2ra-549/25 — obligarea eliberarii portiunii de teren, demolarea gardului si constructiilor neautorizate, interzicerea crearii obstacolelor in folosirea bunului imobil

2ra-549/25 — obligarea eliberarii portiunii de teren, demolarea gardului si constructiilor neautorizate, interzicerea crearii obstacolelor in folosirea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Mihail Moga împotriva Veronicăi Burlacu, intervenienți accesorii Primăria

satului Peresecina, raionul Orhei și I.P. ”Cadastrul bunurilor imobile”

(obligarea eliberării porțiunii de teren, demolarea gardului și construcțiilor

neautorizate, interzicerea creării obstacolelor în folosirea bunului imobil)

împotriva deciziei din 11 martie 2025 a Curții de Apel Nord,

(Dosarul nr. 2ra-549/25

NR. PIGD 2-22185036-01-2ra-05082025)

Reluarea automată a conținutului cererii de apel în cererea de recurs duce la concluzia

că recurentul nu a oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru

analiza legalității deciziei instanței de apel, motiv pentru care recursul este vădit

neîntemeiat.

Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. V. Pîslariuc)

Curtea de Apel Nord (jud. R. Holban, S. Ghercavii, C. Prisacari)

6 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Moga,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Veronicăi Burlacu, intervenienți accesorii Primăria satului

Peresecina, Instituția Publică ”Cadastrul Bunurilor Imobile”, prin care a solicitat

obligarea pârâtei Veronica Burlacu să elibereze porțiunea de teren cu nr. cadastral

*****, al cărui proprietar este, prin obligarea acesteia să demoleze gardul din plasă

metalică amplasat între punctele 10–11–12–1, conform actului de transpunere a

hotarelor terenului; obligarea pârâtei să demoleze construcțiile neautorizate, dușul

de vară și veceul, edificate pe porțiunea de teren cu nr. cadastral *****, ocupată

samavolnic; interzicerea pârâtei de a-i pune piedici în folosirea terenului; precum

și încasarea de la pârâtă a cheltuielilor pentru efectuarea măsurărilor, întocmirea

actului de transpunere a hotarelor terenului și a cheltuielilor de judecată.

septembrie 2021, a devenit proprietar al terenului cu nr. cadastral *****, cu

suprafața de 0,0533 ha, situat în raionul *****, satul *****. Pârâta Burlacu

Veronica este proprietara terenului vecin. Reclamantul susține că pârâta a instalat

abuziv un gard din plasă metalică, ocupând o parte din terenul său, fapt confirmat

prin actul de transpunere a hotarelor în natură nr. 30340 din 26.10.2022, întocmit

de Serviciul cadastral teritorial Orhei și Primăria s. Peresecina, din care rezultă că

gardul amplasat între punctele 10–11–12 nu corespunde hotarelor înregistrate.

Totodată, se arată că solicitările prealabile privind eliberarea terenului, demontarea

gardului și demolarea construcțiilor neautorizate nu au avut rezultat, pârâta

îngrădind dreptul reclamantului de posesie și folosință, motiv pentru care a fost

depusă prezenta acțiune.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea a fost respinsă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

martie 2024 a judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând casarea acesteia cu

1

emiterea unei noi soluții prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Mihail Moga și a menținut hotărârea din 13 martie 2024 a judecătoriei

Orhei, sediul Central.

juridic dedus judecății; circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au

fost stabilite și elucidate pe deplin; probelor prezentate li s-a dat apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,

fiind adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la

proces.

de transpunere a hotarelor în natură, nr. ***** din 26.10.2022, a invocat că pârâta

Burlacu Veronica fiind proprietarul terenului vecin nr. cadastral *****, în mod

abuziv a instalat un gard de plasă metalică, acaparând o parte din terenul

reclamantului. Curtea de apel a apreciat că acest Act a fost întocmit în lipsa pârâtei

Burlacu Veronica, fără fi indicat din care motive s-a procedat astfel. Totodată,

potrivit conținutului acestui Act, nu a fost stabilit și, respectiv, nu este indicat care

este suprafața pretins a fi acaparată abuziv de către vecina Burlacu Veronica.

26.10.2022, a terenului nr. cadastral *****, întocmit de I.P. ”Agenția Servicii

Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Orhei, prezentat ca probă de către

reclamantul-apelant Moga Mihail (fila dosarului 12-14), instanța de apel a reiterat

că, instanța de nivelul unu just a reținut că, actul dat nu demonstrează ridicarea

construcției de către recurentă pe terenul reclamantului, or, din conținutul acestui

act se evidențiază doar faptul, că potrivit schemei de transpunere a hotarului, pe

segmentul dintre punctele 10-11-12-1 este amplasat un gard din plasă metalică,

care nu coincide cu hotarul înregistrat în cadrul înregistrării primare masive. Pe de

altă parte, în baza actului menționat supra, rezultă cu certitudine faptul că,

coordonatele punctelor au fost preluate din cadrul înregistrării primare masive. Iar

potrivit planului geometric, hotarul terenului nr. cadastral *****, este hotarul

”general”. Prin urmare, actul de transpunere a hotarelor în natură, nr. 30340 din

26.10.2022, nu indică cu cert de către cine și în ce măsură au fost încălcate hotarele

dintre terenurile vecine nr. cadastral *****și respectiv nr. cadastral *****. Or,

conform legii hotarul fix se stabilește în baza actului de constatare pe teren, cu

întocmirea în mod obligatoriu a planului geometric al terenului, cu participarea

proprietarilor terenurilor învecinate.

2

a prezentat probe privind stabilirea hotarului fix dintre terenurile adiacente. Astfel,

în lipsa actelor respective este imposibil de a stabili faptul dacă partea pârâtă nu a

ținut cont și a depășit linia de hotar. Iar conform art. 19 din Legea cadastrului

bunurilor imobile, nr. 1543 din 25.02.1998, suprafața terenului determinată în

procesul stabilirii hotarelor generale se consideră aproximativă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

martie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care a solicitat casarea acesteia și a

hotărârii din 13 martie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu pronunțarea

unei hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și în apel, susține că atât

instanța de fond, cât și instanța de apel au interpretat și aplicat legea cu încălcarea

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, iar soluțiile pronunțate sunt

arbitrare, fiind întemeiate în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a

probelor. În acest sens, recurentul face trimitere la prevederile art. 432 alin. (1) lit.

a) și e) din Codul de procedură civilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

3

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la data de 11 martie 2025 (f.d. 160). Ulterior, la data de 9 iunie 2025,

decizia motivată a Curții de Apel Nord a fost expediată participanților la proces,

fiind recepționată de recurent la data de 16 iunie 2025 (f.d. 175).

recursul declarat la 5 august 2025 de către Mihail Moga, a fost depus în termenul

stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 din Codul de procedură civilă.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

cererea de apel (f.d. 124-128). Argumentelor invocate de către recurent li s-a dat

un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate.

4

procedură civilă) și temeiurile de recurs (art. 432 din Codul de procedură civilă)

sunt diferite, ceea ce presupune, în mod firesc, un conținut distinct al cererilor.

Reluarea automată a cererii de apel în recurs denotă lipsa unor elemente noi și

înseamnă anticiparea unor critici față de o decizie ce nu fusese încă pronunțată.

poziției procesuale exprimate anterior, fără o critică reală și punctuală a

raționamentului deciziei instanței de apel, conduce la concluzia că recurentul nu a

oferit Curții Supreme de Justiție argumente corespunzătoare pentru analiza

legalității deciziei instanței de apel. Aceeași interpretare a fost consacrată și în

jurisprudența recentă a Curții Supreme de Justiție (a se vedea încheierea nr. 2ra-

183/25 din 6 august 2025, nr. 2ra-357/24 din 22 octombrie 2025).

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

ținută de modul în care au fost apreciate probele de instanțele inferioare, cu

excepția situației în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) – hotărârea sau

decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanțele inferioare au interpretat și

aplicat legea cu încălcarea jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, iar

soluțiile pronunțate sunt arbitrare, fiind întemeiate în mod determinant pe o

apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Totuși, aceste afirmații nu au fost susținute

prin probe anexate la dosar, iar instanța de apel le-a examinat și le-a acordat

aprecierea cuvenită.

baza pe o hotărâre sau decizie arbitrară ori în ce măsură s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. La fel, recurentul nu a

fost trimitere la o jurisprudență a Curții Supreme de Justiție pe care ar încălca-o

actele de dispoziție ale instanțelor inferioare.

dezacord cu concluziile instanțelor inferioare, fără a combate analiza efectuată de

instanță. Aceasta înseamnă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite

Curții Supreme de Justiție să reanalizeze probele, iar critica rămâne una de

dezacord cu soluția pronunțată.

5

casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Mihail Moga este vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil, din motiv că repetă

conținutul cererii de apel, fără a aduce critici serioase deciziei instanței de apel.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Moga.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

6