 la

acțiunea înaintată de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru cu

privire la anularea deciziei Primăriei or. Codru nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, cu

atribuirea numărului unic nr. 3-1530/16. (f.d. 159-160, vol. I)

La data de 28 martie 2018 Svetlana Sviridova a depus acțiune împotriva

Primăriei or. Codru, Lidiei Roșca, lui Maxim Roșca și Olgăi Roșca, prin care a

solicitat anularea actului de stabilire a hotarelor a sectorului de teren în scopul

elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 16 mai 2016,

prin care s-a repartizat în proprietate privată 2/3 cote-părți din terenul cu nr.

cadastral XXXXX eliberat pe numele Lidiei Roșca, declararea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or. Codru și Maxim

Roșca la data de 08 aprilie 2016. (f.d. 40-45, vol. II)

Prin încheierea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

conexat la cauza nr. 3-1530/16 la cererea de chemare în judecată depusă de către

Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, intervenienți accesorii Lidia

Roșca, Olga Roșca și Maxim Roșca, privind obligarea anulării dispozițiilor

Primăriei or. Codru nr. 4/51 din 21 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie

2016 și privatizarea lotului de teren, cu cauza nr. 3-400/18 la acțiunea înaintată de

către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, Lidiei Roșca, lui Maxim

Roșca și Olgăi Roșca, cu privire la anularea actului de stabilire a hotarelor a

sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016,

declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren eliberat la 16 mai 2016, prin care s-a repartizat în proprietate privată 2/3 cote-

părți din terenul cu nr. cadastral XXXXX eliberat pe numele Lidiei Roșca,

declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între

Primăria or. Codru și Maxim Roșca la data de 08 aprilie 2016, cu atribuirea

numărului unic 3-1530/16. (f.d. 35-37, vol. II)

În motivarea acțiunii reclamanta Svetlana Sviridova a indicat că în anul 2004

a procurat casa de locuit din or. Codru, str. XXXXX, amplasată pe un teren cu

hotare fixe, indicate în planurile din anii 1987, 2000, 2006, fixate prin gard,

deținând în jur de 7,2 ari, teren pe care a reconstruit casa veche, a sădit copaci și l-a

folosit până în anul 2015.

La data de 10 august 2015 s-a adresat Primăriei or. Codru cu solicitarea de

privatizare a terenului aferent casei de locuit, însă nu a fost niciodată chemată

pentru examinarea cererii, deși în repetate rânduri s-a interesat de soarta acesteia.

Ulterior a aflat incidental despre deciziile contestate, prin care o parte din terenul

pe care-l folosea de 1,6 ari de pe str. XXXXX a fost privatizat pe numele familiei

Roșca, care nu avea nici o tangență cu acest teren.

2

La data de 21 iulie 2016 a aflat despre existența deciziei Consiliului or.

Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 cu privire la autentificarea dreptului de

proprietate privată asupra lotului de pământ din str.-la Busuiocului nr. 11A, prin

care s-a dispus a modifica informația grafică a terenului cu numărul cadastral

XXXXX cu suprafața de 0,1143 ha, înregistrat eronat, cu înregistrarea terenului cu

suprafața de 0,0610 ha pe numele administrației publice locale, conform

măsurărilor efectuate, iar construcția 01 (casă de locuit individuală) a fost

înregistrată pe numele Svetlanei Sviridova în baza actelor juridice, păstrându-se

numărul cadastral XXXXX; înregistrarea terenului cu suprafața de 0,0533 ha pe

numele administrației publice locale, conform măsurărilor efectuate, iar construcția

02 (casă de locuit individuală) și construcția 03 (șura) a fost înregistrată pe numele

Lidiei Roșca, Olgăi Roșca și lui Maxim Roșca, conform cotelor-părți, în baza

actelor juridice, cu autentificarea coproprietarilor bunurilor imobile din adresa

indicată a dreptului de proprietate privată comună pe cote-părți asupra terenului cu

suprafața de 0,0533 ha pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale

și construcțiilor gospodărești.

Ulterior, Primăria or. Codru a eliberat și titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren din 16 mai 2016 pe numele Lidiei Roșca asupra 2/3 din teren

cu nr. cadastral XXXXX, fiind încheiat contract de vânzare-cumpărare între

Primăria or. Codru și Maxim Roșca la 08 aprilie 2016 privind înstrăinarea 1/6 din

terenul dat.

La data de 02 august 2016 a contestat decizia dată, solicitând anularea ei,

însă până în prezent n-a primit nici un răspuns la această cerere, motiv din care s-a

adresat cu acțiune în instanța de judecată la 19 septembrie 2016.

Totodată, reclamanta a menționat că la 12 februarie 2016 a fost întocmit

actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului

geometric aprobat de primarul or. Codru în temeiul cererii depuse de către Lidia

Roșca, cu care la fel nu este de acord.

Prin decizia Consiliului orășenesc Codru nr. 4/15 din 29 septembrie 2016 cu

privire la înstrăinarea terenului aferent casei de locuit individuale din str. XXXXX

Svetlanei Sviridova i s-a dispus înregistrarea terenului cu suprafața de 0,0600 ha

din adresa indicată, cu numărul cadastral XXXXX pe numele administrației

publice locale și înstrăinarea acestuia solicitantei la preț normativ pentru

exploatarea și deservirea casei de locuit individuale indicate, pe care o consideră

ilegală, deoarece se combate prin decizia nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015, motiv

din care la 15 decembrie 2016 a contestat-o, depunând în acest sens cerere

prealabilă, la care la 29 decembrie 2016 a primit răspunsul din 27 decembrie 2016,

prin care cererea a fost respinsă.

În asemenea circumstanțe, Svetlana Sviridova a solicitat anularea deciziilor

Consiliului orășenesc Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie2015 și nr. 4/15 din 29

septembrie 2016, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de

bună credință, anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul

elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016,

declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între

3

Primăria or. Codru și Roșca Maxim la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și

deservirea casei de locuit individuale.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins acțiunea depusă de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or.

Codru, Consiliului or. Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca,

persoane terțe Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Agenția Proprietății

Publice și Andrei Calistru, cu privire la anularea deciziilor Consiliului orășenesc

Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, obligarea

la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună credință, anularea

actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului

geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 16 mai 2016, declararea nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or. Codru și

Maxim Roșca la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și deservirea casei de locuit

individuale ca fiind neîntemeiate. (f.d. 62, 78-86, vol. III)

La data de 23 octombrie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la articolul

362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Svetlana Sviridova a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, ulterior la data de 11 februarie 2019, la 14 februarie 2019, 26 mai

2020 a depus apel motivat.

Prin încheierile din 15 mai 2019 și din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău s-au atras în proces în calitate de persoane terțe Agenția Proprietății

Publice și Andrei Calistru. (f.d. 158-159, vol. III, f.d. 33-34, vol. IV)

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea și

încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

rejudecat cauza și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins acțiunea depusă de

către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, Consiliului or. Codru,

Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, persoane terțe Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, Agenția Proprietății Publice și Andrei Calistru, cu

privire la anularea deciziilor Consiliului orășenesc Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie

2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, obligarea la privatizarea terenului,

recunoașterea ca proprietar de bună credință, anularea actului de stabilire a

hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12

februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren din 16 mai 2016, declararea nulității absolute a contractului

de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or. Codru și Maxim Roșca la 08

aprilie 2016 pentru exploatarea și deservirea casei de locuit individuale ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 100-101, 102-111, vol. IV)

În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că conform extrasului

din Registrul bunurilor imobile din 23 iunie 2015 Svetlana Sviridova și Andrei

Calistru sunt proprietarii devălmași ai construcției cu numărul cadastral XXXXX,

cu suprafața de 82,7 m.p., drept înregistrat la 21 mai 2004, amplasată pe terenul cu

suprafața de 0,06 ha, cu numărul cadastral XXXXXX din mun. Chișinău, or.

Codru, str. XXXXX, înregistrare efectuată la 20 iulie 2000, iar terenul cu numărul

cadastral XXXXX cu suprafața de 0.06 ha aparține Republicii Moldova.

4

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 11 octombrie 2016

Olga Roșca, Maxim Roșca și Lidia Roșca sunt coproprietarii pe cote-părți ai

construcțiilor cu numerele cadastrale XXXXX, drepturi înregistrate la 08 iulie

2016, amplasate pe terenul cu suprafața de 0,0533 ha, cu numărul cadastral XXXX

din mun. Chișinău, str. XXXXX, dreptul de proprietate asupra acestuia fiind

înregistrat la 13 aprilie 2016 și 08 iulie 2016.

Conform planului geometric al bunului imobil terenurile nominalizate sunt

învecinate printr-un hotar comun, iar terenul pe care sunt amplasate toate

construcțiile indicate supra însumează 0,1143 ha.

Instanța de apel a stabilit că la data dobândirii de către Svetlana Sviridova a

dreptului de proprietate asupra construcției amplasate pe str. XXXXX, or. Codru,

mun. Chișinău în baza contractului de vânzare-cumpărare din 19 mai 2004, în

Registrul bunurilor imobile suprafața terenului aferent acesteia era înregistrat de

0,06 ha.

Din aceste motive, referirea Svetlanei Sviridova la schemele terenului din 22

aprilie 1988, 17 iulie 2000 și 01 august 2006 instanțele ierarhic inferioare au

reținut că sunt nefondate, deoarece acestea nu reprezintă suprafața terenului aferent

construcției cumpărate de ultima, înregistrată în Registrul bunurilor imobile la 20

iulie 2000, respectiv anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare a

construcției din 19 mai 2004.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că în lipsa unui temei de a poseda

suprafața de teren aferentă construcției sale în exces față de cea atribuită de 0,06

ha, în speță lipsesc temeiurile legale ce ar determina posibilitatea recunoașterii

Svetlanei Sviridova în calitate de proprietar de bună credință asupra terenului din

str. XXXXX, or. Codru în perioada anilor 2004-2015, inclusiv în contextul lipsei

vreunuia din temeiurile stabilite de art. 320 din Codul civil pentru dobândirea licită

de către apelantă a dreptului de proprietate asupra terenului ce excede suprafața

atribuită acesteia cu titlu de teren aferent.

Cu referire la pretenția Svetlanei Sviridova privind anularea deciziilor

Consiliului or. Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie

2016, instanța de fond, cât și instanța de apel au considerat necesar de a releva că

argumentele Svetlanei Sviridova referitoare la faptul că terenul susmenționat este

înregistrat în Registrul bunurilor imobile pe numele Republica Moldova și, astfel,

aparține statului, nu pot fi reținute în contextul în care opoziția privind înregistrarea

terenurilor vizate în calitate de proprietate a administrației publice locale în

contradictoriu cu înregistrarea efectuată în Registrul bunurilor imobile o au doar

autoritățile abilitate ale statului, în cazul dat Agenția Proprietății Publice, care nu a

înaintat în prezenta cauză obiecții, iar apelanta nu are împuterniciri de a acționa din

numele autorităților statului.

Subsecvent, instanțele au constatat că și titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren din 16 mai 2016 a fost eliberat legal în baza deciziei legale a

autorității publice locale și în corespundere cu exigențele art. 6, 9 și 20 din Codul

funciar, în speță lipsind și temeiuri legale de declarare a nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria or. Codru și Maxim

Roșca la 08 aprilie 2016 pentru exploatarea și deservirea casei de locuit

individuale, acesta fiind încheiat în corespundere cu prevederile legale.

5

Totodată, deoarece deciziile contestate produc în continuare efecte, instanța

de apel a constatat ca fiind nefondate și pretențiile Svetlanei Sviridova privind

obligarea pârâților de a realiza privatizarea terenului aferent construcției sale

conform condițiilor voite de aceasta în lipsa vreunui temei legal.

Referitor la pretenția privind anularea actului de stabilire a hotarelor

sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016,

instanțele ierarhic inferioare au constatat că actul respectiv a fost întocmit la data la

care proprietarul ambelor terenuri litigioase era autoritatea publică locală, motiv

pentru care referirea Svetlanei Sviridova la instrucțiunea cu privire la modul de

elaborare și actualizare a planurilor strale și geometrice, aprobată prin ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru sunt eronate, inclusiv în contextul în care la

data întocmirii actului respectiv Svetlana Sviridova nu era titulară a vreunui drept

asupra terenului adiacent în contextul în care limitele acestuia nu erau determinate,

fiind doar formal stabilită suprafața terenului, situație ce denotă că autoritatea

publică locală era îndreptățită să-și exercite drepturile asupra terenurilor ce

aparțineau acesteia.

La data de 08 iunie 2021 și 05 octombrie 2021 Svetlana Sviridova a depus

cerere de recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 mai 2021

a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel

în alt complet de judecată.

În motivarea recursului recurenta Svetlana Sviridova a invocat că decizia

instanței de apel este ilegală, deoarece nu a beneficiat de un proces echitabil,

garantat de art. 6 § 1 l Convenției Europene a Drepturilor Omului, ori instanța de

apel nu a ținut cont de faptul că Consiliul or. Codru nu poate dispune de un bun

care nu-i aparține, ori în sensul legii proprietarul unui bun imobil are dreptul de

dispoziție, folosință și posesie asupra acestuia, iar terenul nominalizat, care

aparține cu drept de proprietate a statului, poate fi transmis din proprietatea

acestuia în proprietatea unității administrativ teritoriale doar în baza unei hotărâri

de Guvern.

Recurenta consideră că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei

nu au fost constatate și elucidate pe deplin, iar această eroare de drept poate fi

corectată doar prin casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea

cauzei.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se

încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ.

În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data 26 mai 2021.

La data de 02 iunie 2021 Svetlana Sviridova a recepționat dispozitivul

deciziei instanței de apel. (f.d. 113, vol. IV)

La data de 08 iunie 2021 Svetlana Sviridova a depus recurs nemotivat. (f.d.

115-119, vol. IV)

6

Svetlanei Sviridova i-a fost notificată decizia motivată la data de 07

septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate

anexat la materialele cauzei nr. DS8003376519AS. (f.d. 134, vol. IV)

Svetlana Sviridova a depus recurs motivat la data de 05 octombrie 2021, fiind

respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul administrativ.

La data de 27 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului or. Codru, Primăriei or. Codru, IP „Agenția Servicii Publice”, Agenției

Proprietății Publice, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, Andrei Calistru

și avocatului Tatiana Danilescu copia recursului motivat declarat de către Svetlana

Sviridova. (f.d. 146, vol. IV)

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Svetlana Sviridova,

în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

7

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Svetlana Sviridova.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Svetlana Sviridova se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8