3r-384/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună-credință, anularea actului de stabilire a hotarelor, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractului de vânzare-cumpărare

Dosarul nr. 3r-384/22 2-16195042-01-3r-14122022 Î N C H E I E R E 28 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând cererea de recuzare înaintată de către Svetlana Sviridova judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Sviridova împoriva Primăriei orașului Codru, Consiliului orașului Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună-credință, anularea actului de stabilire a hotarelor, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractului de vânzare-cumpărare, c o n s t a t ă : La 19 septembrie 2016, Svetlana Sviridova a depus cerere de chemare în judecată, concretizată pe parcurs, împotriva Primăriei or.

Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat anularea deciziei Primăriei or. Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și recunoașterea în calitate de posesor de bună-credință a sectorului de teren din str. XXXXX nr. XX, or. XXXXX, în hotarele anilor 2004- 2015. La 1 februarie 2017, Svetlana Sviridova a depus acțiune împotriva Primăriei or. Codru, prin care a solicitat anularea deciziei Primăriei or. Codru nr. 4/15 din 29 septembrie 2016 „Cu privire la înstrăinarea terenului aferent casei de locuit individuale din str. XXXXX nr. XX Svetlanei Sviridova”. Prin încheierea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost dispusă conexarea cauzei civile nr. 3-1530/16, intentată la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Sviridova împotriva Primăriei or.

Codru, intervenient accesoriu Lidia Roșca, Olga Roșca și Maxim Roșca cu privire la anularea deciziei 1 nr. 4/51 din 21 noiembrie 2015 și privatizarea lotului de teren, cu cauza civilă nr. 3-155/17, înaintată de către Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru cu privire la anularea deciziei Consiliului or. Codru nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, cu atribuirea numărului unic – 3-1530/16. La data de 28 martie 2018, Svetlana Sviridova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.

Codru, Lidiei Roșca, lui Maxim Roșca și Olgăi Roșca, prin care a solicitat: 1) anularea actului de stabilire a hotarelor a sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016; 2) declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului de deținător de teren, eliberat la 16 mai 2016, prin care s-a repartizat în proprietate privată 2/3 cote-părți din terenul cu nr. cadastral XXXXX, eliberat pe numele Lidiei Roșca; 3) declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între Primăria or. Codru și Maxim Roșca la data de 8 aprilie 2016. Prin încheierea din 21 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost dispusă conexarea cauzei civile nr. 3-1530/16, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or.

Codru, intervenienți accesorii Lidia Roșca, Olga Roșca și Maxim Rpșca cu privire la obligarea anulării deciziilor nr. 4/51 din 21 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016 și privatizarea lotului de teren, cu cauza civilă nr. 3-400/18, la acțiunea înaintată de Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, Lidiei Roșca, lui Maxim Roșca, Olgăi Roșca privind anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la 16 mai 2016, prin care s-a repartizat în proprietate privată 2/3 cote-părți din terenul cu nr. cadastral XXXXX, eliberat pe numele Lidiei Roșca, declararea nulității absolute a contractului de vânzare- cumpărare, încheiat între Primăria or.

Codru și Maxim Roșca la data de 8 aprilie 2016, cu atribuirea numărului unic – 3-1530/16. Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Svetlana Sviridova împotriva Primăriei or. Codru, Consiliului or. Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca, persoane terțe IP „Agenția Servicii Publice”, Agenția Proprietății Publice și Andrei Calistru cu privire la anularea deciziilor Consiliului or.

Codru nr. 4/51 din 27 noiembrie 2015 și nr. 4/15 din 29 septembrie 2016, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună-credință, anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 12 februarie 2016, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la 16 mai 2016, prin care s-a repartizat în proprietate privată 2/3 cote-părți din terenul cu nr. cadastral XXXXX, eliberat pe numele Lidiei Roșca, declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între Primăria or.

Codru și Maxim Roșca la data de 8 aprilie 2016. Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost corectată greșeala structurată în dispozitivul hotărârii din data de 17 octombrie 2018, și anume: din fraza „A judecat în ședința de judecată publică 2 în instanța de contencios administrativ cererea Svetlanei Sviridova” au fost excluse cuvintele „în instanța de contencios administrativ”, cu citirea corectă „A judecat în ședință de judecată publică cererea Svetlanei Sviridova”. La 23 octombrie 2018, Svetlana Sviridova a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 11 februarie 2019, la 14 februarie 2019 și la 26 mai 2020, a fost prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost atrasă în proces, în calitate de persoană terță, Agenția Proprietății Publice. Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost atras în proces, în calitate de persoană terță, Andrei Calistru. Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și încheierea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind corectarea erorii din hotărâre și emisă o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Prin încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost declarat inadmisibil recursul depus de către Svetlana Sviridova.

La 17 februarie 2022, Andrei Calistru, în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Andrei Calistru împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 4 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Andrei Calistru, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug a depus recurs împotriva încheierii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, anularea integrală a încheierii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în alt complet de judecată.

Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Sviridova împoriva Primăriei orașului Codru, Consiliului orașului Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună-credință, anularea actului de stabilire a hotarelor, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractului de vânzare- cumpărare, a fost repartizată în mod aleatoriu judecătorului raportor Ala Cobăneanu, care, potrivit dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 139 din 27 decembrie 2021 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2022”, face parte din completul de judecători nr. 2, compus din magistrații Ala Cobăneanu, Nina Vascan, Nicolae Craiu pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de 3 apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele de contencios administrativ.

La 26 decembrie 2022, Svetlana Sviridova a depus o cerere prin care a înaintat recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, de la examinarea recursului depus de Andrei Calistru, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug a depus recurs împotriva încheierii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 49 alin. (3), 50 alin. (1) lit. e), 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea acesteia, transmiterea prezentei cauze unui alt judecător și examinarea cererii cu participarea sa. În motivarea cererii de recuzare, a invocat că judecătorul Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, a făcut parte din membrii completul de judecată care a participat la emiterea încheierii din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost declarat inadmisibil recursul depus de Svetlana Sviridova împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, dat fiind faptul că magistratul nominalizat anterior a luat parte la judecarea cauzei nr. 3ra-1087/21 în instanța de recurs, acesta nu mai poate participa la examinarea prezentului recurs împotriva încheierii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Pe cale de consecință, luând în considerare că cererea de recuzare a fost înaintată de către Svetlana Sviridova la etapa de examinare a cererii de recurs depuse de către Andrei Calistru, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug împotriva încheierii din din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inoportună numirea unei ședințe publice și citarea părților la examinarea prezentei cereri de recuzare, întrucât argumentele expuse de către Svetlana Sviridova au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Examinând cererea de recuzare depusă de către Svetlana Sviridova, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Potrivit art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această 4 procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, prevede că recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Totodată, în sensul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. Conform art. 49 alin. (3) din Codul de procedură civilă, judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de recurs nu mai poate participa la judecarea ei în primă instanță și nici în instanță de apel sau în cea de recurs. În consonanță cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În accepțiunea art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele speței deduse judecății, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu pot fi apreciate ca fiind temeinice susținerile invocate în cererea de recuzare depusă de Svetlana Sviridova, întrucât participarea anterioară a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, la emiterea încheierii din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, nu poate servi drept un impediment pentru participarea magistratului nominalizat la judecarea cererii de recurs depuse de Andrei Calistru, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug împotriva încheierii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Or, materialele cauzei atestă indubitabil că prin încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost a declarat inadmisibil recursul depus de către Svetlana Sviridova împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, nu a participat la examinarea cauzei în fond, ci doar s-a rezumat la verificarea întrunirii temeiurilor de admisibilitate a recursului. Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține inaplicabilitatea prevederilor art. 49 alin. (3) din Codul de procedură civilă în raport cu circumstanțele prezentei spețe, or, faptul participării anterioare la emiterea unei încheieri de inadmisibilitate a recursului, constituie un incident de procedură și nu poate fi interpretat drept o expunere asupra fondului cauzei.

De altfel, Colegiul va învedera la acest capitol și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, reținând că în sensul art. 6 § 1 din Convenția 5 pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța trebuie să fie imparțială. Imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Imparțialitatea trebuie evaluată (cauza Micallef c. Maltei (GC), § 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (cauza Micallef c. Maltei (MC), § 95, 10). De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum și circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că acestea nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Nina Vascan la examinarea recursului depus de Andrei Calistru, reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug împotriva încheierii din 27 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de către Svetlana Sviridova judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. 50- 53 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare înaintată de către Svetlana Sviridova judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Nina Vascan, în cauza de contencios administrativ, la cererea 6 de chemare în judecată a Svetlanei Sviridova împoriva Primăriei orașului Codru, Consiliului orașului Codru, Lidiei Roșca, Olgăi Roșca, lui Maxim Roșca cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea la privatizarea terenului, recunoașterea ca proprietar de bună-credință, anularea actului de stabilire a hotarelor, declararea nulității absolute a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a contractului de vânzare-cumpărare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 7