3r-306/23 — contestarea actului administrativ

3r-306/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3r-306/23

2-23063857-01-3r-20112023

Prima instanță, Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând cererea de retragere a recursului depusă de Asociația de Coproprietari

în Condominiu nr.56/231

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu

Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena împotriva Consiliului orășenesc Codru,

terț Primăria orașului Codru cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion,

Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 04 mai 2023 Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu

Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului or.Codru și Primăriei or.Codru, prin care

au solicitat anularea integrală a deciziei Consiliului or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie

2016 sau anularea deciziei Consiliului or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016 în partea ce

ține de Unitatea teritorială de referință nr. 46.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, ACC nr.56/231 își are sediul în

mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2/B și are în proprietate și în

gestiunea condominiului blocurile de locuit cu numerele 2 și 2/B, amplasate în mun.

Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2, număr cadastral al terenului

0131204.070 și, respectiv, mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2/B cu nr.

cadastral al terenului 0131204.068.

ACC nr. 56/231 reprezintă interesele proprietarilor de apartamente din blocurile

enunțate, cu 128 de apartamente și peste 260 de locatari.

1

Ciobanu Ion este proprietarul terenului și al construcției de pe teren, amplasate în

mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor nr. 2/A, nr. cadastral al terenului

0131204.049.

Țurcanu Alexandru este proprietarul terenului și al construcției de pe teren,

amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 6/3, nr. cadastral al

terenului 0131204.025.

Horoșilova Iulia este proprietara terenului și a construcției de pe teren, amplasat

în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor nr. 8/1, nr. cadastral al terenului

0131204.013.

Nicoară Elena este proprietara terenului și a construcției de pe teren, amplasate

în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 8/2, nr. cadastral al terenului

0131204.021, precum și a terenului amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str.

Soarelui 87, nr. cadastral al terenului 0131204.022.

Conform Planul urbanistic general al or.Codru, terenurile reclamanților fac parte

din unitatea teritorială de referință nr. 46, unde este prevăzut, conform regimului

urban, posibilitatea de construire a blocurilor multietajate.

Astfel, la 14 aprilie 2016 Consiliul orășenesc Codru a emis decizia nr. 2/1, prin

care s-a decis:

proiectului Planul amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic

general al or. Codru;

principiile de bază ale structurii de sistematizare și zonificare funcțională a localității,

politica de dezvoltare socio-economică corelată pe durata de 15 ani;

general în conformitate strictă cu zonificarea funcțională ale unităților teritoriale de

referință;

cu energia electrică și de telecomunicații, apă și canalizare; gaze naturale), de căi de

comunicație și de transport;

va asigura controlul îndeplinirii prevederilor prezentei decizii.

Reclamanții au indicat că în urma adoptării acestei decizii, a fost aprobat Planul

urbanistic general al or. Codru, ca parte componentă a proiectului Planului amenajării

teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru și

Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general în conformitate

strictă cu zonificarea funcțională ale unităților teritoriale de referință.

Având în vedere încălcările care s-au admis la adoptarea deciziei nr. 2/1 din 14

aprilie 2016, reclamanții consideră că aceasta este lovită de nulitate.

Astfel, reclamanții consideră că, decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului

or. Codru nu cuprinde motivele de drept pe care se întemeiază soluția, or motivarea

soluției contrazice dispozitivului deciziei. Astfel, făcând trimitere la prevederile art.

13 al Legii nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării

2

teritoriului, menționează că planul urbanistic aprobat nu conține componența

directoare și cea reglementatoare, fapt ce duce la incapacitatea îndeplinirii condițiilor

legale și obligatorii pentru a fi aprobat. Respectiv, la aprobarea Planului urbanistic

general au fost comise un șir de încălcări.

De asemenea, menționează că Planului urbanistic general al or. Codru aprobat îi

lipsește Regulamentul local de urbanism.

Totodată, nu se regăsește avizarea corespunzătoare a documentației de urbanism

și amenajare a teritoriului. Documentația de amenajare a teritoriului cuprinde

propuneri cu caracter director, iar documentația de urbanism cuprinde reglementări

operaționale, fapt, ce nu s-a luat în calcul la elaborarea acestora. Documentația de

proiect se supune în mod obligatoriu verificării, aceasta are drept scop asigurarea

nivelurilor minime de calitate și poate fi efectuată doar de specialiștii atestați.

În opinia reclamanților, în asemenea circumstanțe, apare o bănuială temeinică

asupra corectitudinii verificării avizelor necesare aprobării documentației de urbanism

și amenajare a teritoriului.

Un alt motiv de nulitate a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, invocat de

reclamanți, este lipsa avizelor pozitive asupra mediului, ce poartă un caracter

obligatoriu și necesar. Astfel, se încalcă principiile strategiei de mediu. Inclusiv, se

pun la îndoială și obiectivele privind transpunerea în teritoriu a programelor de

dezvoltare economico-socială formulate la nivel național.

De asemenea, invocă că, contrar Normativului în Construcții B.01.022,

Sistematizării teritoriului și localităților, Instrucțiunii privind conținutul, principiile

metodologice de elaborare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a

teritoriului, în Regulamentul local de urbanism afișat pe pagina oficială a or. Codru,

nu se regăsesc un șir de indicatori principali și obligatorii (Anexa G din NCM).

Reclamanții susțin că aceleași reglementări se regăseau și în Normativul NCM

B.0l.02-2005, aprobat prin ordinul nr. 100 din 27 decembrie 2005 al Directorului

general al Agenției pentru Dezvoltare Regională.

Cu trimitere la prevederile art. 27, 28 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind

principiile urbanismului și amenajării teritoriului, reclamanții mai menționează că, o

condiție obligatorie pentru elaborarea Planului urbanistic general este consultarea

publică a populației în acest sens. Reclamanții pun la îndoială faptul că și populația

din localitate a participat activ la elaborarea Planului urbanistic general al or. Codru.

Astfel, consideră că s-a adus atingere principiilor politice în domeniul accesului la

informație, nu s-a stimulat formarea opiniilor și participarea activă a populației la

procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

În concluzia celor menționate, având în vedere toate încălcările ale componentei

directoare și cea reglementatoare, precum și lipsa de facto a regulamentului local,

duce la incapacitatea îndeplinirii condițiilor legale și obligatorii pentru a fi aprobat

Planul urbanistic general al or. Codru.

În asemenea circumstanțe, reclamanții consideră că prin adoptarea deciziei nr.

2/1 din 14 aprilie 2016 cu privire la aprobarea Planului urbanistic general a orașului

3

Codru, a fost încălcată procedura legală stabilită, fapt ce duce la nulitate absolută a

acesteia.

În temeiul celor expuse, reclamanții solicită anularea integrală a deciziei nr. 2/1

din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru, sau anularea deciziei nr. 2/1 din 14

aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru în partea ce ține de Unitatea teritorială de

referință nr. 46.

Prin încheierea din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost stabilit

reclamanților ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie,

Nicoară Elena termen de 10 zile din momentul comunicării prezentei încheieri, pentru

a identifica la concret care de fapt este tipul acțiunii, cât și cerințele formulate în

acțiunea de contencios administrativ față de Primăria or.Codru; a concretiza și

identifica suficient de clar ce se solicită prin acțiunea înaintată (felul și obiectul

acțiunii); a identifica suficient de clar care este dreptul vătămat al fiecărui reclamant

individual prin actul normativ contestat.

Prin cererea de concretizare din 30 iunie 2023 reclamanții au reiterat

argumentele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată inițială.

Cu referire la dreptul vătămat reclamanții au indicat că, în mod evident, nu este

suficient ca o persoană „să se considere” vătămată printr-un act administrativ, ci este

necesar ca instanța să analizeze din punct de vedere obiectiv dacă această reprezentare

a persoanei asupra vătămării proprii este sau nu una corectă din punct de vedere

procedural. Iar, pentru a se realiza o astfel de analiză, este necesar de a stabili care

este folosul practic personal și concret pe care l-ar dobândi reclamanții în cazul în care

ar obține anularea actului administrativ contestat.

Pe cale de consecință, reclamanții apreciază că vătămarea care poate fi adusă

printr-un plan urbanistic general unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al unui

particular nu este una directă, ci constă în crearea unei stări de pericol prin

posibilitatea emiterii unor autorizații de construire care să fie în concordanță cu

regulile derogatorii stabilite prin Planul urbanistic general pe care reclamanții îl

consideră ilegal.

Prin urmare, din perspectiva analizei îndeplinirii condiției interesului,

menționează că dacă nu s-a emis, încă, o autorizație de construire, vătămarea

persoanei este una eventuală. Însă, numai în cazul în care s-ar emite o astfel de

autorizație de construire, s-ar materializa starea de pericol creată prin decizia nr. 2/1

din 14.04.2016, prin care s-a aprobat Planul urbanistic general al or. Codru, ca parte

componentă a proiectului Planul amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu

Planul urbanistic general al or. Codru.

Respectiv, argumentul de anulare a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, în această

situație, este tocmai rolul de a preîntâmpina producerea unei pagube iminente prin

emiterea autorizației de construire, astfel încât ar fi îndeplinită condiția interesului.

Analiza interesului nu poate fi făcută decât prin raportare la folosul practic pe care

reclamanții îl pot obține ca urmare a anulării actului normativ contestat. Iar acest folos

practic nu poate fi altul decât cel al anulării autorizației de construire pe viitor și, prin

urmare, împiedicarea edificării unui imobil a cărui existență i-ar putea prejudicia.

4

Cu referire la concretizarea pretențiilor, reclamanții au indicat că decizia nr. 2/1

din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru este lovită de nulitate absolută și

urmează a fi anulată. Astfel, au solicitat anularea integrală a deciziei nr. 2/1 din 14

aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru, sau anularea parțială a deciziei nr. 2/1 din

14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru în partea ce ține de Unitatea teritorială

de referință nr. 46.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă

de ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena

a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, pe motiv că reclamanții nu pot revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17.

La 15 noiembrie 2023 ACC nr. 56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru,

Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel, au depus recurs

și la 24 noiembrie 2023 au depus supliment la recurs, împotriva încheierii din 09

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei

noi încheieri prin care acțiunea să fie acceptată spre examinare în fond.

La data de 19 decembrie 2023 ACC nr. 56/231 a depus cerere privind retragerea

recursului declarat la 15 noiembrie 2023. A menționat că în fapt, ei, locatarii ACC nr.

56/231 au fost duși în eroare în privința cererii de chemare în judecată depuse la data

de 04 mai 2023 privind controlul normativ al deciziei Consiliului or. Codru nr. 2/1 din

14 aprilie 2016 de către ceilalți reclamanți. ACC nr. 56/231 are în proprietate și

gestiune condominiul blocurilor de locuit cu numerele 2 și 2 B, amplasate în mun.

Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2, nr. cadastral al terenului 0131204.070 și

blocul locativ amplasata în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2 B, nr.

cadastral al terenului 01312204.068, ce reprezintă interesele a peste 260 de locatari cu

128 de apartamente.

Blocurile locative sunt amplasate pe terenurile ce fac parte din unitatea teritorială

de referință nr. 46, la care, prin decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, a fost aprobat

Planul Urbanistic General al or. Codru, ca parte componentă a Proiectului Planului

Amenajării Teritoriului Administrativ al or. Codru. În acest sens, conform Planului

Urbanistic General al or. Codru, blocurile locative din str-la 4 Valea Apelor 2 și 2B

fac parte din Unitatea teritorială de referință nr. 46, care, conform Planul Urbanistic

General prevede posibilitatea de construire a blocurilor locative multietajate. În

consecință, în temeiul deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 privind aprobarea Planului

Urbanistic General al or. Codru s-au construit blocurile lor locative cu 128 de

apartamente și în baza acestuia s-au format raporturile juridice de altă natură, datorită

generării unor raporturi neadministrative ale căror legalitate sau oportunitate nu mai

intră în componența de verificare a respectivului act administrativ. În rezultatul

construirii blocurilor locative pe teritoriul unității de referință nr. 46 a Planul

Urbanistic General al or. Codru, au fost încheiate acte juridice de proprietate,

contracte de vânzare-cumpărare, contracte de ipotecă. Or, rațiunea acestor aprecieri se

deduce din necesitatea protecției securității juridice și a încrederii legitime a

subiecților în stabilirea raporturilor juridice. În acest sens, ACC nr. 56/231 a fost dusă

5

în eroare de către ceilalți reclamanți. Astfel, decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016,

contestată, a produs efecte juridice, s-au construit blocuri locative pe unitatea de

referință nr. 46, iar încăperile locative și nelocative au intrat în circuitul civil.

De asemenea, ACC nr. 56/231 nu l-a împuternicit pe avocatul Dorel Rusu să-i

reprezinte interesele la depunerea și semnarea cererii de recurs împotriva încheierii

din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și nu a coordonat acțiunile sale, ceea

ce confirmă lipsa împuternicirilor.

În baza celor enunțare, ACC nr. 56/231 a solicitat retragerea cererii de recurs și

cererii de completare a recursului împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, în partea depusă de recurentul ACC nr. 56/231 cu încetarea

procedurii în recurs.

Examinând cererea privind retragerea recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii acesteia și încetării

procedurii în recurs, în partea depusă de recurentul ACC nr. 56/231.

În conformitate cu prevederile art.241 alin.(1) din Codul administrativ,

încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de

hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În sensul normei citate, participanții la proces sunt în drept, inter alia, să

formuleze cereri și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația

procedurală civilă. De altfel, disponibilitatea participanților la proces în dreptul de a

contesta sau nu un act judecătoresc le aparține integral.

În condițiile speței se constată că, ACC nr. 56/231 a făcut uz de dreptul său

procedural de a-și retrage recursul depus la data de 15 noiembrie 2023 împotriva

încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Normele procedurale indicate îi garantează recurentului disponibilitatea în

drepturile și mijloacele procedurale, inclusiv cel de a retrage și/sau renunța la cererile

depuse.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că retragerea cererii de

recurs este un drept al participanților la proces, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a înceta procedura în recurs împotriva

încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău în partea depusă de

recurentul ACC nr. 56/231, în legătură cu retragerea recursului de către ACC

nr. 56/231.

În conformitate cu art. 193, 195 și 230 din Codul administrativ, art. 443 din

Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se încetează procedura în recurs, în partea recursului depus de Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr.56/231 împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare

în judecată depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu

Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena împotriva Consiliului

6

orășenesc Codru, terț Primăria orașului Codru cu privire la contestarea actului

administrativ.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7

Dosarul nr.3r-306/23

2-23063857-01-3r-20112023

Prima instanță, Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia,

Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu

Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena împotriva Consiliului orășenesc Codru,

terț Primăria orașului Codru cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion,

Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 04 mai 2023 Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231,, Ciobanu

Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului or.Codru și Primăriei or.Codru, prin care

au solicitat anularea integrală a deciziei Consiliului or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie

2016 sau anularea deciziei Consiliului or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016 în partea ce

ține de Unitatea teritorială de referință nr. 46.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, ACC nr.56/231 își are sediul în

mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2/B și are în proprietate și în

gestiunea condominiului blocurile de locuit cu numerele 2 și 2/B, amplasate în mun.

Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2, număr cadastral al terenului

0131204.070 și, respectiv, mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2/B cu nr.

cadastral al terenului 0131204.068.

ACC nr. 56/231 reprezintă interesele proprietarilor de apartamente din blocurile

enunțate, cu 128 de apartamente și peste 260 de locatari.

8

Ciobanu Ion este proprietarul terenului și al construcției de pe teren, amplasate în

mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor nr. 2/A, nr. cadastral al terenului

0131204.049.

Țurcanu Alexandru este proprietarul terenului și al construcției de pe teren,

amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 6/3, nr. cadastral al

terenului 0131204.025.

Horoșilova Iulia este proprietara terenului și a construcției de pe teren, amplasat

în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor nr. 8/1, nr. cadastral al terenului

0131204.013.

Nicoară Elena este proprietara terenului și a construcției de pe teren, amplasate

în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 8/2, nr. cadastral al terenului

0131204.021, precum și a terenului amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str.

Soarelui 87, nr. cadastral al terenului 0131204.022.

Conform Planul urbanistic general al or.Codru, terenurile reclamanților fac parte

din unitatea teritorială de referință nr. 46, unde este prevăzut, conform regimului

urban, posibilitatea de construire a blocurilor multietajate.

Astfel, la 14 aprilie 2016 Consiliul orășenesc Codru a emis decizia nr. 2/1, prin

care s-a decis:

proiectului Planul amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic

general al or. Codru;

principiile de bază ale structurii de sistematizare și zonificare funcțională a localității,

politica de dezvoltare socio-economică corelată pe durata de 15 ani;

general în conformitate strictă cu zonificarea funcțională ale unităților teritoriale de

referință;

cu energia electrică și de telecomunicații, apă și canalizare; gaze naturale), de căi de

comunicație și de transport;

va asigura controlul îndeplinirii prevederilor prezentei decizii.

Reclamanții au indicat că în urma adoptării acestei decizii, a fost aprobat Planul

urbanistic general al or. Codru, ca parte componentă a proiectului Planului amenajării

teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru și

Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general în conformitate

strictă cu zonificarea funcțională ale unităților teritoriale de referință.

Având în vedere încălcările care s-au admis la adoptarea deciziei nr. 2/1 din 14

aprilie 2016, reclamanții consideră că aceasta este lovită de nulitate.

Astfel, reclamanții consideră că, decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului

or. Codru nu cuprinde motivele de drept pe care se întemeiază soluția, or motivarea

soluției contrazice dispozitivului deciziei. Astfel, făcând trimitere la prevederile art.

13 al Legii nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării

9

teritoriului, menționează că planul urbanistic aprobat nu conține componența

directoare și cea reglementatoare, fapt ce duce la incapacitatea îndeplinirii condițiilor

legale și obligatorii pentru a fi aprobat. Respectiv, la aprobarea Planului urbanistic

general au fost comise un șir de încălcări.

De asemenea, menționează că Planului urbanistic general al or. Codru aprobat îi

lipsește Regulamentul local de urbanism.

Totodată, nu se regăsește avizarea corespunzătoare a documentației de urbanism

și amenajare a teritoriului. Documentația de amenajare a teritoriului cuprinde

propuneri cu caracter director, iar documentația de urbanism cuprinde reglementări

operaționale, fapt, ce nu s-a luat în calcul la elaborarea acestora. Documentația de

proiect se supune în mod obligatoriu verificării, aceasta are drept scop asigurarea

nivelurilor minime de calitate și poate fi efectuată doar de specialiștii atestați.

În opinia reclamanților, în asemenea circumstanțe, apare o bănuială temeinică

asupra corectitudinii verificării avizelor necesare aprobării documentației de urbanism

și amenajare a teritoriului.

Un alt motiv de nulitate a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, invocat de

reclamanți, este lipsa avizelor pozitive asupra mediului, ce poartă un caracter

obligatoriu și necesar. Astfel, se încalcă principiile strategiei de mediu. Inclusiv, se

pun la îndoială și obiectivele privind transpunerea în teritoriu a programelor de

dezvoltare economico-socială formulate la nivel național.

De asemenea, invocă că, contrar Normativului în Construcții B.01.022,

Sistematizării teritoriului și localităților, Instrucțiunii privind conținutul, principiile

metodologice de elaborare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a

teritoriului, în Regulamentul local de urbanism afișat pe pagina oficială a or. Codru,

nu se regăsesc un șir de indicatori principali și obligatorii (Anexa G din NCM).

Reclamanții susțin că aceleași reglementări se regăseau și în Normativul NCM

B.0l.02-2005, aprobat prin ordinul nr. 100 din 27.12.2005 al Directorului general al

Agenției pentru Dezvoltare Regională.

Cu trimitere la prevederile art. 27, 28 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind

principiile urbanismului și amenajării teritoriului, reclamanții mai menționează că, o

condiție obligatorie pentru elaborarea Planului urbanistic general este consultarea

publică a populației în acest sens. Reclamanții pun la îndoială faptul că și populația

din localitate a participat activ la elaborarea Planului urbanistic general al or. Codru.

Astfel, consideră că s-a adus atingere principiilor politice în domeniul accesului la

informație, nu s-a stimulat formarea opiniilor și participarea activă a populației la

procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

În concluzia celor menționate, având în vedere toate încălcările ale componentei

directoare și cea reglementatoare, precum și lipsa de facto a regulamentului local,

duce la incapacitatea îndeplinirii condițiilor legale și obligatorii pentru a fi aprobat

Planul urbanistic general al or. Codru.

În asemenea circumstanțe, reclamanții consideră că prin adoptarea deciziei nr.

2/1 din 14 aprilie 2016 cu privire la aprobarea Planului urbanistic general a orașului

10

Codru, a fost încălcată procedura legală stabilită, fapt ce duce la nulitate absolută a

acesteia.

În temeiul celor expuse, reclamanții solicită anularea integrală a deciziei nr. 2/1

din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru, sau anularea deciziei nr. 2/1 din 14

aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru în partea ce ține de Unitatea teritorială de

referință nr. 46.

Prin încheierea din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost stabilit

reclamanților ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie,

Nicoară Elena termen de 10 zile din momentul comunicării prezentei încheieri, pentru

a identifica la concret care de fapt este tipul acțiunii, cât și cerințele formulate în

acțiunea de contencios administrativ față de Primăria or.Codru; a concretiza și

identifica suficient de clar ce se solicită prin acțiunea înaintată (felul și obiectul

acțiunii); a identifica suficient de clar care este dreptul vătămat al fiecărui reclamant

individual prin actul normativ contestat.

Prin cererea de concretizare din 30 iunie 2023 reclamanții au reiterat

argumentele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată inițială.

Сu referire la dreptul vătămat reclamanții au indicat că, în mod evident, nu este

suficient ca o persoană „să se considere” vătămată printr-un act administrativ, ci este

necesar ca instanța să analizeze din punct de vedere obiectiv dacă această reprezentare

a persoanei asupra vătămării proprii este sau nu una corectă din punct de vedere

procedural. Iar, pentru a se realiza o astfel de analiză, este necesar de a stabili care

este folosul practic personal și concret pe care l-ar dobândi reclamanții în cazul în care

ar obține anularea actului administrativ contestat.

Pe cale de consecință, reclamanții apreciază că vătămarea care poate fi adusă

printr-un plan urbanistic general unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al unui

particular nu este una directă, ci constă în crearea unei stări de pericol prin

posibilitatea emiterii unor autorizații de construire care să fie în concordanță cu

regulile derogatorii stabilite prin Planul urbanistic general pe care reclamanții îl

consideră ilegal.

Prin urmare, din perspectiva analizei îndeplinirii condiției interesului,

menționează că dacă nu s-a emis, încă, o autorizație de construire, vătămarea

persoanei este una eventuală. Însă, numai în cazul în care s-ar emite o astfel de

autorizație de construire, s-ar materializa starea de pericol creată prin decizia nr. 2/1

din 14.04.2016, prin care s-a aprobat Planul urbanistic general al or. Codru, ca parte

componentă a proiectului Planul amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu

Planul urbanistic general al or. Codru.

Respectiv, argumentul de anulare a deciziei nr. 2/1 din 14.04.2016, în această

situație, este tocmai rolul de a preîntâmpina producerea unei pagube iminente prin

emiterea autorizației de construire, astfel încât ar fi îndeplinită condiția interesului.

Analiza interesului nu poate fi făcută decât prin raportare la folosul practic pe care

reclamanții îl pot obține ca urmare a anulării actului normativ contestat. Iar acest folos

practic nu poate fi altul decât cel al anulării autorizației de construire pe viitor și, prin

urmare, împiedicarea edificării unui imobil a cărui existență i-ar putea prejudicia.

11

Cu referire la concretizarea pretențiilor, reclamanții au indicat că decizia nr. 2/1

din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru este lovită de nulitate absolută și

urmează a fi anulată. Astfel, au solicitat anularea integrală a deciziei nr. 2/1 din 14

aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru, sau anularea parțială a deciziei nr. 2/1 din

14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru în partea ce ține de Unitatea teritorială

de referință nr. 46.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă

de ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena

a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, pe motiv că reclamanții nu pot revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

La 15 noiembrie 2023 ACC nr. 56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru,

Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel, au depus recurs

și la 24 noiembrie 2023 au depus supliment la recurs, împotriva încheierii din 09

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei

noi încheieri prin care acțiunea să fie acceptată spre examinare în fond.

În motivarea recursului recurenții au reiterat argumentul prezentat spre anularea

deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului or. Codru și anume referindu-se la

rolul de a preîntâmpina producerea unei pagube iminente prin emiterea autorizației de

construire, astfel încât ar fi îndeplinită condiția interesului. Pe cale de consecință,

consideră că vătămarea care poate fi adusă prin aprobarea Planului urbanistic general

a or. Codru unui drept subiectiv sau unui interes legitim al unui particular nu este una

directă, ci constă în crearea unei stări de pericol prin posibilitatea emiterii unor

autorizații de construire care să fie în concordanță cu regulile derogatorii stabilite prin

Planul urbanistic General al or. Codru, pe care recurenții îl consideră ilegal.

Prin urmare, din perspectiva analizării îndeplinirii condiției interesului,

menționează că, dacă nu s-a emis, încă o autorizație de construire, vătămarea

persoanei este una eventuală, însă, dat fiind faptul că deja a fost emisă o autorizație de

construire, s-a materializat starea de pericol creată prin decizia nr. 2/1 din 14 aprilie

care reclamanții îl pot obține ca urmare a anulării actului normativ contestat. Iar acest

folos practic nu poate fi altul decât cel al anulării autorizației de construire și, prin

urmare, împiedicarea edificării unui imobil a cărui existență ar putea prejudicia

reclamanții.

La data de 20 noiembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru

notificare în adresa Consiliului or. Codru și Primăriei or. Codru copia recursului.

La data de 19 decembrie 2023 recurenta ACC nr. 56/231 a depus cerere de

retragere a recursului depus împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a încetat

procedura în recurs intentată la cererea de recurs depusă de ACC nr. 56/231 împotriva

încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

12

Conform art. 241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 09 noiembrie 2023.

Astfel, recursul depus la data de 15 noiembrie 2023 este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de

recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea

acesteia.

Studiind actele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea primei instanțe, din

următoarele considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Activitatea administrativă, conform art. 5 din Codul administrativ, reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 3 din Codul administrativ stipulează că legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și

a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate, rezultă că unul din

elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, inclusiv a acțiunii în

control normativ, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele

activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să

urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

La acest aspect, completul Curții Supreme de Justiție notează că testului de

admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ urmează a fi supusă și acțiunea de

13

control normativ, inclusiv prin verificarea revendicării unui drept propriu vătămat și

una din formele activității administrative, conform articolelor 12 și 206 alin. (1) lit. e)

din Codul administrativ. Or, în esență, scopul acțiunii în control normativ constă în

anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o atingere

ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane.

Conform articolului 206 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În corespundere cu articolul 12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Potrivit articolului 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care

decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Articolul 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul

judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul

art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței

de judecată competente.

Astfel, din normele pre-citate rezultă cert că scopul acțiunii în control normativ

constă în anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o

atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite

persoane. Sub acest aspect, completul relevă că prevederile articolului 207 alin.(2)

lit.e) din Codul administrativ urmează a fi aplicată în corespundere cu dispozițiile

articolelor 17, 20 și 39 din Codul administrativ.

Din coroborarea normelor citate mai sus rezultă că revendicarea dreptului

propriu este una din condițiile fundamentale pentru ca acțiunea în contencios

administrativ să treacă testul admisibilității. Așadar, normele legale citate supra

denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv,

implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului.

Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de

chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului

propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 38 și 189 din Codul

administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la

drepturi subiective concrete, fiind excluse acțiunile actio popularis.

Din materialele cauzei rezultă că obiectul prezentei spețe în contencios

administrativ îl formează controlul normativ al deciziei Consiliul or. Codru nr.2/1 din

14 aprilie 2016.

14

Raportând la caz cadrul legal enunțat și reieșind din constatările susmenționate,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că prima instanță întemeiat

a ajuns la concluzia inadmisibilității acțiunii. Aceasta deoarece, la caz, recurenții, atât

în prima instanță, cât și în ordine de recurs, nu au prezentat niciun argument fondat

prin care să motiveze și să justifice explicit în plan procesual care sunt în concret

drepturile acestora atinse prin adoptarea de către Consiliul or. Codru a deciziei nr.2/1

din 14 aprilie 2016.

Prin decizia Consiliul or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016:

proiectului Planului amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic

general al or. Codru.

principiile de bază ale structurii de sistematizare și zonificare funcțională a localității,

politica de dezvoltare socio-economică corelată pe durata de 15 ani.

general în conformitate strictă cu zonificarea funcțională ale Unităților Teritoriale de

referință.

cu energia electrică și de telecomunicații, apă și canalizare; gaze naturale), de căi de

comunicație și de transport.

va asigura controlul îndeplinirii prevederilor prezentei decizii.

Invocând admiterea încălcărilor la adoptarea deciziei Consiliul or.Codru nr.2/1

din 14 aprilie 2016, reclamanții au depus prezenta acțiune, prezentând drept temei al

anulării acesteia faptul că nu este suficient ca o persoană „să se considere” vătămată

printr-un act administrativ, ci este necesar ca instanța să analizeze din punct de vedere

obiectiv dacă această reprezentare a persoanei asupra vătămării proprii este sau nu una

corectă din punct de vedere procedural. Pe cale de consecință, reclamanții apreciază

că vătămarea care poate fi adusă printr-un plan urbanistic general unui drept subiectiv

sau a unui interes legitim al unui particular nu este una directă, ci constă în crearea

unei stări de pericol prin posibilitatea emiterii unor autorizații de construire care să fie

în concordanță cu regulile derogatorii stabilite prin planul urbanistic general pe care

reclamanții îl consideră ilegal. Prin urmare, din perspectiva analizării îndeplinirii

condiției interesului, menționează că dacă nu s-a emis, încă o autorizație de

construire, vătămarea persoanei este una eventuală. Însă, numai în cazul în care s-ar

emite o astfel de autorizație de construire s-ar materializa starea de pericol creată prin

decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016.

Respectiv, reclamanții prezintă că argumentul de anulare a deciziei nr. 2/1 din

14.04.2016, în această situație, ar fi tocmai rolul de a preîntâmpina producerea unei

pagube iminente prin emiterea autorizației de construire, astfel încât ar fi îndeplinită

condiția interesului. Analiza interesului nu poate fi făcută decât prin raportare la

folosul practic pe care reclamanții îl pot obține ca urmare a anulării actului normativ

contestat. Iar acest folos practic nu poate fi altul decât cel al anulării autorizației de

15

construire pe viitor și, prin urmare, împiedicarea edificării unui imobil a cărui

existență ar putea prejudicia pe reclamanți.

Fiind investită cu judecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din

09 noiembrie 2023, în temeiul art.207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, a

declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de ACC nr.56/231,

Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, pe motiv că

reclamanții nu pot revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în

sensul art. 17.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că este justă

concluzia Curții de Apel Chișinău de declarare a inadmisibilității acțiunii depuse de

Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena.

Din analiza materialelor cauzei, în special, a argumentelor reclamanților din

cererea de chemare în judecată inițială, precum și din cea concretizată, nu se deduce

lezarea unor drepturi ale reclamanților. La momentul contestării actului normativ -

decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, reclamanții nu pot revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept stabilit de lege în sensul art.17, odată ce

această vătămare nu a fost identificată, clarificată de către reclamanți și nici motivată

sub aspectul vătămării unui drept pe care îl pot revendica personal. Iar, reieșind din

prevederile normelor sus-citate ale Codului administrativ, nu este suficient ca

reclamanții să fie doar interesați față de o decizie, de un act administrativ, dar și

vătămați într-un drept a lor stabilit de lege, pe care să-l revendice.

Instanța de recurs specifică că, pentru a înainta o acțiune în contencios

administrativ, persoana trebuie să facă dovada unui drept al său stabilit de lege pe care

il revendică.

În speță, însă reclamanții nu au demonstrat că prin activitatea administrativă a

Consiliului or. Codru le-a fost vătămat un drept deținut în baza legii în sensul art.17

Cod administrativ, invocând doar o eventuală încălcare a drepturilor lor în cazul în

care s-ar emite autorizații de construire în baza Planului urbanistic aprobat prin

decizia contestată.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta

trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei

încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau

conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii

Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută

posibilitatea de a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor

recunoscute în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se

plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără

să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu

împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

Referitor la practica judiciară invocată de către recurenți, (decizia 3ra 75/22 din

13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție), prin care instanța de recurs a reținut că

pentru eliberarea autorizației de construire este necesară deținerea și prezentarea unui

16

certificat de urbanism pentru proiectare, însă în situația când acesta a fost emis cu

încălcarea dispozițiilor legale, conduce implicit și la eliberarea unei autorizații de

construire ilegale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

decizia respectivă nu formează o practică judiciară unitară, cu atât mai mul nu este

incidentă cazului actual.

Or, rolul jurisprudenței este de a interpreta și aplica la cazuri concrete legea.

Respectiv, nu orice hotărâre care diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de

jurisprudență. Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești

naționale să urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului

necesită timp, iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate

fără a submina securitatea juridică.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

statuează că, un judecător, potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în

general, legat de hotărârea pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale

hotărâri anterioare, deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în

fața sa, cu atât mai mult că situația de caz din decizia nr. 3ra-75/22 diferă de situația

cazului actual.

Având în vedere cele expuse, instanța de recurs consideră că Curtea de Apel

Chișinău just a declarat inadmisibilă acțiunea în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ.

Soluția adoptată de Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea recurată, este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.

6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea Curții de

Apel Chișinău este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurenți sunt

neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul depus de Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia,

Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova

Iulia, Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel.

Se menține încheierea din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

17