2ra-867/23 — demolarea constructiilor neautorizate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- demolarea constructiilor neautorizate
- Temei legal
- art.433 alin. 1 lit. a Cpc
2ra-867/23 — demolarea constructiilor neautorizate (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Sergiu
Șleagun și Veaceslav Milcev,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de
Dumitru Losețchi împotriva lui Sergiu Șleagun, Veaceslav Milcev,
Primăria or. Cimișlia, intervenienți accesorii Consiliul or. Cimișlia,
Inspecția de Stat în Construcții, Serviciul Fiscal de Stat, Cristina
Losețchi și Svetlana Șleagun, cu privire la demolarea construcției
capitale neautorizate, încasarea solidară a prejudiciului cauzat prin
neexecutarea și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-867/23
NR. PIGD 2-19110856-01-2ra-21062023)
Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 Cod de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Judecătoria Cimișlia, sediul central, jud. I. Volcovschi,
Curtea de Apel Comrat, jud. L. Caraianu, S. Gubenco, A. Mironov
13 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Sergiu
Șleagun și Veaceslav Milcev,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 iulie 2019, Tatiana Cuciaș reprezentată de avocatul Veaceslav Matei
a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Șleagun, Veaceslav
Milcev, Primăria or. Cimișlia, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat cu
privire la demolarea construcției neautorizate și încasarea prejudiciului cauzat prin
neexecutare în mărime de 10 000 lei.
La 12 august 2021, prin încheierea primei instanțe s-a admis cererea privind
succesiunea în drepturi înaintată de Dumitru Losețchi și s-a substituit reclamanta
Tatiana Cuciaș cu reclamantul Dumitru Losețchi în prezenta cauză civilă. S-a atras
în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantului Cristina
Losețchi și de partea pârâtului Svetlana Șleagun.
În motivarea acțiunii, a indicat că potrivit informației din Registrul bunurilor
imobile a Instituției Publice Agenției Servicii Publice, Serviciului cadastral
teritorial Cimișlia asupra terenului cu numărul cadastral xxx, amplasat în or.
Cimișlia, xxx, dreptul de proprietate dețin următorii coproprietari: Cuciaș Tatiana
- 1/6 cotă parte, Șleagun Sergiu, Șleagun Svetlana - 1/3 cotă parte, Milcev
Veaceslav - 1/3 cotă parte.
În rezultatul efectuării controlului Inspecției de Stat în Construcții cu privire
la legalitatea construcției din intravilanul or. Cimișlia s-a constatat, că Șleagun
Sergiu a executat fără autorizație de construcție lucrări de reconstrucție cu
extindere în planimetrie la obiectul comercial „City,, și anume a construit anexa
construcție capitală compusă din fundament de blocuri și structura de rezistență din
carcasă metalică, a demolat peretele dintre încăperile 1-2 și 1-3, a zidit un gol de
fereastră din încăperile 1-2.
A menționat că, prin decizia Judecătoriei Cimișlia din 18 februarie 2015,
care a fost menținută fără modificări prin decizia irevocabilă a Curții de Apel
Chișinău din 16 aprilie 2015, Pîrîtul Șleagun Sergiu, a fost atras la răspundere
contravențională în baza art. 179 Cod contravențional, cu aplicarea sancțiunii
contravenționale amenzii contravenționale în mărime de 100 unități convenționale,
ceea ce constituie 2 000 lei, cu obligarea demolării construcției neautorizate și
remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate. Hotărîrea din
1
18 februarie 2015 a Judecătoriei Cimișlia și dispoziția de executare privind
demolarea construcției neautorizate cu remedierea construcțiilor afectate în urma
intervențiilor neautorizate, au fost remise executorului judecătoresc N. Zmeu, care
prin încheierea din 01 iunie 2015 a intentat procedura de executare și a transmis
părților spre cunoștință și executare.
A invocat că, în lipsa executării benevole a prevederilor documentului
executoriu, la data de 25 iunie 2015 a fost emisă încheierea executorului
judecătoresc privind continuarea procedurii de executare și transmisă repetat
părților pentru cunoștință inclusiv Inspectoratului Fiscal din Cimișlia cu anexarea
borderoului de calcul pentru avansarea executorului judecătoresc. Iar, la data de 08
septembrie 2015, în rezultatul examinării procedurii de executare, executorul
judecătoresc N. Zmeu a menționat că prin acțiunile sale împiedică; executarea
documentului executoriu, prin urmare s-a dispus restituirea documentului
executoriu creditorului urmăritor. Iar, la 22 aprilie 2016 de către Judecătoria
Cimișlia a fost expediat repetat în adresa executorului judecătoresc N. Zmeu spre
executare decizia nr. 4-342/14 din 18.02.2015.
Reprezentantul reclamantului a susținut, ca pînă în prezent hotărîrea din 18
februarie 2015 a Judecătoriei Cimișlia privind demolarea construcției neautorizate
cu remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate a rămas
neexecutată. Consideră că Sergiu Șleagun se eschivează cu rea credință de
executarea deciziilor instanțelor judecătorești și nu a demolat construcția
neautorizată amplasată în or. Cimișlia, bd. Ștefan cel Mare 9.
S-a mai susținut în acțiune, ca fiind admise inacțiuni ale reprezentanților
Agenției pentru Supravegherea Tehnică și Primăriei orașului Cimișlia privind
obligarea lui Sergiu Șleagun la demolarea construcției neautorizate. Totodată, a
evidențiat că coproprietarul Veaceslav Milcev a edificat neautorizat o altă
construcție în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, documentației
tehnice de proiect și autorizației de construcție.
A remarcat că, Inspecția Teritorială în Construcții Centru mun. Chișinău a
adoptat prescripția privind sistarea lucrărilor de construcții începând cu 25 august
2016 și întocmite procesul verbal cu privire la contravenție în baza art. 179 din
Codul contravențional în privința lui Veaceslav Milcev, despre care fapt a fost
informată Primăria orașului Cimișlia. Iar, la 29 ianuarie 2019 în adresa lui Sergiu
Șleagun a fost expediată o somație prin care s-a solicitat amiabil și extrajudiciar
demolarea construcției neautorizate cu remedierea construcțiilor afectate în urma
intervențiilor neautorizate, care nu s-a soluționat pozitiv pînă în prezent.
În final, a indicat că prin actul de constatare al Primăriei or. Cimișlia din 10
aprilie 2019 este stabilit, că în rezultatul efectuării lucrărilor și intervențiilor
nesancționate în construcția existentă, coproprietarii Sergiu Șleagun și Veaceslav
2
Milcev au provocat daune materiale Tatianei Cuciaș prin apariția mai multor fisuri
pe pereții interiori și exteriori, inclusiv la acoperișul imobilului comun.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,
s-a admis parțial acțiunea. S-a obligat Sergiu Șleagun în demolarea construcțiilor
neautorizate efectuate asupra bunului imobil cu numărul cadastral - xxx și numărul
cadastral – xxx cu remedierea construcției afectate. S-a obligat Veaceaslav Milcev
în demolarea construcțiilor neautorizate efectuate asupra bunului imobil cu
numărul cadastral - xxx și numărul cadastral – xxx cu remedierea construcției
afectate. S-a dispus de a încasa în mod solidar din contul lui Sergiu Șleagun și
Veaceaslav Milcev în folosul lui Dumitru Losetchi suma în calitate de cheltuieli
legate de examinarea acțiunii, prin achitarea taxei de stat în mărime de 200,00 lei
și asistența juridică în mărime de 7 000,00 lei. În rest, pretențiile au fost respinse
ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 25 octombrie 2021, Svetlana Șleagun a declarat apel împotriva hotărârii
din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, solicitând casarea
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă
acțiunea ca fiind tardivă și neîntemeiată.
La 25 octombrie 2021, Veaceslav Milcev și Sergiu Șleagun au declarat apel
împotriva hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care
să fie respinsă acțiunea ca fiind tardivă și neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-au respins
cererile de apel declarate, cu menținerea hotărîrii din 22 octombrie 2021 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul central.
În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că prima instanță a
determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-
a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală
și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a
participanților la proces.
Subsecvent, cu referire la alegațiile apelanților precum că prima instanță nu
a definit clar natura raportului juridic litigios și legătura apelanților cu pretențiile
intimatului, instanța de apel le apreciază ca fiind neîntemeiate și care urmează a fi
respinse.
3
Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe prin
care s-a indicat că asupra bunurilor imobile în cote-părți ale coproprietarilor
implicați în litigiu, sunt admise ingerințe stabilite prin decizia Curții de Apel
Chișinău nr. 4r-1115/15 din 16 aprilie 2015, prin care a fost menținută decizia nr.
4-342/13 din 18 februarie 2015, emisă de către Judecători Cimișlia, prin care a fost
sancționat Sergiu Șleagun prin prisma prevederilor art. 179 Cod contravențional,
cu amenda în mărime de 100 unități convenționale, cu obligarea demolării
construcțiilor neautorizate și cu remedierea construcției afectate în urma
intervenției neautorizate.
Totodată, instanța de apel a stabilit că potrivit înscrisului eliberat de
Judecătoria Cimișlia se constată că amenda stabilită în sumă de 2 000 lei a fost
achitată de Sergiu Șleagun la data de 21 mai 2015 și 01 iunie 2015. Prin încheierea
cu nr. 103-509/15 executorul judecătoresc Zmeu Nicolae a intentat procedura de
executare privind demolarea construcției, dar la 11 septembrie 2015 a remis
încheierea privind restituirea documentului executoriu în adresa instanței
informând că creditorul nu a avansat cheltuielile de executare.
Instanța de apel a constatat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe prin
care s-a indicat că la data examinării acțiunii pârâtul Sergiu Șleagun n-a prezentat
probe concludente si pertinente întru stabilirea faptului, că sunt înlăturate
ilegalitățile stabilite conform actelor judecătorești irevocabile privind demolarea
construcțiilor neautorizate și remedierea construcției afectate în urma intervenției
neautorizate.
În plus, instanța de apel a reținut ca nefondate alegațiile apelanților prin care
s-a invocat că pretenția privind obligarea lui Sergiu Șleagun și Veaceslav Milcev
să demoleze construcțiile neautorizate, este neclară, nefondată și ilegală, or acestea
contravin materialelor cauzei.
Totodată, cu privire la proba suplimentară prezentată de apelanți în instanța
de apel, dosarul tehnic din 2021, instanța de apel a conchis că acesta este întocmit
de SC „Comerzan-Latifundiar” SRL, fără a prezenta înscrisuri dacă aceasta din
urmă este o întreprindere autorizată în întocmirea unor astfel de proiecte, mai mult
ca atât, proba dată urma a fi prezentată în mod prioritar în prima instanță fapt care
nu a fost respectat de apelanți.
Instanța de apel a constatat că asupra bunurilor imobile ce aparțin lui
Dumitru Losețchi există o atentare inadmisibilă, fapt constat și de prima instanță.
Reiterând prevederile art.346 alin.(1), 347 Cod civil (în redacția de pînă la
01 martie 2019), precum și în temeiul materialului probator prezent la materialele
cauzei, instanța de apel a reținut ca fiind corectă constatarea primei instanțe prin
care s-a indicat că de către pârâtul Veaceslav Milcev a fost edificata o construcție
pe terenul comun al coproprietarilor Tatiana Cuciaș, Sergiu Șleagun, Svetlana
4
Șleagun și Veaceslav Milcev, însă fără a perfecta un acord scris și/sau autentifica
notarial, precum și faptul că a stabilit cu certitudine, ca pârâții au edificat
samavolnic construcții care atentează la drepturile de proprietate ale reclamantului,
ceia ce conform normelor de drept material enunțate supra este inadmisibil, i-ar
pretențiile reclamantului sunt efectele și consecințele ce rezultă din fapta
contravențională admisă de pârâți.
Subsecvent, prima instanță corect a ajuns la concluzia precum că
construcțiile neautorizate efectuate asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxx
și numărul cadastral xxx cu remedierea construcției afectate, urmează a fi demolate,
cu încasarea din contul lui Sergiu Șleagun și Veaceslav Milcev în beneficiul lui
Dumitru Losețchi a tuturor cheltuielilor de judecată suportate.
Instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a reținut că, pârâții nu au
demonstrat legalitatea ridicării construcțiilor, care se statuează ca fiind
neautorizate.
În final, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a determinat corect
raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea
pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probele prezentate au primit apreciere
completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,
adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 mai 2023, Sergiu Șleagun și Veaceslav Milcev declară recurs
împotriva deciziei din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, solicită admiterea
recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei
hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind tardivă
și neîntemeiată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurenții invocă în esență argumente similare celor
formulate în cererea de apel. Suplimentar, evidențiază că instanța de apel nu a
realizat o analiză efectivă a argumentelor formulate prin cererea de apel, limitându-
se la reluarea considerentelor primei instanțe. Totodată, reține că instanța de apel
nu s-a expus asupra termenului de depunere a acțiunii și nici asupra cererii de
ridicare a excepției de tardivitate. În aceste condiții, consideră că instanțele ierarhic
inferioare au încălcat dreptul recurenților la o hotărâre motivată, garantat de art. 6
alin. (1) Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
5
POZIȚIA INTERVENIENTULUI ACCESORIU
La 27 iulie 2023, Svetlana Șleagun depune referință la recursul declarat și
solicită admiterea acestuia, cu casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01
septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul
a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Procedura de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva deciziei din 15
decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor
stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01
septembrie 2023.
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare
la momentul depunerii recursului):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);
6
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor
prevăzute la art.429 alin.(5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,
asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a
reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o
mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că recurenții s-au conformat dispozițiilor
art.434 Cod de procedură civilă, indicat la pct.33, și au depus în termen recursul la
data de 30 mai 2023, în condițiile în care au recepționat copia deciziei din 09
februarie 2023 a Curții de Apel Comrat, la 07 aprilie 2025 (f.d. 91, Vol. III).
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare
invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată
de Curtea de Apel Comrat și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de
Apel Comrat și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință,
nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de
procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Comrat și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Comrat, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,
de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
8
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Sergiu Șleagun și Veaceslav Milcev.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9