2ra-617/23 — demolarea constructiei

2ra-617/23 — demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Viorica

Josu, reprezentată de avocatul Constantin Crețu, precum și de

Constantin Josu, reprezentat de avocatul Dorian Pînzaru,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Viorica Josu împotriva Rodicăi Chiosa, intervenient accesoriu

Vasile Țîrdea privind revendicarea bunului imobil, demolarea

construcției și încasarea cheltuielilor de judecată, precum și acțiunea

reconvențională depusă de Rodica Chiosa împotriva Vioricăi Josu,

Constantin Josu și Primăria s. Tătărești, intervenient accesoriu Vasile

Țîrdea privind anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-617/23

NR. PIGD 2-20150304-01-2ra-27042023)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 Cod de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

Judecătoria Strășeni, sediul central, jud. V. Negurița,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga

06 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate de

Viorica Josu, reprezentată de avocatul Constantin Crețu, precum și de

Constantin Josu, reprezentat de avocatul Dorian Pînzaru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Crețu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Rodicăi Chiosa, intervenient

accesoriu Vasile Țîrdea privind revendicarea bunului, demolarea construcțiilor și

încasarea cheltuielilor de judecată.

nr. cadastral xxx, iar pârâta Rodica Chiosa îi este vecină proprietar al terenului cu

nr. cadastral xxx, de facto în casa dată locuind tatăl său, Vasile Țîrdea.

aferente unei anexe gospodărești, aceasta fiind amplasată parțial pe terenul său.

Totodată, a fost edificată o fântână pentru evacuarea apelor, iar de-a lungul

peretelui a fost turnată o oarbă de protecție. Aceste aspecte au fost constatate prin

procesul-verbal întocmit de către reprezentanții Primăriei Tătărăști, care însă au

refuzat aplicarea sancțiunilor contravenționale în temeiul art. 179 din Codul

contravențional.

Sistem, care, în urma efectuării măsurătorilor cadastrale, a constatat că vecinul a

depășit limita de proprietate cu aproximativ 26 m.p., iar fântâna de acumulare a

apelor uzate (haznaua), precum și oarba din beton sunt amplasate pe terenul aflat

în proprietatea sa.

Chiosa, cu obligarea acesteia la demolarea construcțiilor edificate – anexa

gospodărească, fântâna de canalizare și oarba din beton armat, cu restabilirea

hotarului conform limitelor prevăzute în actele de proprietate deținute de părți.

Totodată, a cerut încasarea cheltuielilor de judecată în cuantum total de 9 139 lei.

depus o acțiune reconvențională către Viorica Josu, Primăria Tătărești, r-nul

Strășeni și Constantin Josu, intervenient accesoriu Vasile Țîrdea privind anularea

dreptului de proprietate.

1

proprietar al terenului cu nr. cadastral xxx care a fost înregistrat în Registrul

Bunurilor Imobile la 06 iulie 2020 în temeiul unui titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, care îl consideră ca fiind unul nul și ilegal.

Barcari în anul 2004, iar în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

se invocă că terenul i-ar fi fost atribuit în temeiul deciziei Primăriei Tătărești nr. 3

din 15 iunie 1993, fapt care nu corespunde realității ori până la 27 noiembrie 2003

posesor și titular al terenului în cauză era Barcari Elena.

la Elena Barcari în anul 2004. Cu toate acestea, în titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren se face referire la faptul că atribuirea acestuia s-ar fi realizat

în temeiul Deciziei Primăriei Tătărăști nr. 3 din 15 iunie 1993, afirmație care nu

corespunde realității de fapt, întrucât până la data de 27 noiembrie 2003 posesor și

titular al terenului în cauză era Elena Barcari.

este mai mare decât cea menționată în certificatul de moștenitor, respectiv 0,19 ha,

ceea ce denotă o majorare nejustificată cu 32 m.p. Totodată, a invocat existența

unui conflict de interese, întrucât tatăl reclamantei, Constantin Josu, a semnat titlul

de proprietate în favoarea fiicei sale, contribuind în mod arbitrar la modificarea

suprafeței.

a avut loc cu mult timp anterior dobândirii și înregistrării dreptului de proprietate

de către Viorica Josu, aceasta din urmă fiind înscrisă în Registrul bunurilor imobile

abia la 06 iulie 2020. În consecință, a solicitat anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. xxx, eliberat pe numele Vioricăi Josu.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins ca fiind nefondată acțiunea inițială, precum și acțiunea reconvențională.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul central din

07 aprilie 2022, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admiterea a acțiunii înaintate de Viorica Josu.

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din

2

07 aprilie 2022, solicitând casarea hotărârii emise și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie admise cerințele invocate în cererea reconvențională.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

ca neîntemeiate cererile de apel declarate, cu menținerea hotărîrii din 07 aprilie

2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.

nr. cadastral xxx a fost anterior Elena Barcari care a decedat la 27 noiembrie 2003,

iar moștenitor al acesteia a devenit Viorica Josu în temeiul certificatului de

moștenitor testamentar nr. 5683 din 14 decembrie 2004.

15 iunie 1993 a fost dispusă atribuirea terenurilor cetățenilor din comună în

conformitate cu legislația, au fost eliberate titluri provizorii, dar din lipsa de surse

financiare pentru a efectua măsurările corespunzătoare, cetățenilor nu le-au fost

eliberate titluri de proprietate.

guvernului de împroprietărire a cetățenilor și în urma măsurărilor masive au fost

eliberate titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren Vioricăi Josu în

temeiul deciziei Consiliului Tătărești nr. 3 din 15 iunie 1993.

cadastral xxx cu suprafața de 0,2739 ha și a construcțiilor de pe acesta, casa de

locuit și construcții accesorii, în temeiul unui contract de donație.

Rodica Chiosa și Viorica Josu sunt vecini, având hotar comun la loturile aferente

construcțiilor.

Josu a evocat încălcarea dreptului de proprietate, prin construirea zonei orbe, a

fântânii de canalizare și a unei secțiuni de perete a casei care depășește hotarul.

Tătărești, r-ul Strășeni, s-a constatat că la construcția zonei orbe, a fântânii de

canalizare și a unei secțiuni de perete a casei a fost depășit hotarul, fiind construit

parțial pe terenul Vioricăi Josu.

„Geo Info Sistem” SRL, rezultă că suprafața de 0,0026 ha (echivalentul a 26 m.p.)

a fost ocupată de proprietarii imobilului cu numărul cadastral 8038201.0207 din

contul imobilului înregistrat cu numărul cadastral xxx.

3

și înregistrat în registrul bunurilor imobile casa de locuit în cauză (lit. A cu

suprafața de 173,6 m/2) a fost construită de Vasile Țîrdea în anul 1974, iar conform

contractului de donație din 08 august 2013, întocmit de notarul Angelina Lazari,

Rodicăi Chiosa ia fost donat terenul pentru construcții, împreună cu construcția

aferentă și casa de locuit, cu suprafața de 173,3 m/2.

numele lui Vasile Țîrdea rezultă că la momentul eliberării acestuia, la 27 februarie

2007, peretele casei de locuit se afla pe linia hotarului dintre vecini. Ulterior, ar fi

fost construită o fântână de evacuare a apelor și turnată o oarbă de protecție pe toată

lungimea peretelui fără ca imobilul de bază să fi suferit careva schimbări de hotar.

reclamanta/apelanta Viorica Josu nu deține nici-o construcție (casă de locuit) pe

terenul aferent, identificat cu numărul cadastral xxx.

că prin planșa fotografică anexată rezultă reclamanta/apelanta Viorica Josu pe

terenul său cu nr. cadastral xxx nu are vreo construcție (casă) și nu locuiește acolo,

iar pârâtul a relatat că litigiul judiciar a fost inițiat după ce părțile au purtat negocieri

privind procurarea terenului în cauză, dar au refuzat să plătească prețul solicitat de

reclamantă pe care l-au apreciat ca fiind unul exagerat. Mai mult, Constantin Josu

în instanță a recunoscut că fiica sa, Viorica Josu a primit un avans pentru procurarea

acestui teren la suma de 4 000 euro, iar în urma celor stabilite au fost respinse

cerințele invocate în cererea de chemare în judecată.

(redacția anului 2002) și art. 599 alin. (1) Cod civil (redacția după 01.03.2019), a

reține că reclamanta/apelant Viorica Josu, obținând dreptul de proprietate asupra

bunului imobil în anul 2004, nu a obiectat în vreun fel împotriva acestei construcții.

Or, conform Certificatului eliberat de Primăria Tătărești și înregistrat în registrul

bunurilor imobile casa de locuit în cauză (lit. A cu suprafața de 173,6 m2) a fost

construită de Țîrdea Vasile în anul 1974, iar conform contractului de donație

întocmit pe numele Rodicăi Chiosa în anul 2013, construcția casă de locuit avea

suprafața de 173,3 m2.

raționamentele primei instanțe, faptul că ulterior ar fi fost construită o fântână de

evacuare a apelor și turnată o oarbă de protecție pe toată lungimea peretelui fără ca

imobilul de bază să fi suferit careva schimbări de hotar, iar acest fapt nu poate fi

un temei de a dispune demolarea construcției de bază până la o distanță de 60 cm

de hotar, având în vedere existența acesteia pe o perioadă îndelungată de timp.

4

de admitere a cerințelor, or după cum s-a stabilit potrivit încheierii Judecătoriei

Strășeni, sediul Central din 18 august 2021 s-a dispus efectuarea unei expertize de

către experții Biroul Asociat de Expertiză Judiciară ,,CEXIN”. Această încheiere

nu a fost executată din motivul neachitării plății pentru efectuarea expertizei.

apelantei Rodica Chiosa, precum că titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren urma a fi eliberat Elenei Barcari, or ultima a decedat în anul 2003,

respectiv, în anul 2007 nu mai putea dobândi drepturi și obligații civile, motiv din

care titlul a fost eliberat proprietarului actual, moștenitorului Viorica Josu.

autentificare pe numele Vioricăi Josu a fost semnat de tatăl său, Constantin Josu

care era primar la acel moment în s. Tătărești și se afla în conflict de interese,

instanța de apel a evidențiat că prima instanță just a reținut, Legea nr. 16 privind

conflictul de interese a fost adoptată la 15.02.2008 (publicată în Monitorul Oficial

la 30.05.2008) și prin urmare nu poate avea un efect retroactiv asupra

faptelor/acțiunilor care au avut loc în anul 2007.

concluzia de a respinge acțiunea reconvențională, în condițiile în care nu există

temei legal de anularea a titlului de autentificare a deținătorului de teren, or în

accepțiunea instanței realizarea unui drept nu este realizat gratuit, fără a fi supus

unor rigori procedurale în ceia ce privește respectarea sarcinii probațiunii, partea

care reclamă încălcarea unui drept prin prisma raționamentului instituit la art. 5

coroborat cu art. 118 alin.(1) Cod de procedură civilă, urmează să demonstreze

temeinicia acestuia, iar la caz apelanta Rodica Chiosa nu a realizat pe deplin această

sarcină.

temeiuri de a fi admise, ori sunt pur declarative și nu pot fi admise în percepția în

care au fost declarate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declară recurs împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și

emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

declară recurs împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și

5

emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

ARGUMENTELE RECURSURILOR

Josu, invocă în esență argumente similare celor formulate în cererea de apel.

Suplimentar, a reținut că nu este de acord cu decizia instanței de apel și consideră

că la adoptarea acesteia s-au aplicat eronat normele de drept material, concluziile

acesteia fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii, temei stabilit de prevederile

art.432 alin.(2) lit. c) Cod de procedură civilă (în redacția de până la 01 septembrie

2023).

imobile gestionat de ASP – Cadastru, ceea ce consideră că face irelevantă

susținerea instanței de apel potrivit căreia hotarul general al terenului, astfel cum

este reprezentat în planul cadastral sau geometric, nu ar corespunde cu posesia de

fapt și ar lipsi actul de stabilire a hotarelor, întrucât asemenea aspecte nu au fost

constatate în cadrul judecății cauzei civile. Mai mult, evidențiază că titlul de

proprietate indică expres liniile hotarului și punctele de delimitare față de terenul

intimatei, fiecare latură fiind descrisă distinct.

de relevanță pentru apărarea dreptului pretins încălcat, întrucât nu a intervenit nicio

tranzacție de vânzare-cumpărare cu un terț, iar un asemenea act este oricum

imposibil de realizat, bunul fiind afectat de un viciu, existența unei fântâni de

canalizare aparținând vecinului, care degajă mirosuri insuportabile. Intimata, în

calitate de vecin, nu are prerogativa de a interveni în exercițiul dreptului de

dispoziție al proprietarului, indiferent de discuțiile anterioare purtate pe acest

subiect.

o cerere de reducere a cuantumului pretențiilor în cadrul examinării recursului,

solicitând casarea hotărârilor pronunțate de instanțele inferioare și pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă în parte, în

sensul obligării intimatei Rodica Chiosa să demoleze construcțiile – fântâna de

canalizare și bordura din beton, ce se extind pe terenul cu numărul cadastral

8038201206, proprietatea Vioricăi Josu, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

civilă. Totodată, se menționează că, în vara anului 2020, pârâta Rodica Chiosa, în

calitate de nou proprietar, a executat lucrări de construcție prin care a intrat pe

terenul aparținând reclamantei Viorica Josu, edificând o fântână de canalizare (wc)

6

și o bordură (trotuar) din beton, intervenții pe care reclamanta le califică drept

abuzive și nelegale.

Dorian Pînzaru, se invocă caracterul neîntemeiat al deciziei instanței de apel,

aceasta fiind pronunțată în baza unor circumstanțe inexacte, contrare realității de

fapt. În susținerea poziției sale, recurentul expune aspecte cunoscute privind

edificarea construcției lui Vasile Țîrdea, situația personală a Elenei Barcari și

natura relațiilor dintre aceasta și Vasile Țîrdea.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul

a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01

septembrie 2023.

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe

de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

la momentul depunerii recursului):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

7

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor

prevăzute la art.429 alin.(5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o

mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurenților și avocaților la 17 martie 2023, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar

(f.d.216, Vol. I).

că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 434 Cod de procedură

civilă.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

8

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața

Curții de Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de

procedură civilă.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

9

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de Viorica Josu, reprezentată de

avocatul Constantin Crețu, precum și de Constantin Josu, reprezentat de avocatul

Dorian Pînzaru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

10