3ra-204/23 — obligarea demolării construcTiei neautorizate

3ra-204/23 — obligarea demolării construcTiei neautorizate (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-204/23

2-13111384-01-3ra-20022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud.: S. Papuha)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, V. Mihaila, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Stramous (Zadorojnaia) Natalia,

reprezentată de avocatul Coptu Sergiu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Natalia Stramous (Zadorojnaia) împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț

Alexandruc Diana cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

și la cererea de chemare în judecată depusă de Zadorojnaia Natalia împotriva lui

Ghenadie Alexandruc și Dianei Alexandruc cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral, obligarea demolării construcției neautorizate, compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat integral hotărârea din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, și s-a emis o decizie nouă de respingere integrală a acțiunii depuse de

Stramous (Zadorojnaia) Natalia ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 15 martie 2013, Natalia Zadorojnaia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ghenadie Alexandruc și a Dianei Alexandruc cu privire la obligarea

demolării construcției neautorizate și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este proprietara apartamentului

nr.X din str. Doina XXX, mun. Chișinău.

În anul 2010, când apartamentul nominalizat aparținea cu drept de proprietate

bunicii sale, părinților și dânsei, în rezultatul privatizării acestuia, cu acordul

vecinilor, cu respectarea legislației în vigoare, au construit o anexă sub formă de

balcon la locuința respectivă, care a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobile.

Pârâții Ghenadie Alexandruc și Diana Alexandruc sunt proprietarii

apartamentului nr.X din str. Doina, XXX, mun. Chișinău.

1

În anul 2012, pârâții au construit deasupra anexei apartamentului său o

construcție capitală, fără autorizație de construire, prin ce i-a creat impedimente și

incomodități în folosirea locuinței sale, ce-i aparține cu drept de proprietate privată.

Reclamanta a reținut că, au edificat această construcție capitală fără acordul ei,

fără autorizație de construire și certificat de urbanism, cu încălcarea normelor tehnice

în construcție, fapt ce a dus la apariția unor fisuri și deteriorări a anexei ce îi aparține

cu drept de proprietate privată.

Pe faptul construirii anexei neautorizate, s-a adresat Ministerului Afacerilor

Interne, Procuraturii sect. Râșcani, mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și

Inspecției de Stat în Construcții, solicitând întreprinderea măsurilor conform

prevederilor legislației în vigoare și intentarea unei proceduri contravenționale pe

acest fapt.

Natalia Zadorojnaia a invocat că, prin edificarea construcției neautorizate, i-a

fost avariat balconul ce-i aparține cu titlu de proprietate privată, cauzându-i un

prejudiciu material, pe care îl estimează în mărime de 20000 de lei, însă pentru

evaluarea certă a acestui prejudiciu material este necesară dispunerea efectuării unei

expertize tehnice în construcții.

La fel, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, ce constă în stări sufletești

nesatisfăcătoare cauzate de manifestarea impertinenței din partea lui Ghenadie

Alexandruc și Dianei Alexandruc, pe care îl estimează în mărime de 10000 de lei.

Reclamanta consideră că, este necesar de a obliga pe Ghenadie Alexandruc și a

Dianei Alexandruc să înlăture încălcarea dreptului ei de proprietate, iar această

înlăturare a încălcării dreptului de proprietate urmează să se efectueze prin demolarea

acestei anexe construite neautorizat, având în vedere că pârâții refuză benevol să o

demoleze.

În contextul enunțat, Natalia Stramous a solicitat admiterea acțiunii, încasarea

din contul lui Ghenadie Alexandruc și Dianei Alexandruc în beneficiul său a sumei

de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, a sumei de 10000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral, obligarea lui Ghenadie Alexandruc și Dianei Alexandruc să

demoleze anexa construită neautorizat la ap.X str. Doina, XXX, mun. Chișinău.

La 18 iulie 2017, Natalia Stramous (Zadorojnaia) a depus cerere de concretizare

a acțiunii înaintate împotriva lui Ghenadie Alexandruc și a Dianei Alexandruc,

solicitând încasarea din contul lui pârâților în beneficiul său a sumei de 46791,37 de

lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, obligarea lui Ghenadie Alexandruc și Dianei Alexandruc să demoleze anexa

construită neautorizat la ap.X din str. Doina, XX, mun. Chișinău (f.d.115-116 vol. II).

Suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată depusă inițial,

reclamanta Natalia Stramous (Zadorojnaia) a reținut că, prin raportul de expertiză

nr.636 seria BB nr. 010696 din 28 aprilie 2015, întocmit de expertul CNEJ, Alexandr

Gordînschii s-a concluzionat că, „reconstrucția balconului (logiei) în anexa “lit.A4”

la apartamentul nr.XX din str. Doina, XX nu corespunde normelor în construcții și

anume, NCM F.03.02-2005 art. 5..2.2.3, prin ce influențează negativ asupra stării

tehnice a casei de locuit, situată pe adresa str. Doina XXX mun. Chișinău. Starea

balconului din ap.X din str. Doina XX este nesatisfăcătoare, și anume în tavane sunt

2

prezente fisuri. Cauza apariției fisurilor tavanului reprezintă lucrările de reconstrucție

efectuate la anexa “lit.A4” la ap. nr. X, care au fost efectuate cu încălcarea normelor

în construcție. Pentru a readuce balconul din apartamentul nr. X în stare

satisfăcătoare, este necesară efectuarea lucrărilor de reconstrucție a anexei “lit.A4” la

ap. nr. X din blocul locativ str. Doina mun. Chișinău. Lucrările de reconstrucție

trebuie efectuate în baza documentației de proiect, inclusiv a devizului de cheltuieli,

întocmit de către un specialist licențiat în domeniu. Volumul și costul lucrărilor de

reconstrucție necesare pentru aducerea casei de locuit și a balconului apartamentului

nr. X din str. Doina XXX mun. Chișinău în stare satisfăcătoare, se vor stabili în baza

documentației de proiect”.

Fiind audiat în ședința de judecată, expertul Alexandr Gordînschii și-a menținut

concluziile expuse în raportul de expertiză, comunicând că există pericolul și riscul ca

prejudiciul material cauzat proprietarului apartamentul nr. X să se majoreze, deoarece

proprietarul ap. nr. X nu a respectat normele tehnice în construcție elementare. La fel,

a remarcat că, stabilirea mărimii concrete a prejudiciului material urmează să fie

stabilită de către o subdiviziune a Ministerului Construcției și Amenajării

Teritoriului, care urmează să examineze starea balconului și să întocmească un deviz

de cheltuieli a lucrărilor necesare.

La fel, a subliniat că, potrivit raportului de expertiză nr.284 din 28 noiembrie

2016, întocmit și semnat de expertul judiciar Anatolie Achimov, costul lucrărilor de

reparație interioară a balconului ap. nr.X str. Doina XXX, pentru a fi readus în stare

inițială, constituie suma de 27448, 40 de lei. Volumul lucrărilor ce urmează a fi

efectuate în partea exterioară a balconului la apartamentul nr.X str. Doina XX,

inclusiv deasupra balconului, sub formă de reparație a acoperișului balconului, pentru

a fi readus în stare inițială, în urma demolării construcției neautorizate a anexei lit.

A4 la ap. nr. XX din același bloc locativ, constituie suma de 18675, 37 de lei. În total,

prejudiciu material cauzat bunului imobil, prin construcția neaterizată a anexei

deasupra balconului, constituie suma de 46791, 37 de lei.

Reclamanta că la caz urmează să țină cont de sfera de aplicare a dreptului de

vecinătate, și anume posibilitatea influenței reciproce.

Totodată, la 11 noiembrie 2013, Natalia Stramous (Zadorojnaia) a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț Diana Alexandruc cu

privire la anularea actului administrativ (f.d.3-7, 50 vol. I).

În motivarea acțiunii reclamanta, a indicat că prin răspunsul Judecătoriei

Râșcani mun. Chișinău a fost informată că a fost examinată cauza contravențională,

intentată în baza procesului-verbal cu privire la contravenție nr.000985 din 04

octombrie 2012 în baza indicilor art.179 din Cod contravențional, iar prin hotărârea

din 08 noiembrie 2012 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău s-a dispus încetarea

procesului contravențional din motivul expirării termenului de prescripție de atragere

la răspundere contravențională a Dianei Alexandruc. Prin decizia din data de 03

aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul Inspecției de Stat în

Construcții, ca fiind depus tardiv.

A menționat că, ulterior adresării în instanța de judecată cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ghenadie Alexandruc și a Dianei Alexandruc cu privire la

3

obligarea demolării construcției neautorizate și repararea prejudiciului material și

moral, a fost informată de către Primăria mun. Chișinău că Comisia de recepție finală

a recepționat anexa lit. “A4” la ap. nr. X din str. Doina XX mun. Chișinău, prin

semnarea procesului-verbal de recepție finală nr.363 din 07 iunie 2013, în lipsa

acordului său.

În acest sens, s-a adresat Primăriei mun. Chișinău să i se elibereze o copie a

procesului-verbal de recepție finală nr.363 din 07 iunie 2013, însă a primit refuz din

motive neîntemeiate.

La 02 octombrie 2013, s-a adresat Primăriei mun. Chișinău cu cerere prealabilă,

solicitând anularea procesului-verbal de recepție finală nr.363 din 07 iunie 2013 ca

fiind emis ilegal, cu încălcarea procedurii stabilite, precum și a solicitat informația

privind actul administrativ care a stat la baza recepționării finale a acestei construcții

edificate neautorizat.

Prin răspunsul din 15 octombrie 2013 a Primăriei mun. Chișinău, cererea

prealabilă a fost respinsă, motivând acest act este în drept să-l anuleze numai organul

judiciar corespunzător, fără a da apreciere motivelor invocate de către ea în cererea

prealabilă.

Reclamanta consideră refuzul Primăriei mun. Chișinău ca fiind neîntemeiat,

întrucât procesul-verbal de recepție finală contestat reprezintă în sine un act

administrativ ilegal, emis cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare și cu

încălcarea procedurii stabilite, ceea ce duce la încălcarea dreptului său de proprietate

garantat de art.46 din Constituția Republicii Moldova și de art.1 din Protocolul

Adițional la Convenția Europeană pentru Drepturilor Omului.

Subsecvent, reclamanta a precizat că, faptul legalizării construcției neautorizate

prin proces-verbal de recepție finală, constituie o eroare de fapt și de drept, comisă de

către Primăria mun. Chișinău, deoarece la întocmirea acestuia urma a fi solicitat

nemijlocit acordul său ca vecin și proprietara anexei la apartamentul nr.3 din str.

Doina 150/3, mun. Chișinău, deasupra căreia a și fost construită anexa neautorizat a

familiei Alexandruc.

În contextul enunțat Natalia Stramous (Zadorojnaia) a solicitat anularea

procesului-verbal nr.363 din 07 iunie 2013 de recepție finală a Anexei lit.A4

(auxiliară nr.58a-5,7 m.p. și locativă nr.59a-7,2 m.p.) la apartamentul nr.X din str.

Doina, XXX, mun.Chișinău, ca fiind ilegal și emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Prin hotărârea din 27 iunie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a

respins acțiunea depusă de Natalia Stramous (Zadorojnaia) împotriva Primăriei mun.

Chișinău, terț Diana Alexandruc cu privire la anularea actului administrativ, ca fiind

depusă tardiv (f.d.148, 150-159, vol. I).

Prin decizia din 14 ianuarie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Natalia Stramous (Zadorojnaia), s-a casat hotărârea din 27 iunie 2014

a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare, în aceiași

instanță, în alt complet de judecată, pentru a fi examinată în conexiune cu cauza

aflată pe rolul instanței (f.d.198-200 vol. I).

Prin încheierea din 03 aprilie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost

strămutată cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Natalia

4

Stramous (Zadorojnaia) împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț Diana Alexandruc cu

privire la anularea procesului-verbal de recepție finală, la Judecătoria Râșcani, mun.

Chișinău pentru examinarea acesteia cu cauza civilă aflată pe rolul acestei instanțe de

judecată (f.d.216-217 vol. I).

Prin încheierea din 21 mai 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău s-a

conexat într-un singur proces, cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Natalia Stramous (Zadorojnaia) împotriva Primăriei

mun. Chișinău, terț Diana Alexandruc cu privire la anularea procesului-verbal de

recepție finală, cu cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Natalia Stramous (Zadorojnaia) împotriva lui Ghenadie Alexandruc și a Dianei

Alexandruc cu privire la obligarea demolării construcției neautorizate și repararea

prejudiciului material și moral (f.d.62 vol. II).

Prin hotărârea din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Natalia Stramous (Zadorojnaia). Au fost obligați

Ghenadie Alexandruc și Diana Alexandruc să demoleze necondiționat Anexa -

construcția neautorizată la ap.X din str. Doina XXX, mun. Chișinău. S-a anulat

procesul-verbal de recepție finală nr.363 din 07 iunie 2017, ca fiind ilegal. S-a încasat

din contul lui Ghenadie Alexandruc și a Dianei Alexandruc, în mod solidar, în

beneficiul Nataliei Stramous (Zadorojnaia) suma de 46791,37 de lei cu titlu de

prejudiciu material, cauzat ca rezultat al afectării construcției și suma de 12898 de lei

cheltuieli de judecată, în total, suma de 59689,37 de lei. În rest acțiunea, s-a respins

ca neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Ghenadie Alexandruc și Diana Alexandruc,

în mod solidar, în bugetul statului suma de 603,74 de lei taxă de stat (f.d.190 vol. II).

La 26 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Stramous

(Zadorojnaia) a depus apel împotriva hotărârii din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii

primei instanțe în partea respingerii acțiunii, cu emiterea în această parte a unei

decizii noi de admitere integrală a acțiunii (f.d.162,197-198 vol. II).

La 19 martie 2020, Natalia Stramous (Zadorojnaia) a prezentat motivarea

apelului, iar la 16 iunie 2020 a prezentat bonul privind achitarea taxei de stat, prin

intermediul oficiului poștal (f.d.216-234 vol. II).

Totodată, la 27 mai 2019, Diana Alexandruc și Ghenadie Alexandruc au depus

apel împotriva hotărârii din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii contestate, în partea

admiterii pretențiilor înaintate de Natalia Stramous (Zadorojnaia), cu adoptarea în

această parte a unei decizii noi de respingere integrală a pretențiilor înaintate de

reclamantă (f.d.199-200 vol. II).

Prin încheierea din 28 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de Natalia Stramous (Zadorojnaia), Diana Alexandruc și

Ghenadie Alexandruc, acordând apelanților termen până la 22 iunie 2020 să prezinte

apelurile motivate și dovada achitării taxei de stat.

La 22 iunie 2020, Diana Alexandruc și Ghenadie Alexandruc au depus

motivarea apelului și bonul privind achitarea taxei de stat.

5

Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost admise cererile

apel depuse de Natalia Stramous (Zadorojnaia), Ghenadie Alexandruc și Diana

Alexandruc. S-a casat integral hotărârea din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a declarat ca inadmisibilă

acțiunea depusă de către Natalia Stramous (Zadorojnaia) împotriva Primăriei mun.

Chișinău, terț Diana Alexandruc cu privire la anularea procesului-verbal de recepție

finală. S-a admis parțial acțiunea depusă de Natalia Stramous (Zadorojnaia) împotriva

lui Ghenadie Alexandruc și a Dianei Alexandruc cu privire la obligarea demolării

construcției neautorizate și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

construcția neautorizată. S-a încasat în mod solidar din contul lui Ghenadie

Alexandruc și Diana Alexandruc în beneficiul Nataliei Stramous (Zadorojnaia) suma

de 46791,37 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat ca rezultat al afectării

construcției și 12898 de lei cheltuieli de judecată. În rest, pretențiile Nataliei

Stramous (Zadorojnaia) cu privire la obligarea demolării construcției neautorizate și

repararea prejudiciului moral, au fost respinse ca neîntemeiate. S-a încasat în mod

solidar din contul lui Ghenadie Alexandruc și Diana Alexandruc în bugetul de stat

taxa de stat în mărime de 603,74 de lei.

La 05 august 2021, Ghenadie Alexandruc și Diana Alexandruc, reprezentați de

avocatul Anatolie Barbacar, au depus recurs împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

La 05 august 2021, Natalia Stramous (Zadorojnaia), reprezentată de avocatul

Coptu Sergiu, a depus recurs împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin decizia din 29 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile depuse de Ghenadie Alexandruc și Diana Alexandruc, reprezentați de

avocatul Anatolie Barbacar, și de Natalia Stramous (Zadorojnaia), reprezentată de

avocatul Coptu Sergiu. S-a casat integral decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral

hotărârea din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și s-a emis o

decizie nouă de respingere integrală a acțiunii depuse de Natalia Stramous

(Zadorojnaia) ca neîntemeiată.

Instanța de apel a motivat decizia de respingere a acțiunii depuse de Natalia

Stramous (Zadorojnaia) prin faptul că, procesul-verbal de recepție finală nr.363 din

07.06.2013 a fost eliberat și emis cu respectarea prevederilor legale, fiind prezentat

actul de inspectare din 02.08.2012, certificatul de urbanism informativ nr.186/13 din

25.03.2013, avizul sanitar nr.04/4.1-686 din 16.04.2013 emis de Centru de Sănătate

Publică, avizul privind recepția finală a construcției nr.1/5-40 din 10.04.2013 emis

de Serviciul Protecție Civile și Situațiilor Excepționale (f.d.89-98 verso vol.I).

Nefiind necesar la caz conform normelor legale, acordul vecinilor.

Instanța de apel a conchis că, la caz nu s-au stabilit temeiuri privind anularea

actului administrativ contestat, motiv din care nu poate fi admisă nici pretenția

privind obligarea demolării construcției neautorizate, în situația în care, reconstrucția

6

balconului, în anexa ”lit.A4” la apartamentul nr. X, situat pe str. str. Doina XXX

mun. Chișinău, ce aparține cu drept de proprietate lui Ghenadie Alexandruc și Diana

Alexandruc, reprezintă lucrări ce au la bază documentația corespunzătoare și nu pot fi

supuse demolării.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate și pretențiile Nataliei Stramous

(Zadorojnaia) privind repararea prejudiciului material și moral, la acest aspect

reținând că temei de încasare a prejudiciului material reclamanta a invocat faptul că

în anul 2012, Ghenadie și Diana Alexandruc, au construit deasupra anexei

apartamentului său o construcție capitală, fără autorizație de construire, pe când

pârâții au invocat că anexa executată de către ei nu are drept fundație construcția

Nataliei Stramous (Zadorojnaia), respectiv aceasta nu afectează imobilul ultimei.

La acest aspect, instanța de apel a reținut că, prin raportul de expertiză judiciară

nr. 636 din 28.04.2015 (vol. II, f.d. 41-43), s-a concluzionat că, starea balconului din

apartamentul nr. X pe str. Doina, XXX, mun. Chișinău, ce aparține cu drept de

proprietate Nataliei Stramous (Zadorojnaia), este nesatisfăcătoare și anume, în tavan

sunt prezente fisuri. Cauza apariției fisurilor tavanului, reprezintă lucrările de

reconstruire efectuate la ”lit.A4”, la ap. X care au fost efectuate cu încălcarea

normelor de construcție. Cu toate acestea, însă, nu s-a stabilit dacă anexa executată de

către Ghenadie Alexandruc și Diana Alexandruc, nu are drept fundație construcția

Nataliei Stramous (Zadorojnaia). Or, prin raportul de constatare tehnico-științifică

nr.530 din 19.07.2012 s-a stabilit că, construcția executată de către Diana Alexandruc

nu are drept fundație construcția Nataliei Stramous (Zadorojnaia), ce se confirmă și

prin imaginile foto și înregistrările video anexate la materialele dosarului.

Având în vedere că raportul de expertiză judiciară nr. 636 din 28.04.2015 (vol.

II, f.d. 41-43), nu stabilește dacă anexa executată de către Ghenadie Alexandruc și

Diana Alexandruc, nu are drept fundație construcția Nataliei Stramous (Zadorojnaia),

în ședința de judecată în instanța de apel, după restituirea cauzei la rejudecare prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 29 decembrie 2021 (vol. III, f.d. 154-176), s-a

propus participanților la proces și anume Nataliei Stramous (Zadorojnaia), efectuarea

unei expertize întru înlăturarea acestei neclarități, însă, ultima a refuzat efectuarea

expertizei întru constatarea și stabilirea dacă anexa executată de către Ghenadie

Alexandruc și Diana Alexandruc, nu are drept fundație construcția Nataliei Stramous

(Zadorojnaia), invocând că, susține cele stabilite și constatate prin raportul de

expertiză judiciară nr. 636 din 28.04.2015, prin care nu se dezbate aspectul dat.

Astfel, instanța de apel a conchis că, în condițiile în care părțile invocă două

stări de fapt contrare, între fapta ilicită invocată de reclamantă și prejudiciul solicitat

nu există un raport cauzal, motiv din care nu poate fi stabilit exact costul lucrărilor de

reparație ce necesită a fi efectuate la partea exterioară a balconului de la apartamentul

nr. X, situat pe str. str. Doina, XXX, mun. Chișinău, pentru a fi readus la starea

inițială. Or, în suma de 18 675,37 de lei sunt incluse și cheltuielile pentru demolarea

acoperișului existent cu construirea unui acoperiș nou, iar la propunerea instanței de

apel de a efectua o expertiză, ce va stabili cu exactitate costul lucrărilor de reparație

ce necesită a fi efectuate la partea exterioară a balconului de la apartamentul nr. X,

situat pe str. str. Doina, XXX, mun. Chișinău, apelanta Natalia Stramous

7

(Zadorojnaia) a refuzat efectuarea unei noi expertize, susținând raportul de expertiză

judiciară nr. 636 din 28.04.2015, în care costul dat nu se reflectă.

În contextul enunțat, instanța de apel a considerat pretențiile Nataliei Stramous

(Zadorojnaia) cu privire la repararea prejudiciului material și moral ca fiind

neîntemeiate, nefiind probate.

Sub acest aspect a fost respinsă și pretenția privind compensarea cheltuielilor de

judecată, având în vedere că au fost respinse pretențiile principale ale reclamantei.

La 07 octombrie 2022, Natalia Stramous (Zadorojnaia), reprezentă de avocatul

Sergiu Coptu, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 03 februarie

2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală

a deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a

hotărârii din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu emiterea unei

decizii noi de admitere integrală a acțiunii sale.

În susținerea recursului, Natalia Stramous (Zadorojnaia) a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, menționând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Recurenta a relatat circumstanțele și argumentele invocate anterior în cererea de

chemare în judecată și cererea de apel.

De asemenea, recurenta consideră că, instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile legale care reglementează dreptul de vecinătate, care în viziunea sunt

incidente la cazul speței, întrucât vecinii săi Ghenadie Alexandruc și Diana

Alexandruc au construit neautorizat, deasupra balconului locuinței sale, fără acordul

ei, o construcție – anexă, care îi încalcă dreptul de proprietate privată, cauzându-i

drept consecință prejudicii materiale.

Instanța de apel nu a ținut cont de raportul de expertiză nr.530 din 19 iulie 2012,

prin care s-a stabilit starea apartamentului său și s-a apreciat mărimea prejudiciului

material cauzat în urma edificării construcției neautorizate de către familia

Alexandruc deasupra balconului său.

Este eronată concluzia instanței de apel precum că raportul de expertiză nr.636

din 28 aprilie 2015 nu stabilește daca anexa executată de intimați nu are fundație

construcția ei, or, numai un expert specializat poate face astfel de constatări.

Instanța de apel a ignorat faptul că la actele cauzei sunt 2 rapoarte de expertiză

din care rezultă că construcția neautorizată ale intimaților a fost efectuată cu

încălcarea normelor în construcții, și s-a apreciat mărimea prejudiciului material

cauzat ei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

8

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă

care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea

procesual-civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale

ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

În conjunctura enunțată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la

examinarea temeiurilor admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului

administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (până la modificările

operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 octombrie 2022, în

ședință publică.

Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată la adresa electronică a avocatului recurentei Natalia Stramous

(Zadorojnaia), Sergiu Coptu, la 17 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea anexată la dosar (f.d.214, vol.III).

Totodată, din materialele dosarului rezultă că, decizia integrală a instanței de

apel a fost notificată, la adresa electronică a avocatului recurentei Natalia Stramous

(Zadorojnaia), Sergiu Coptu, la 08 februarie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

anexată la dosar (f.d.218, vol.III).

Astfel, recursul (inițial și cel motivat) a fost depus de Natalia Stramous

(Zadorojnaia), reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, cu respectarea prevederilor

art.245 din Codul administrativ.

La 22 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, întru respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, a expediat în adresa lui Alexandruc Ghenadie,

Alexandruc Diana și Primăriei mun. Chișinău copia recursului (inițial și motivat)

depus de Natalia Stramous (Zadorojnaia), cu înștiințarea despre necesitarea

prezentării referințelor, cu toate acestea intimații nu și-au valorificat acest drept

procedural și nu au prezentat referințe (f.d.19-21, vol. IV).

9

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi rezultă că, admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul devolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de

apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

10

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem (cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Stramous

(Zadorojnaia) Natalia, reprezentată de avocatul Coptu Sergiu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Stramous (Zadorojnaia) Natalia, reprezentată de avocatul

Coptu Sergiu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

11