2rac-246/23 — cu privire la repararea prejudiciilor materiale si morale în urma demolari constructiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciilor materiale si morale în urma demolari constructiei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-246/23 — cu privire la repararea prejudiciilor materiale si morale în urma demolari constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiunii
,,Estodor Com”, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiunii ,,Estodor Com” împotriva Primarului General al
municipiului Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, intervenient
accesoriu Pretura sectorului Ciocana municipiul Chișinău și Societății cu
Răspundere Limitată ,,Repost-Com” cu privire la repararea prejudiciilor
materiale și morale în urma demolării construcției și încasarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de apel declarată de Societatea pe Acțiunii ,,Estodor
Com”, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca și s-a menținut hotărârea
din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2rac-246/23
PIGD Nr. 2-17204686-01-2rac-18092023)
Temeiurile inadmisibilității recursului. Inadmisibilitatea recursului depus cu omiterea
termenului prevăzut la art.434 al Codului de procedură civilă.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Lucia Bagrin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ala Malîi, Vitalie Cotorobai, Angela Braga)
23 octombrie 2024
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
SA ,,Estodor Com”, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 octombrie 2017, SA „Estodor Com” a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Primarului general al mun. Chișinău și Primăriei mun.
Chișinău, intervenient accesoriu Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma demolării
construcției.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 12 noiembrie 2010, între SA
„Estodor Com” și Primăria mun. Chișinău a fost încheiat contractul de
arendă nr.5526/2010 a terenurilor cu numerele cadastrale XXXXXX și
XXXXX, amplasate în mun. XXXX, str. X. XXX nr.XX.
A menționat că, terenul cu suprafața de 0,0207 ha a fost transmis pentru
extinderea, reconstruirea obiectivului privat, iar terenul cu suprafața de 0,26
ha a fost transmis pentru organizarea unei terase de vară.
A susținut că, conform pct. 2.3 din contract, arenda funciară a constituit
suma de 6477,00 de lei anual, iar conform pct. 6 din contract, termenul
arendei a fost de 5 ani, urmând să expire la 12 noiembrie 2015.
A afirmat că, în scopul valorificării din punct de vedere economic a
efectelor contractului de arendă, la 21 octombrie 2011, SA „Estodor Com” a
cumpărat de la SRL „Repost-Com” construcția (pavilion) cu numărul
cadastral XXXX.XXX.XX, cu suprafața de 199,1 m.p., contra sumei de 2
027 875,00 de lei, și în aceeași zi a fost înregistrat dreptul de proprietate
asupra acestei construcții din mun. XXX, str. XXX XXX nr.XX.
A specificat că, în anul 2012 au început lucrările de reconstrucție a
obiectivului deja existent și construcția terasei, fiind ridicat cel de-al doilea
nivel, având la bază elemente metalice, ce nu reprezentau lucrări capitale,
având statut de construcții ușoare ce nu necesită autorizare.
A remarcat că, la 02 aprilie 2012, urmare a unui control efectuat de către
Inspecția de Stat în Construcții, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la
contravenție în baza art. 179 din Codul contravențional, însă prin decizia din
10 octombrie 2012 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea din 05
septembrie 2012 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a fost încetat
procesul contravențional pornit în baza art. 179 din Codul contravențional în
privința SA „Estodor Com”.
1
A declarat că, prin dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr.
1252-d din 14 noiembrie 2012 a fost pusă în sarcina Preturii sect. Ciocana,
mun. Chișinău, prin intermediul întreprinderilor municipale gestionate, să
demoleze, în termen de zece zile, construcțiile edificate neautorizat de către
SA „Estodor Com”, însă, în actul administrativ nu a fost indicat cu precizie
care construcție a fost ridicată neautorizat.
Mai mult, autoritatea publică locală executivă a emis dispoziția în lipsa
unui temei, așa cum la respectiva dată deja fusese adoptată decizia din 10
octombrie 2012 a Curții de Apel Chișinău.
A menționat că, la 28 noiembrie 2012 autoritățile, împuternicite prin
dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 1252-d din 14 noiembrie
2012, au demolat nu doar construcția ușoară la etajul 2, care figura în actele
de constatare ale Inspecției de Stat în Construcții, dar și construcția inițială
(etajul 1), care a fost procurată anterior de la SRL „Repost-Com”.
A susținut că, la 07 decembrie 2012 a fost întocmit procesul-verbal de
finalizare a lucrărilor de demolare a construcției pretins neautorizate din
mun. XXXX, str. X. XXXX nr.XX.
A afirmat că, ilegalitatea acțiunilor Primarului general al mun.
Chișinău și ale Primăriei mun. Chișinău a fost confirmată prin hotărârile
instanțelor naționale. Astfel, prin hotărârea din 07 octombrie 2014 a
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost admisă acțiunea înaintată de către
SA „Estodor Com” împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la
contestarea actelor administrative și au fost anulate dispoziția Primarului
general al mun. Chișinău nr. 241-d din 05 aprilie 2012 cu privire la sistarea
lucrărilor de construcție și a valabilității autorizației de construire nr. 312 din
18 mai 2011 și dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 1252- d
din 14 noiembrie 2012 cu privire la demolarea construcțiilor neautorizate din
str. X. XXX nr.XX, mun. XXXXX. Or, hotărârea primei instanțe a fost
menținută prin decizia din 20 mai 2015 Curții de Apel Chișinău și decizia
din 30 septembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție.
A relatat că, prin hotărârea din 18 aprilie 2013 a Judecătoriei Ciocana,
mun. Chișinău a fost respinsă acțiunea depusă de către Primăria mun.
Chișinău împotriva SA „Estodor Com” cu privire la demolarea construcției
edificate samavolnic, eliberarea lotului de pământ și înlăturarea obstacolelor
în folosirea terenului ca fiind neîntemeiată. Hotărârea primei instanțe a fost
menținută prin decizia din 03 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău și decizia
din 13 noiembrie 2013 a Curții Supreme de Justiție.
A notat că, întru soluționarea prezentului litigiu în mod extrajudiciar,
la 02 noiembrie 2016 SA „Estodor Com” a expediat o cerere prealabilă în
adresa Primarului general al mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și
Preturii sect. Ciocana, mun. Chișinău cu privire la recuperarea prejudiciilor
în urma demolării ilegale a construcției din mun. XXXXX, str. X. XXX
nr.XX, însă solicitării expediate nu i-a fost dat curs.
2
A specificat că urmare a acțiunilor de demolare efectuate de către
Primăria mun. Chișinău și autoritățile împuternicite prin dispoziția emisă de
Primarul general al mun. Chișinău, SA „Estodor Com” a suportat prejudicii
în suma de 2040042,00 de lei, care este prețul achitat la procurarea
construcției inițiale cu suprafața de 199,1 m. p (et. 1), conform contractului
de vânzare-cumpărare nr. 8870 din 21 octombrie 2011, încheiat între SA
„Estodor Com” și SRL „Repost-Com”.
În privința construcției cu un nivel nu au fost obiecții și nici
contravenții privind construcția ilegală. Obiectul contravenției constatate de
Inspecția de Stat în Construcții făcea referire la nivelul 2 (terasa de vară).
Prin urmare, rentabilitatea acestei investiții a fost egalată cu zero odată cu
demolarea întregii construcții. Suma în cauză include prețul de cumpărare al
obiectivului (în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.8870 din 21
octombrie 2011) și toate cheltuielile adiționale legate de autentificarea
notarială a contractului, achitarea taxei de stat și a taxei pentru serviciile
notariale prestate; Suma de 2256884,30 de lei, care constituie cheltuielile
pentru reconstrucția bunului existent. Această sumă se confirmă prin devizul
de cheltuieli din 01 decembrie 2011 – „Reconstrucția și extinderea
obiectivului privat din mun. XXXX, str. X. XXXnr.XX (obiect: carcasa
terasei), actul de recepționare a lucrărilor din 21 noiembrie 2011, devizul de
cheltuieli din 01 iunie 2011 la elaborarea lucrărilor privind reconstrucția și
extinderea obiectului privat din mun. XXXX, str. X. XXX nr.XX, devizul
lucrărilor de montaj electro, ventilare, încălzire din 13 iunie 2011
(organizarea terasei de vară aferente obiectivului comercial și alimentație
publică din str. X. XXXX nr.XX), devizul lucrărilor de construcție din 15
iunie 2011 (organizarea terasei de vară aferente obiectivului comercial și
alimentație publică din str. X. XXX nr.XX), devizul lucrărilor de construcție
nr. 1 din 27 mai 2011 (reconstrucția și extinderea obiectivului privat din str.
XX. XXX nr.XX); Suma de 4651968,00 de lei, care constituie cheltuielile
suportate în legătură cu încheierea contractului de credit bancar din 07
octombrie 2011 (dobânda – 4558620,00 de lei, comisionul unic pentru
eliberarea creditului – 69070,00 de lei, cheltuielile suportate pentru
formalitatea actelor necesare în baza contractului de credit bancar –
18204,00 de lei, cheltuielile pentru asigurarea bunului – 6084,00 de lei).
Suma pretinsă se confirmă prin copia contractului de credit nr. C11312 din
07 octombrie 2011, copia acordului adițional C11424 din 30 decembrie
2011, copia contractului de ipotecă C11312-C din 07 octombrie 2011, copia
contractului de ipotecă C12-321-D din 06 octombrie 2012, copia
contractului de ipotecă C11424-A din 30 decembrie 2011, contractul de
credit C11312 din 07 octombrie 2011, copia acordului adițional C12321-B
la contractul de ipotecă C10326-1 din 10 noiembrie 2010; Suma de 68358
de Euro, care constituie cheltuielile directe legate de neexecutarea
contractului de locațiune din 12 septembrie 2010 (clauza penală prevăzută
pentru neexecutarea obligațiilor contractuale de către SA „Estodor Com”);
3
Suma de 1789944,27 de lei, care constituie pierderile suportate prin
nefinalizarea construcției obiectului (diferența dintre sine-costul construcției
și prețul de vânzare al acesteia ulterior demolării); Suma de 20916,69 de
Euro, care constituie cheltuielile suportate pentru stingerea datoriei apărute
în baza contractului de credit. În total, SA „Estodor Com” a suportat un
prejudiciu efectiv în mărime de 10771233,57 de lei și 89274,69 de Euro
urmare a demolării ilegale a construcției amplasate în mun. Chișinău, str.
Alecu Russo nr.20.
A declarat că, legătura cauzală dintre prejudiciul efectiv suportat și
încălcarea dreptului de proprietate privată asupra construcției amplasate în
mun. Chișinău, str. XX XXX nr.XX este una evidentă și directă. Or, faptul
demolării construcției a avut loc în baza dispozițiilor Primarului general al
mun. Chișinău nr. 241/d din 05 aprilie 2012 și nr. 1252-d din 14 noiembrie
2012, care ulterior au fost anulate în baza hotărârilor judecătorești
irevocabile.
A invocat că SA „Estodor Com” a suportat și prejudiciul în mărime de
1463190 de Euro, cu titlu de venit ratat. În acest sens, a menționat că,
demolarea construcției a dus la imposibilitatea obținerii beneficilor
economice preconizate și să recupereze cheltuielile suportate în legătură cu
construcția terasei de vară și reconstrucția primului nivel al acestui imobil.
A mai invocat că SA „Estodor Com” i-a fost cauzat un prejudiciu
moral estimat la suma de 2000000,00 de lei prin demolarea construcției și
declarațiile defăimătoare făcute în adresa societății de către Primarul general
al mun. Chișinău și reprezentanții Primăriei mun. Chișinău. La data
demolării construcției, care s-a petrecut în prezența ultimilor, au fost prezenți
și reprezentanții mass-media, care au preluat și publicat informația
denigratoare în privința SA „Estodor Com”.
A solicitat încasarea în mod solidar de la pârâți a sumelor de
10771233,57 de lei și 89274,69 de Euro, cu titlu de prejudiciul material
efectiv cauzat în rezultatul demolării ilegale a construcției din mun.
Chișinău, str. XX. XXX, nr.XX, proprietate privată a SA „Estodor Com”, a
venitului ratat, pentru perioada în care SA „Estodor Com” nu a avut
posibilitatea să exploateze imobilul, în sumă de 1463190 de Euro, a sumei
de 2000000,00 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, ca rezultat al demolării
imobilului proprietatea sa și creării unei imagini și reputații proaste a SA
„Estodor Com” de către Primarul general al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă
și reprezentanții acestuia, a taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea protocolară din 18 octombrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, a fost atrasă din oficiu în proces SRL „Respost-
Com” în calitate de intervenient accesoriu (f.d.28-38, vol. III).
4
Prin hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu
Centru, acțiunea depusă de către SA „Estodor Com” a fost respinsă ca
nefondată (f.d. 54, 58/80, Vol.III).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 martie 2020 SA „Estodor Com”, reprezentată de către Vladislav
Roșca, a declarat apel nemotivat (f.d. 37, Vol. III), iar la 09 iunie 2020 a
depus motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și
pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii (f.d.96/105,
Vol.III).
Prin decizia din 02 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de către SA „Estodor Com”, reprezentată de către
avocatul Vladislav Roșca și s-a menținut hotărârea primei instanțe (f.d.133;
134/155, Vol.III).
Prin decizia din 29 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a
admis recursul declarat de către SA „Estodor Com”, reprezentată de către
avocatul Vladislav Roșca. S-a casat decizia din 02 septembrie 2020 a Curții
de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, de un alt complet de judecată (f.d.52/62, Vol.IV).
Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13
octombrie 2022 a respins cererea de apel declarată de reprezentantul
apelantei SA ,,Estodor Com”, avocat Vladislav Roșca și a menținut hotărârea
din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.102;
103/123, Vol.IV).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 septembrie 2023, avocatul Vladislav Roșca, acționând în
interesele SA ,,Estodor Com”, a declarat recurs împotriva deciziei din 13
octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.129/134, Vol.IV).
La 26 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimaților Primarul General al mun.
Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, precum și intervenienților accesorii
Pretura sectorului Ciocana mun. Chișinău și SRL ,,Repost-Com”, copia
recursului declarat de SA „Estodor Com”, reprezentată de către avocatul
Vladislav Roșca, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.142, Vol.IV).
5
Prin referința depusă la 16 ianuarie 2024, reprezentantul Primarului
General al mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, Ion Ursu a solicitat
respingerea recursului declarat de SA „Estodor Com”, reprezentată de către
avocatul Vladislav Roșca, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău, ca tardiv (f.d. 148/159, Vol.IV).
Deși, la 09 ianuarie 2024, Pretura sect. Ciocana, mun. Chișinău a
recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizul de recepție
DS80110369011AS (f.d.145, Vol.IV), aceasta nu și-a valorificat dreptul
procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună opinia
referitor la recursul declarat de SA „Estodor Com”, reprezentată de către
avocatul Vladislav Roșca, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău.
Însă, trimiterea poștală expediată în adresa intervenientului accesoriu
SRL ,,Repost-Com”, a fost returnată în adresa Curții Supreme de Justiție, de
către oficiul poștal, cu mențiunea factorului poștal „plecat” (f.d.146/147,
Vol.IV).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 433 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu
omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434”.
Art. 434 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
6
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Legislația relevantă cu privire la modalitatea de comunicare al actului
de procedură, noțiunea termenului procesual precum și efectul expirării
acestui termen sunt reglementate de prevederile:
Art. 10 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz
de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
Art. 16 din Codul de procedură civilă prevede că:
„Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,
delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de
judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă, enunță că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie
un ansamblu de acte”.
Art. 111 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la
calcularea termenului.”
Art. 112 alin. (1) - (3) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Termenul stabilit în săptămîni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni
(ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei
săptămîni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care
a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111
alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care precedă ziua
în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă
termenul.
(11) Dacă ultima lună nu are ziua respectivă determinată conform alin.(1), termenul
expiră în ultima zi a lunii.
(2) Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi
lucrătoare.
7
(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la
ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau
sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de
comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră
îndeplinit în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă, accentuează că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede
altfel.”
Art.100 alin. (1) – (11) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică
participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul
persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea
de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
(11) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată
se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați
prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de
avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate
prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră
comunicate.”
Art. 105 alin. (5) din Codul de procedură, prevede că:
„Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată
în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către părți
și alți participanți la proces.”
Art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Decizia integrală se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunțarea
dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
„Participanții la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„Participanții la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi
dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 11 alin.(2) din Codul civil, statuează că:
„(2) În special, este contrar bunei-credințe ca o parte să acționeze în contradicție cu
declarațiile pe care le-a făcut anterior sau cu comportamentul pe care l-a avut anterior
8
în cazul în care cealaltă parte, în detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil pe acele
declarații sau acel comportament.”
Art.14 alin.(2) din Codul civil, stipulează că:
„(2) Nicio persoană nu poate obține un avantaj din comportamentul său ilicit sau de
rea-credință.”
Art. 22 alin. (1) – (3), (4) lit.c) și alin.(5) din Codul civil, prevede că:
„(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-
un scop juridic.
(2) Notificarea poate fi făcută prin orice mijloace adecvate circumstanțelor dacă legea
sau actul juridic nu impune o anumită cerință de formă.
(3) Notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întârziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de
comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar;
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”
Art. 1 alin.(1) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002,
accentuează că:
„(1) Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate și abilitate, conform
legii, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în
fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții
lor.”
Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea
însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 13 octombrie 2022 (f.d.102, Vol. IV).
52.1. Copia deciziei integrale din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, a fost expediată în adresa avocatului Vladislav Roșca, care
acționează în interesele SA ,,Estodor Com”, precum și celorlalți
participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la data de 27
decembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f.d.124, Vol.IV).
52.2. Distinct se reține că, decizia integrală din 13 octombrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor:
www.instante.justice.md, la data de 26 decembrie 2022 (f.d. 172,Vol.IV).
Din interpretarea corectă a prevederilor art. 434 alin.(1) și (2) din
9
Codul de procedură civilă (a se vedea pct.34), Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție notează că exercitarea unui drept de către titularul
său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor
termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este
posibilă.
Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt,
fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea,
în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se
aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus
România, 09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai
2016, parag.31). Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a
statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este
prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate
încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina,
03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015,
parag. 47).
Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de
judecată trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă
persoana interesată a fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul
juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor judiciare.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție examinând
chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de SA ,,Estodor
Com”, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, constată că recursul
urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce urmează.
Din materialele dosarului rezultă că, la data de 28 octombrie 2016,
administratorul SA ,,SA ,,Estodor Com”, Igor Axionov a încheiat contract
de asistență juridică cu avocatul Vladislav Roșca, fapt confirmat prin
mandatul seria MA nr. 0870511, anexat la actele cauzei (f.d.13, Vol.I).
Prin hotărârea din 13 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediu
Centru, acțiunea depusă de către SA „Estodor Com” a fost respinsă ca
nefondată (f.d. 54, 58/80, Vol.III).
Nefiind de acord cu soluția primei instanței, la 03 martie 2020 SA
„Estodor Com”, reprezentată de către Vladislav Roșca, a declarat apel
nemotivat (f.d. 37, Vol. III), iar la 09 iunie 2020 a depus motivarea apelului
împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire
la admiterea acțiunii (f.d.96/105, Vol.III).
Prin decizia din 02 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de către SA „Estodor Com”, reprezentată de către
avocatul Vladislav Roșca și s-a menținut hotărârea primei instanțe (f.d.133;
134/155, Vol.III).
10
Prin decizia din 29 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a
admis recursul declarat de către SA „Estodor Com”, reprezentată de către
avocatul Vladislav Roșca. S-a casat decizia din 02 septembrie 2020 a Curții
de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, de un alt complet de judecată (f.d.52/62, Vol.IV).
Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel declarată de reprezentantul apelantei SA ,,Estodor
Com”, avocat Vladislav Roșca și s-a menținut hotărârea din 13 februarie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.102; 103/123, Vol.IV).
Potrivit extrasului din poșta electronică de expediere a actului
judecătoresc din 27 decembrie 2022, ora 14:43, instanța de apel a remis spre
cunoștință la adresa avocatului Vladislav Roșca de e-mail:
vlad.rosca@era.md, copia deciziei integrale din 13 octombrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău (f.d.124, Vol.IV).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că,
adresa electronică a avocatului Vladislav Roșca este adresa electronică
indicată ca date de contact în cererea de chemare în judecată (f.d.1/11, Vol.I),
în cererea de apel nemotivată (f.d. 37, Vol. III), în cererea de apel motivată
(f.d.96/105, Vol.III), precum și în cererea de recurs depusă la 18 septembrie
2023, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(f.d.129/134, Vol.IV), fapt ce prezumă autenticitatea acestora și
disponibilitatea de a fi utilizată pentru corespondență, reieșind din
prevederile art. 100 alin. (1) - (11) din Codul de procedură civilă (a se vedea
pct.42).
Prin prisma prevederilor art. 100 alin. (1) din Codul de procedură
civilă (a se vedea pct.42) coroborat cu art. 389 alin. (4) din Codul de
procedură civilă (a se vedea pct.44), rezultă că comunicarea eficientă a
hotărârii judecătorești poate fi efectuată prin alte mijloace care să asigure
transmiterea textului cuprins în act, inclusiv prin publicarea acesteia pe
pagina web a instanței judecătorești.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că, la
26 decembrie 2022, decizia integrală din 13 octombrie 2022 a fost publicată
și pe pagina web a Curții de Apel Chișinău (f.d.172, Vol.IV), astfel fiind
expusă public, a devenit opozabilă atât părților, participanților la proces, cât
și publicului larg.
În continuare, pornind de la prevederile art. 110 din Codul de
procedură civilă (se vedea pct.38) și art.113 din Codul de procedură civilă (a
se vedea pct.41), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru
realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor
procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui
drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,
prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se
11
subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că nu există dubii cu privire la veridicitatea informației prezentate
mai sus, anume că decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
a fost expediată la 27 decembrie 2022 în adresa avocatului Vladislav Roșca,
care acționează în interesele SA ,, Estodor Com”, prin intermediul poștei
electronice (a se vedea pct.63), cât și a fost publicată pe portalul unic al
instanțelor de judecată la 26 decembrie 2022 (a se vedea pct.66).
Având în vedere cele menționate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că termenul de două luni de declarare a
recursului a început să curgă la data de 28 decembrie 2022, ziua imediat
următoare expedierii actului judecătoresc în adresa părților la proces prin
intermediul poștei electronice, necătând la faptul că data publicării deciziei
instanței de apel pe portalul unic al instanței a fost la data de 26 decembrie
2022, termenul limită fiind data de 28 februarie 2023 (zi de marți), inclusiv.
Cu toate acestea, abia la 18 septembrie 2023, a declarat recursul
împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în afara
termenului legal prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă (a se
vedea pct.34).
Cu referire la argumentul invocat de către avocatul Vladislav Roșca,
care acționează în interesele SA ,,Estodor Com”, la pct.3 din cererea de
recurs precum că, decizia integrală din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, nu a fost comunicată nici recurentei, nici reprezentantului acesteia,
și dat fiind faptul că cu decizia integrală a făcut cunoștință abia la 18 iulie
2023, consideră că termenul de declarare a recursului este până la data de 19
septembrie 2023, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl
apreciază ca neîntemeiat și având caracter declarativ din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004,
privind comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică
și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul
în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință
se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că
informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată.
Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere
doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică.
Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă
persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea
nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea
electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.
Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică
se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de
12
alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului
comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic;
prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un
sistem ce funcționează în regim automat.
Sub acest, aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
precizează că art.100 alin.(11) din Codul de procedură civilă. Așadar,
confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată
se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod
special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii,
precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de
eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-
citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte,
expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”
conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza
returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau
ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul
atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel
demonstrează incontestabil că decizia integrală din 13 octombrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Vladislav Roșca, care
acționează în interesele SA ,,Estodor Com”, la data de 27 decembrie 2022,
prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. art.100
alin.(11) din Codul de procedură civilă.
Suplimentar la cele expuse, având în vedere probele din dosar,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că instanța de
apel a comunicat în mod eficient decizia contestată, iar partea recurentă urma
să depună diligența de a respecta termenul de declarare a recursului, ceea ce
la caz nu s-a respectat, astfel că recursul declarat după expirarea termenului
de două luni se consideră inadmisibil, ca fiind depus cu omiterea termenului
prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că în conformitate cu art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din
Codul de procedură civilă (a se vedea pct.45, 46) participanții în proces,
având cunoștință de dispozițiile legale și de actele de dispoziție emise de
instanțele judecătorești, urmează să se conformeze acestora și să facă uz de
drepturile lor procedurale cu diligență.
Tot aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că conform legislației în vigoare, sancțiunile procedurale
vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților
la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de
13
prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură,
în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii,
în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în
alte măsuri prevăzute de lege.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a
reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania
din 11 septembrie 2007), la caz contestarea la timp a actului judecătoresc.
Prin urmare, cererea de recurs împotriva deciziei din 13 octombrie
2022 a Curții de Apel Chișinău, declarat de SA ,,Estodor Com”, reprezentată
de avocatul Vladislav Roșca, la 19 septembrie 2023, nu se încadrează în
termenul de 2 luni prevăzut de lege, care este un termen de decădere și nu
poate fi restabilit, ceea ce constituie temei, în conformitate cu art. 433 lit. b)
din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.33), de a considera recursul
inadmisibil.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că o astfel
de soluție este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene
a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a
termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă,
ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise și ar
leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.
În susținerea opiniei enunțate, se reține și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov vs Ucraina din 03 aprilie 2008,
unde se notează că deși în prezenta cauză nu era vorba despre desființarea
unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi
extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de
redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei
căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive
neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de
atac.
La fel, este relevantă practica Curții Europene (cauza Bacev vs. fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs
Spania), în care a fost reiterat că termenul fixat de legea internă este o
restricție ce guvernează accesul la justiție.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că
recursul împotriva deciziei instanței de apel a fost depus în afara termenului
legal, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
de a respinge cererea de repunere în termen și a declara inadmisibil recursul
declarat de SA ,,Estodor Com”, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca.
14
În conformitate cu art. 433 lit. b), în vigoare la data declarării
recursului, și art. 270, art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiunii ,,Estodor
Com”, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, împotriva deciziei din 13
octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
15