2ra-79/24 — demolarea constructiei, inlaturarea obstacolelor, repararea prejudiciului moral

2ra-79/24 — demolarea constructiei, inlaturarea obstacolelor, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Simion Prajină și

Raisa Prajină, reprezentați de avocatul Nina Matveeva-Bociog,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Simion Prajină și Raisa Prajină împotriva lui Vasile Palamarciuc, Polinei

Palamarciuc (Velc), intervenienți accesorii Primăria municipiului Soroca,

Agenția Servicii Publice și Dionisii Bunesco cu privire la demolarea

construcției neautorizate, înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-79/24

NR. PIGD 2-22026078-01-2ra-19012024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Motivele invocate ca temei de recurs prin prisma art. 432 alin. (1) lit.e) din Codul de

procedură civilă nu determină admisibilitatea acestuia; respectarea procedurii de înștiințare

legală a apelanților și avocatului acestora.

Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. L. Popescu,

Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu,

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Simion Prajină și Raisa Prajină, reprezentați de avocatul Nina

Matveeva-Bociog,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Simion Prajină și Raisa Prajină, reprezentați de avocatul Nina Matveeva-

Bociog, au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile

Palamarciuc și Polinei Palamarciuc (Velc), intervenienți accesorii Primăria

municipiului Soroca, Agenția Servicii Publice și Dionisii Bunesco,

solicitând demolarea construcției ilegale ce apaține Polinei Palamarciuc

(Velc), amplasată în mun. Soroca, str. xxxxx, nr. xxxxx, cu nr. xxxxx cu

suprafața de 51,8 mp, încasarea de la Vasile Palamarciuc a prejudiciului

moral cauzat prin contravenție în sumă de câte 100 000 de lei pentru fiecare

și încasarea cheltuielilor de judecată.

contractului de vînzare-cumpărare au devenit coproprietari ai 36 % din casa

de locuit și terenul aferent, amplasat în mun. Soroca, str. xxxxx, nr. xxxxx

cu număr cadastral xxxxx, iar 35,5 % -proprietatea Polinei Palamarciuc. De

la procurarea imobilului, terenurile erau separate de un gard de piatră,

construit de fostul proprietar. La acest gard de piatră, Polina Palamarciuc

(Velc) a construit un zid de aproximativ de 3 metri și a edificat o construcție

ilegală pe terenul ce-i aparține, fiind lipită de partea casei lor. Această

construcție a influențat negativ imobilul ce le aparține, devenind mai puțin

rezistentă. În rezultat, peretele comun și acoperișul casei lor s-a deplasat în

jos, existând pericolul de cădere.

construcției, Vasile Palamarciuc a desenat o cruce imensă pe zidul

construcției ilegale nominalizate, din partea curții lor, scriind adresa

cimitirului, sugerându-le suplimentar să se mute la cimitir, în cazul în care

nu le convine construcția. Reclamanții au precizat că deși pârâtul a fost

sancționat pentru acțiunile sale, desenul se află în continuare pe zid,

demoralizându-i și cauzându-le suferințe psihice enorme și totodată creând

obstacole în folosirea netulburată a imobilului ce le aparține.

extindă peste terenul lor, micșorând astfel suprafața curții cu închiderea

totală a ieșirii în stradă.

1

Poliție cu solicitarea de a fi obligată pârâta să demoleze construcția, ultima

fiind obligată de Primărie să o demoleze, însă nu a executat.

edificată de pârâtă în lipsa actelor permisive, fără acordul celorlalți

coproprietari ai terenului și casei de locuit, a fost construită pe hotar, fiind

folosit gardul ca o parte din perete și a influențat negativ construcția acestora.

după sine și suferințe fizice, le-a afectat tensiune arterială, le înrăutățesc

starea generală a sănătății, având în vedere vârsta și bolile cronice de care

suferă, ceea ce a determinat estimarea prejudiciului moral la suma de 100

000 de lei pentru fiecare.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Simion

Prajină și Raisa Prajină. S-a încasat din contul lui Vasile Palamarciuc în

beneficiul lui Simion Prajină prejudiciul moral cauzat prin contravenție în

mărime de 2 000 de lei. S-a încasat din contul lui Vasile Palamarciuc în

beneficiul Raisei Prajină prejudiciul moral cauzat prin contravenție în

mărime de 1 000 de lei. S-a respins cererea de chemare în judecată depusă

de Simion Prajină și Raisa Prajină împotriva Polinei Palamarciuc (Velc) în

partea demolării construcției neautorizate și înlăturarea obstacolelor în

folosirea imobilului, ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

f.d.121), Simion Prajină și Raisa Prajină, reprezentați de avocatul Nina

Matveeva-Bociog, au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12

decembrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea

acesteia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a cerințelor.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Simion Prajină și Raisa Prajină, reprezentați de avocatul

Nina Matveeva-Bociog și s-a menținut hotărârea din 12 decembrie 2022 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central.

cauzei rezultă faptul că Simion Prajină și Raisa Prajină și Polina Palamarciuc

(Velc) sunt proprietarii terenului și a construcției amplasată în mun. Soroca

str. xxxxx, nr. xxxxx, pe care le dețin în drept de proprietate procentual.

Potrivit extrasului din registrul de stat, Simion Prajină a obținut dreptul de

proprietate asupra bunurilor imobile amplasate în mun. Soroca, str. xxxxx,

2

nr. xxxxx, în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 2238 din 23 iulie

1982, iar Polina Velc în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.16146

din 30 decembrie 2010, astfel gardul fiind edificat anterior anului 2010.

ridicată pe gardul construit de fostul proprietar. Din materialele cauzei

rezultă că Simion Prajină și Raisa Prajină abia la 15 mai 2019 s-au adresat

Inspectoratului de Poliție Soroca în privința dezacordului edificării unei

construcții neautorizate.

construcției neautorizate efectuate de către pârâtă, asupra construcției ce le

aparține prin afectarea rezistenței acesteia, peretele comun și acoperișul

înclinându-se, însă în probarea acestei afirmații nu a fost prezentat un raport

de expertiză, care ar confirma influența negativă a gardului asupra bunului

imobil al reclamanților.

Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), instanța de apel a menționat

că printre îngrădirile dreptului de proprietate se enumeră și dreptul de

vecinătate, care reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate și cu o

sferă de aplicare redusă. Acesta se explică prin faptul că normele dreptului

de vecinătate sunt aplicabile numai între proprietarii terenurilor sau bunurilor

imobile vecine. Vecinătatea este o stare de fapt care generează anumite

drepturi și obligații pentru proprietarii terenurilor sau altor bunuri imobile de

unde se pot produce influențe reciproce. Pentru asemenea situații legea

instituie pentru proprietarii terenurilor vecine sau a altor bunuri imobile

obligația generală de a se respecta reciproc. Astfel apărarea dreptului de

proprietate în aceste cazuri se face cu ajutorul acțiunii negatorii, prin care se

înțelege cerința proprietarului posesor al bunului către persoanele terțe

privind înlăturarea piedicilor privind folosința și dispoziția asupra bunurilor

ce îi aparțin.

orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.

Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), rezultă că în cazul atentării

inadmisibile, proprietarul terenului nu este obligat să suporte influența

provenită de pe terenul vecin, cu condiția ca această influență să atenteze în

mod inadmisibil asupra utilizării terenului său. Doar în cazul atentării

inadmisibile, proprietarul terenului atentat poate cere demolarea unei

construcții, interzicerea exploatării unei construcții, cu condiția ca această

atentare să fie produsă în mod evident.

proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcții, a construit

dincolo de limita terenului său, fără a i se putea imputa premeditarea sau

3

culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a

obiectat pînă sau imediat după depășirea limitei.

Prajină solicitând demolarea construcției neautorizate amplasate pe terenul

vecin, urma să intervină în fața instanței și cu un suport probatoriu necesar

de suficient care să demonstreze acea atentare asupra bunului său, la fel, că

această atentare ar fi una inadmisibilă și ca ar fi una evidentă, la fel și

imposibilitatea tolerării acestei influențe inadmisibile.

confirmarea celor invocate. Astfel nu au fost prezentate probe, care ar

demonstra lezarea de către intimat a unor drepturi ale apelantului, or, instanța

de judecată nu poate da o apreciere planului suprafeței de pământ cu 406 mp,

acesta fiind incomplet, nefiind descrise toate imobilele amplasate, dar și

identificate cui aparțin, fiind indicate doar cota-parte a coproprietarilor

Simion Prajină, Dionisii Bunesco și Constantin Tanasov.

construcția neautorizată a cărei demolare au solicitat reclamanții, unde este

amplasată acesta, când a fost edificată de Polina Palamarciuc (Velc), cum

este amplasată față de construcția reclamanților și față de care construcție

este mărginită după cum invocă aceștia. Nu s-a constatat nici faptul că

peretele și acoperișul construcției lui Simion Prajină și Raisa Prajină ar fi

suferit schimbări prin pierderea rezistenței din faptul că este mărginită cu

construcția neautorizată a pârâtei și din care motiv sau condiții au survenit

efectele negative imputate părții pârâte și, în final, nu s-a constatat faptul

producerii unor influențe negative asupra proprietății reclamanților.

poate fi admisă solicitarea reclamanților privind demolarea construcției

Polinei Palamarciuc (Velc) (gardul ridicat), odată ce această construcție ar fi

una neautorizată, or, prevederile legale mai sus-citate privind dreptul de

vecinătate indică situațiile când se poate cere demolarea unei construcții de

către proprietarul terenului învecinat, iar simplul fapt că construcția nu este

autorizată, nu poate constitui pentru proprietarul terenului învecinat temei de

a cere demolare; proprietarul terenului învecinat poate cere desființarea

construcții ca urmare a producerii unor influențe inadmisibile și evidente

asupra bunului său, precum și ca urmare a imposibilității tolerării acestor

influențe inadmisibile.

probe în vederea neexecutărilor cerințelor Primăriei mun. Soroca expuse în

scrisoarea din 05 iunie 2019 și măsurile întreprinse de către reclamanți în

aceste sens.

Judecătoriei Soroca de sancționare contravențională a lui Vasile Palamarciuc

pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 354 și art. 335 din Codul

4

contravențional, pentru faptul că acesta la 20 mai 2019 a instalat o porțiune

de gard pe care a executat inscripții și desene cu caracter înjositor în adresa

lui Simion Prajină, care au fost orientate spre gospodăria ultimului, astfel

tulburând ordinea publică.

contravenții în sumă de 100 000 de lei.

(2), art.2037 alin.(1)-(3) din Codul civil, art.45 alin. (1) din Codul

contravențional, instanța de apel a reținut că în baza Codului civil, temeiul

răspunderii delictuale este componența delictului civil, care constituie o

totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și

suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului

civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal

dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt condițiile generale

necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale, iar lipsa unei condiții,

potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală.

judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente

care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența

sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a

cazului.

încasa din contul lui Vasile Palamarciuc în beneficiul lui Simion Prajină

prejudiciul moral cauzat prin contravenție în mărime de 2 000,00 de lei și în

beneficiul Raisei Prajină prejudiciul moral cauzat prin contravenție în

mărime de 1000,00 de lei, deoarece drepturile personale nepatrimoniale și

alte valori nemateriale sunt apărate în cazurile și în modul prevăzut de

legislația civilă, or, prejudiciul moral a cărei compensare au solicitat Simion

Prajină și Raisa Prajină în calitate de persoane prejudiciate, a fost cauzat în

rezultatul contravenției și anume prin executarea inscripțiilor și desenelor cu

caracter înjositor care a fost stabilită cu certitudine prin hotărârea emisă în

cauza contravențională.

justă, iar cuantumul ei trebuie stabilit astfel încât să aibă efect

compensatoriu, și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Despăgubirea trebuie să repare prejudiciul suferit de victimă și nu să

pedepsească făptuitorul, pentru a evita o dublă sancționare a pârâtului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

19), Simion Prajină și Raisa Prajină, reprezentați de avocatul Nina

Matveeva-Bociog, au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 12

5

octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

apel este nemotivată, ilegală, lipsită de temei și contrară probelor. Instanța

de apel a repetat concluziile formulate de prima instanța și nu a soluționat,

cercetat și nu a formulat concluzii referitor la niciunul din argumente

invocate în apel.

reiterat că instanța de apel a concluzionat că: „Apelantul nu a invocat

circumstanțe de fapt și temeiuri de drept susceptibile de a afecta legalitatea

și temeinicia soluției instanței de fond și că: Argumentele invocate de apelant

în cererea de apel se resping cu probele administrate și nu servesc temei de

casare a hotărârii pronunțate.” Însă instanța de apel nu a indicat care

argumente din cererea de apel și prin care probe se resping, ceea ce face

această concluzie arbitrară.

argumentelor de apel prin prisma prevederilor art. 379 din Codul civil, în

vigoare la momentul edificării construcției ilegale al intimaților. Construcția

în litigiu nu a fost ridicată respectându-se distanta de la hotar stabilită de

lege. În ședința de judecată a primei instanțe s-a constatat cu certitudine

faptul că construcția a fost ridicată la gardul ce se află la hotar, ceea ce este

indicat și în hotărâre, fapt constatat și de instanța de apel. Prin urmare, din

textul legii nominalizate rezultă că atunci când construcția a fost ridicată fără

respectarea distanței de la hotar stabilite de lege, demolarea construcției

poate fi cerută fără demonstrarea afectării inadmisibile. Interpretarea primei

instanțe că demolarea construcției ilegale în toate cazurile poate fi cerută

doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident, este

eronată și contradictorie legii aplicate. La fel și concluzia primei instanțe de

respingerea cererii pe motivul nedemonstrării prin probe a afectării

inadmisibile, este ilegală, deoarece contravine aceleiași legi. Instanța de apel

fără examinarea acestor circumstanțe de fapt și temeiurilor de drept

susceptibile de a afecta legalitatea și temeinicia soluției instanței de fond, a

repetat aceeași concluzie a primei instanțe și a ignorat totalmente prevederile

art. 379 din Codul civil.

considerare că temeiul înaintării cererii de chemare în judecată nu este

afectarea evidentă inadmisibilă, dar este nerespectarea distanței de la linia de

hotar.

a fost pusă la baza cererii de chemare în judecată, și anume art. 598 din Codul

civil. În hotărârea contestată este indicat că construcția este ridicată pe hotar

și tot în aceeași hotărâre-pe gard, din ce rezultă că instanța a constatat că

6

construcția este efectuată fără respectarea distanței. Deși în cererea de apel

este indicat că prima instanța a ignorat aceste argumente, nu a formulat nicio

concluzie în privința acestora, nu a aplicat prevederile art. 598 din Codul

civil, instanța de apel a repetat faptul dat.

pe gard, ceea ce evident exclude respectarea distanței între gard și

construcția. Constatând în decizie că construcția ilegală intimații au edificat-

o pe gard între casele părților, fapt confirmat prin explicațiile

reprezentantului Primăriei Soroca, prin prescripțiile de încetare a construcției

și de demolare a construcției înaintate de organele respective, instanța de apel

a menționat că nu au indicat și nu au demonstrat locul în care este edificată

această construcție, o concluzie de neînțeles, care evident contravine

constatărilor ambelor instanțe.

circumstanțelor cauzei și probelor din dosar, din motiv că această construcție

afectează inadmisibil bunul lor, fapt confirmat prin explicațiile Raisei

Prajină, explicațiile reprezentantului Primăriei Soroca, care au declarat că

gardul pe care este ridicată construcția este lipit de peretele casei lor și că în

construcția ilegală se află un bar sau cafenea în care permanent cântă muzică,

fiind auzită în casa familiei lor zi și noapte. În aceste circumstanțe atentarea

inadmisibilă este evidentă. Și aceste explicații care au statut de probe, nu au

fost negate sau combătute în ședința de judecată. Instanța de apel nu a indicat

în decizie din care motiv a ignorat aceste probe.

civilă, pârâtul Vasile Palamarciuc a fost în ședințe de judecată, dar nu a negat

faptele invocate nici într-un mod. Polina Palamarciuc (Velc) a fost legal

citată în ședințele de judecată, dar la fel nu a negat faptele nominalizate. Prin

urmare nu trebuia să mai prezinte probe în confirmarea argumentelor lor.

Faptele menționate se dovedesc și prin probele scrise din dosar. Astfel,

concluzia instanței de apel referitor la lipsa probelor este absolut arbitrară.

Probele nominalizate au fost ignorate pentru a formula concluziile ilegale în

susținerea poziției intimaților.

instanței de apel precum că nu au fost prezentate probe în vederea

neexecutărilor cerințelor Primăriei mun. Soroca expuse în scrisoarea din 05

iunie 2019 și măsurile întreprinse de către reclamanți în aceste sens. Instanța

de apel ar trebui să constate că nu i-au fost prezentate probe în vederea

executării scrisorii respective, dar nu în vederea neexecutării, din motivul că

prescripția Primăriei este obligatorie spre executarea și în ședințele de

judecată nu a fost negat faptul neexecutării ei. Art. 118 alin. (1) din Codul

de procedură civilă obligă fiecare parte de a prezenta probe în confirmarea

pretențiilor și argumentelor sale, din ce rezultă că pârâții sunt obligați să

prezinte instanței probe că au executat cerința primăriei, dar nu invers.

7

intimaților când construcția abia a fost începută și drept urmare, construcția

a fost sistată de organul competent, dar prescripția de sistare nu a fost

executată de intimați. La fel s-a constatat că înainte de a se adresa în judecată,

s-au adresat către Primăria Soroca și către Poliție de nenumărate ori. Probele

scrise sunt anexate la materialele cauzei.

ridicarea construcției ilegale de către pârâți a fost premeditară, fără acte

permisive, fără respectarea distanței prevăzute de lege de la hotar, pe gardul

existent, cu ignorarea prescripției de sistare, din ce rezultă că nici această

lege nu trebuia să fie aplicată în cazul dat. Instanța de apel a ignorat și acest

argument, lăsându-l fără examinare și fără concluzie. Toate aceste

circumstanțe confirmă că instanța de apel a emis o decizie arbitrară, fără

examinarea argumentelor din apel și formularea concluziilor respective

asupra lor, cu ignorarea probelor din dosar, că a interpretat eronat legile

aplicate și le-a interpretat exclusiv în favoare intimaților, a încălcat legea

procedurală ceea ce a adus la emiterea unei decizii ilegale, ceea ce, la rândul

său, servește ca temei pentru casarea acestei decizii.

apel, care reprezintă repetarea hotărârii primei instanțe, fără verificarea

argumentelor din apel și în latura admiterii parțiale a pretențiilor privind

recuperarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție comisă de către

Vasile Palamarciuc. Prima instanța a respins parțial, în mare parte pretențiile

nominalizate din același motiv, lipsa probelor în confirmarea cuantumului

prejudiciului moral, ceea ce la fel contravine prevederilor art. 123 alin. (6)

din Codul de procedură civilă, deoarece partea opusă nu a obiectat asupra

cuantumului solicitat și instanța nu este în drept de a invoca lipsa probelor

contrar legii nominalizate. Instanța a ajuns la concluzia că prejudicial moral

cauzat lui Simion Prajină este echivalent cu 2 000 de lei, dar Raisei Prajină-

1 000 de lei, fără să motiveze această concluzie, fără indicarea în hotărâre

din ce motiv a considerat că prejudicial moral este echivalent anume acestor

sume, dar nu altor ceea ce, la fel încălcă dreptul la un proces echitabil.

Această concluzie a instanțelor, ca și celelalte indicate, favorizează partea

intimată, deoarece instanțele au menționat doar obligațiile lor și doar

drepturile intimaților.

faptul că instanța de apel a examinat apelul în lipsa lor și a reprezentantului,

în situația în care a fost înaintată cerere de amânare a ședinței, din motive că

Simion Prajină a fost internat în spital la municipiul Chișinău pentru

intervenție chirurgicală, dar soția a fost alături de el, întrucât nu se

deplasează. A fost externat la 11 octombrie 2023 și la domiciliu a revenit la

12 octombrie 2023, ceea ce a făcut imposibilă prezența în ședința de judecată

din 12 octombrie 2023 în Curtea de Apel. Reprezentantul recurenților s-a

aflat peste hotarele Republicii Moldova și nu a putut să se prezinte în cadrul

8

ședinței de judecată, din cauza stării grave de sănătate a soțului, care a

decedat peste 8 zile după ședința de judecată. Instanța de apel a ignorat aceste

circumstanțe independente de voința lor și a examinat cauza în lipsă,

privându-i de posibilitate de a se apăra, încălcându-le astfel dreptul lor la un

proces echitabil.

intimaților și intervenienților accesorii copiile recursului declarat și a

încheierii de numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire,

extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (Vol.II,

f.d.30-32), Conform extrasului din poșta electronică, la unele adrese

electronice deținute de Polina Palamarciuc (Velc), corespondența nu a fost

livrată (Vol.II, f.d.33), iar din adresele lui Vasile Palamarciuc și Dionisii

Bunesco corespondența a fost restituită instanței ca fiind „nereclamată”

(Vol.II, f.d.34-37).

și nu au depus referință la cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

avocatul Nina Matveeva-Bociog, va fi examinat prin prisma temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la

01 septembrie 2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

9

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

„(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor

pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”

„(5) Neprezentarea în ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant

la proces nu împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului

la proces, instanța poate amîna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu

neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 12

10

octombrie 2023. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei

integrale a instanței de apel către participanții la proces la 13 noiembrie 2023,

inclusiv la 10 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.I,

f.d.221-221 verso). De către recurenți a fost recepționată la 24 noiembrie

2023, conform avizului de recepție (Vol.I,f.d.223). Astfel, cererea de recurs

depusă la 08 ianuarie 2024, prin intermediul poștei terestre (Vol.II, f.d.18-

19), este în termen.

și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

reprezentați de avocatul Nina Matveeva-Bociog, se identifică temeiul de

drept prevăzut de art. 432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă,

conform căruia recursul este admis dacă hotărârea sau decizia este arbitrară

ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

ședința din 12 octombrie 2023 în lipsa recurenților și avocatului acestora,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că într-adevăr la

materialele cauzei se atestă existența cererii de amânare a ședinței de

judecată din 12 octombrie 2023, ora 12:00, depusă la 11 octombrie 2023, de

către avocatul apelanților, Nina Matveeva-Bociog (Vol.I, f.d.207). Tot din

materialele cauzei rezultă că această nu este unica cerere de amânare, or,

anterior avocatul a înaintat la 22 martie 2023 o cerere de examinare în lipsă

a ședinței de pregătire stabilite pentru data de 23 martie 2023, ora 09:00, cu

numirea ședinței judecare a cauzei ținând cont de datele disponibile conform

cererii (Vol.I, f.d.184) și alta cerere la 21 iunie 2023 pentru ședința de

judecată din 22 iunie 2023, ora 11:00. De altfel, data de 12 octombrie 2023

fiind menționată ca disponibilă de însuși avocat (Vol.I, f.d.197).

(5) din Codul de procedură civilă, citate supra, decad argumentele avocatului

recurenților privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, întrucât

apelanții/recurenții și avocatul acestora au cunoscut despre data și ora

ședinței de judecată, avocatul a beneficiat de dreptul de a solicita amânarea

ședinței de judecată și anterior. În atare circumstanțe, înscrisurile privind

starea sănătății a recurentului Simion Prajină și soțului avocatului, anexate

la cererea de recurs, nu pot servi ca temei de casare a deciziei instanței de

apel din această perspectivă, în condițiile în care instanța de apel a rezultat

din situația existentă.

11

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel

s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs a temeiului stipulat la art. 432

alin.(1) lit. lit.e) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică și

sub aspectul dat, în special dacă pretinsa încălcare a avut loc în instanța de

apel, ceea ce la caz nu s-a stabilit.

jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Justiție concluzionează că recursul declarat de Simion Prajină și Raisa

Prajină, reprezentați de avocatul Nina Matveeva-Bociog, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a),

urmează a fi considerat inadmisibil.

alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

12

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Simion Prajină și Raisa

Prajină, reprezentați de avocatul Nina Matveeva-Bociog, împotriva deciziei

din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

13