3r-384/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună-credință, anularea actului de stabilire a hotarelor, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractului de vânzare-cumpărare

Dosarul nr. 3r-384/22

2-16195042-01-3r-14122022

Î N C H E I E R E

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând cererea de recuzare înaintată de către Svetlana Sviridova

judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, Nina Vascan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Svetlanei Sviridova împoriva Primăriei orașului Codru, Consiliului orașului

Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca

proprietar de bună-credință, anularea actului de stabilire a hotarelor, declararea

nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a

contractului de vânzare-cumpărare,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2016, Svetlana Sviridova a depus cerere de chemare în

judecată, concretizată pe parcurs, împotriva Primăriei or. Codru, Lidiei Roșca,

Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii

Publice”, prin care a solicitat anularea deciziei Primăriei or. Codru nr. 4/51 din

27 noiembrie 2015 și recunoașterea în calitate de posesor de bună-credință a

sectorului de teren din str. XXXXX nr. XX, or. XXXXX, în hotarele anilor 2004-

2015.

La 1 februarie 2017, Svetlana Sviridova a depus acțiune împotriva

Primăriei or. Codru, prin care a solicitat anularea deciziei Primăriei or. Codru

nr. 4/15 din 29 septembrie 2016 „Cu privire la înstrăinarea terenului aferent casei

de locuit individuale din str. XXXXX nr. XX Svetlanei Sviridova”.

Prin încheierea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost dispusă conexarea cauzei civile nr. 3-1530/16, intentată la cererea de chemare

în judecată a Svetlanei Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, intervenient

accesoriu Lidia Roșca, Olga Roșca și Maxim Roșca cu privire la anularea deciziei

1

nr. 4/51 din 21 noiembrie 2015 și privatizarea lotului de teren, cu cauza civilă nr.

3-155/17, înaintată de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru cu

privire la anularea deciziei Consiliului or. Codru nr. 4/15 din 29 septembrie 2016,

cu atribuirea numărului unic – 3-1530/16.

La data de 28 martie 2018, Svetlana Sviridova a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei or. Codru, Lidiei Roșca, lui Maxim Roșca și Olgăi

Roșca, prin care a solicitat: 1) anularea actului de stabilire a hotarelor a sectorului

de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016;

2) declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului de deținător

de teren, eliberat la 16 mai 2016, prin care s-a repartizat în proprietate privată 2/3

cote-părți din terenul cu nr. cadastral XXXXX, eliberat pe numele Lidiei Roșca;

3) declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între

Primăria or. Codru și Maxim Roșca la data de 8 aprilie 2016.

Prin încheierea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost dispusă conexarea cauzei civile nr. 3-1530/16, la cererea de chemare în

judecată depusă de Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru,

intervenienți accesorii Lidia Roșca, Olga Roșca și Maxim Rpșca cu privire la

obligarea anulării deciziilor nr. 4/51 din 21 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29

septembrie 2016 și privatizarea lotului de teren, cu cauza civilă nr. 3-400/18, la

acțiunea înaintată de Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, Lidiei

Roșca, lui Maxim Roșca, Olgăi Roșca privind anularea actului de stabilire a

hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12

februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat la 16 mai 2016, prin care s-a repartizat în

proprietate privată 2/3 cote-părți din terenul cu nr. cadastral XXXXX, eliberat pe

numele Lidiei Roșca, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-

cumpărare, încheiat între Primăria or. Codru și Maxim Roșca la data de 8 aprilie

2016, cu atribuirea numărului unic – 3-1530/16.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Svetlana Sviridova

împotriva Primăriei or. Codru, Consiliului or. Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca,

lui Maxim Roșca, persoane terțe IP „Agenția Servicii Publice”, Agenția

Proprietății Publice și Andrei Calistru cu privire la anularea deciziilor Consiliului

or. Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016,

obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună-credință,

anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării

planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la 16 mai 2016, prin

care s-a repartizat în proprietate privată 2/3 cote-părți din terenul cu nr. cadastral

XXXXX, eliberat pe numele Lidiei Roșca, declararea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între Primăria or. Codru și Maxim

Roșca la data de 8 aprilie 2016.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost corectată greșeala structurată în dispozitivul hotărârii din data de

17 octombrie 2018, și anume: din fraza „A judecat în ședința de judecată publică

2

în instanța de contencios administrativ cererea Svetlanei Sviridova” au fost

excluse cuvintele „în instanța de contencios administrativ”, cu citirea corectă „A

judecat în ședință de judecată publică cererea Svetlanei Sviridova”.

La 23 octombrie 2018, Svetlana Sviridova a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

iar la 11 februarie 2019, la 14 februarie 2019 și la 26 mai 2020, a fost prezentat

apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost atrasă în

proces, în calitate de persoană terță, Agenția Proprietății Publice.

Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

atras în proces, în calitate de persoană terță, Andrei Calistru.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

integral hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

privind corectarea erorii din hotărâre și emisă o nouă decizie cu privire la

respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost

declarat inadmisibil recursul depus de către Svetlana Sviridova.

La 17 februarie 2022, Andrei Calistru, în temeiul art. 449 lit. c) din Codul

de procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 26 mai

2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Andrei Calistru

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 4 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Andrei Calistru,

reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug a depus recurs împotriva încheierii din

27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, anularea

integrală a încheierii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, în alt complet de judecată.

Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Sviridova

împoriva Primăriei orașului Codru, Consiliului orașului Codru, Lidiei Roșca,

Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca cu privire la contestarea actelor administrative,

obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună-credință,

anularea actului de stabilire a hotarelor, declararea nulității absolute a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractului de vânzare-

cumpărare, a fost repartizată în mod aleatoriu judecătorului raportor Ala

Cobăneanu, care, potrivit dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiție nr. 139 din 27 decembrie 2021 „Cu privire la constituirea completelor de

judecată pentru anul 2022”, face parte din completul de judecători nr. 2, compus

din magistrații Ala Cobăneanu, Nina Vascan, Nicolae Craiu pentru examinarea

recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra

admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de

3

apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele de contencios

administrativ.

La 26 decembrie 2022, Svetlana Sviridova a depus o cerere prin care a

înaintat recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, de la

examinarea recursului depus de Andrei Calistru, reprezentat de avocatul

Alexandru Bodrug a depus recurs împotriva încheierii din 27 iunie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, în temeiul art. 49 alin. (3), 50 alin. (1) lit. e), 52 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, solicitând admiterea acesteia, transmiterea prezentei

cauze unui alt judecător și examinarea cererii cu participarea sa.

În motivarea cererii de recuzare, a invocat că judecătorul Curții Supreme

de Justiție, Nina Vascan, a făcut parte din membrii completul de judecată care a

participat la emiterea încheierii din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a fost declarat inadmisibil recursul depus de Svetlana Sviridova

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, dat fiind faptul că magistratul nominalizat anterior a luat parte

la judecarea cauzei nr. 3ra-1087/21 în instanța de recurs, acesta nu mai poate

participa la examinarea prezentului recurs împotriva încheierii din 27 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără

ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita

participanții la proces.

Pe cale de consecință, luând în considerare că cererea de recuzare a fost

înaintată de către Svetlana Sviridova la etapa de examinare a cererii de recurs

depuse de către Andrei Calistru, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug

împotriva încheierii din din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră inoportună numirea unei ședințe publice și citarea părților la

examinarea prezentei cereri de recuzare, întrucât argumentele expuse de către

Svetlana Sviridova au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței examinarea acesteia.

Examinând cererea de recuzare depusă de către Svetlana Sviridova,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Potrivit art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială

a funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana

care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu

un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau

împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau

într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această

4

procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau

la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic

sau personal față de rezultatul procedurii administrative. În același timp, art. 202

alin. (4) din Codul administrativ, prevede că recuzarea sau abținerea judecătorului

se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Totodată, în sensul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

Conform art. 49 alin. (3) din Codul de procedură civilă, judecătorul care a

luat parte la judecarea cauzei în instanță de recurs nu mai poate participa la

judecarea ei în primă instanță și nici în instanță de apel sau în cea de recurs.

În consonanță cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În accepțiunea art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,

interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,

recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu

de către instanță.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele speței deduse

judecății, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, la caz, nu pot fi apreciate ca fiind temeinice

susținerile invocate în cererea de recuzare depusă de Svetlana Sviridova, întrucât

participarea anterioară a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan,

la emiterea încheierii din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, nu poate

servi drept un impediment pentru participarea magistratului nominalizat la

judecarea cererii de recurs depuse de Andrei Calistru, reprezentat de avocatul

Alexandru Bodrug împotriva încheierii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Or, materialele cauzei atestă indubitabil că prin încheierea din 17

noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost a declarat inadmisibil

recursul depus de către Svetlana Sviridova împotriva deciziei din 26 mai 2021 a

Curții de Apel Chișinău, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, nu

a participat la examinarea cauzei în fond, ci doar s-a rezumat la verificarea

întrunirii temeiurilor de admisibilitate a recursului.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține inaplicabilitatea prevederilor art. 49 alin. (3) din

Codul de procedură civilă în raport cu circumstanțele prezentei spețe, or, faptul

participării anterioare la emiterea unei încheieri de inadmisibilitate a recursului,

constituie un incident de procedură și nu poate fi interpretat drept o expunere

asupra fondului cauzei.

De altfel, Colegiul va învedera la acest capitol și jurisprudența Curții

Europene pentru Drepturile Omului, reținând că în sensul art. 6 § 1 din Convenția

5

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța

trebuie să fie imparțială. Imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei

prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri

(Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie

2001).

Imparțialitatea trebuie evaluată (cauza Micallef c. Maltei (GC), § 93):

potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a

stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții

pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu

este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din

punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv

justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și

chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a

contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de

imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (cauza Micallef c.

Maltei (MC), § 95, 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența

sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului

în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului,

precum și circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

că acestea nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Nina Vascan la examinarea recursului

depus de Andrei Calistru, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug împotriva

încheierii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de recuzare înaintată de către Svetlana Sviridova judecătorului Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Nina

Vascan.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. 50-

53 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare înaintată de către Svetlana Sviridova

judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, Nina Vascan, în cauza de contencios administrativ, la cererea

6

de chemare în judecată a Svetlanei Sviridova împoriva Primăriei orașului Codru,

Consiliului orașului Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca cu

privire la contestarea actelor administrative, obligarea la privatizarea terenului,

recunoașterea ca proprietar de bună-credință, anularea actului de stabilire a

hotarelor, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și a contractului de vânzare-cumpărare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

7