3r-306/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-306/23 2-23063857-01-3r-20112023 Prima instanță, Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 07 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând cererea de retragere a recursului depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231 în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena împotriva Consiliului orășenesc Codru, terț Primăria orașului Codru cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 04 mai 2023 Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or.Codru și Primăriei or.Codru, prin care au solicitat anularea integrală a deciziei Consiliului or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016 sau anularea deciziei Consiliului or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016 în partea ce ține de Unitatea teritorială de referință nr. 46. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, ACC nr.56/231 își are sediul în mun.

Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2/B și are în proprietate și în gestiunea condominiului blocurile de locuit cu numerele 2 și 2/B, amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2, număr cadastral al terenului 0131204.070 și, respectiv, mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2/B cu nr. cadastral al terenului 0131204.068. ACC nr. 56/231 reprezintă interesele proprietarilor de apartamente din blocurile enunțate, cu 128 de apartamente și peste 260 de locatari. 1 Ciobanu Ion este proprietarul terenului și al construcției de pe teren, amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor nr. 2/A, nr. cadastral al terenului 0131204.049. Țurcanu Alexandru este proprietarul terenului și al construcției de pe teren, amplasate în mun.

Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 6/3, nr. cadastral al terenului 0131204.025. Horoșilova Iulia este proprietara terenului și a construcției de pe teren, amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor nr. 8/1, nr. cadastral al terenului 0131204.013. Nicoară Elena este proprietara terenului și a construcției de pe teren, amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 8/2, nr. cadastral al terenului 0131204.021, precum și a terenului amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str. Soarelui 87, nr. cadastral al terenului 0131204.022. Conform Planul urbanistic general al or.Codru, terenurile reclamanților fac parte din unitatea teritorială de referință nr. 46, unde este prevăzut, conform regimului urban, posibilitatea de construire a blocurilor multietajate.

Astfel, la 14 aprilie 2016 Consiliul orășenesc Codru a emis decizia nr. 2/1, prin care s-a decis: 1. aprobarea Planului urbanistic general al or. Codru, ca parte componentă a proiectului Planul amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru; 2. acceptarea strategiei dezvoltării or.

Codru, inclusiv teritoriile aferente, principiile de bază ale structurii de sistematizare și zonificare funcțională a localității, politica de dezvoltare socio-economică corelată pe durata de 15 ani; 3. aprobarea Regulamentului local de urbanism aferent Planului urbanistic general în conformitate strictă cu zonificarea funcțională ale unităților teritoriale de referință; 4. acceptarea sistemelor de infrastructură tehnico-edilitară (scheme de alimentare cu energia electrică și de telecomunicații, apă și canalizare; gaze naturale), de căi de comunicație și de transport; 5. Comisia de arhitectură, urbanism, amenajarea teritoriului și dezvoltare rurală va asigura controlul îndeplinirii prevederilor prezentei decizii.

Reclamanții au indicat că în urma adoptării acestei decizii, a fost aprobat Planul urbanistic general al or. Codru, ca parte componentă a proiectului Planului amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru și Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general în conformitate strictă cu zonificarea funcțională ale unităților teritoriale de referință. Având în vedere încălcările care s-au admis la adoptarea deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, reclamanții consideră că aceasta este lovită de nulitate. Astfel, reclamanții consideră că, decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului or. Codru nu cuprinde motivele de drept pe care se întemeiază soluția, or motivarea soluției contrazice dispozitivului deciziei.

Astfel, făcând trimitere la prevederile art. 13 al Legii nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării 2 teritoriului, menționează că planul urbanistic aprobat nu conține componența directoare și cea reglementatoare, fapt ce duce la incapacitatea îndeplinirii condițiilor legale și obligatorii pentru a fi aprobat. Respectiv, la aprobarea Planului urbanistic general au fost comise un șir de încălcări. De asemenea, menționează că Planului urbanistic general al or. Codru aprobat îi lipsește Regulamentul local de urbanism. Totodată, nu se regăsește avizarea corespunzătoare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului. Documentația de amenajare a teritoriului cuprinde propuneri cu caracter director, iar documentația de urbanism cuprinde reglementări operaționale, fapt, ce nu s-a luat în calcul la elaborarea acestora.

Documentația de proiect se supune în mod obligatoriu verificării, aceasta are drept scop asigurarea nivelurilor minime de calitate și poate fi efectuată doar de specialiștii atestați. În opinia reclamanților, în asemenea circumstanțe, apare o bănuială temeinică asupra corectitudinii verificării avizelor necesare aprobării documentației de urbanism și amenajare a teritoriului. Un alt motiv de nulitate a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, invocat de reclamanți, este lipsa avizelor pozitive asupra mediului, ce poartă un caracter obligatoriu și necesar. Astfel, se încalcă principiile strategiei de mediu. Inclusiv, se pun la îndoială și obiectivele privind transpunerea în teritoriu a programelor de dezvoltare economico-socială formulate la nivel național.

De asemenea, invocă că, contrar Normativului în Construcții B.01.022, Sistematizării teritoriului și localităților, Instrucțiunii privind conținutul, principiile metodologice de elaborare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului, în Regulamentul local de urbanism afișat pe pagina oficială a or. Codru, nu se regăsesc un șir de indicatori principali și obligatorii (Anexa G din NCM). Reclamanții susțin că aceleași reglementări se regăseau și în Normativul NCM B.0l.02-2005, aprobat prin ordinul nr. 100 din 27 decembrie 2005 al Directorului general al Agenției pentru Dezvoltare Regională. Cu trimitere la prevederile art. 27, 28 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, reclamanții mai menționează că, o condiție obligatorie pentru elaborarea Planului urbanistic general este consultarea publică a populației în acest sens.

Reclamanții pun la îndoială faptul că și populația din localitate a participat activ la elaborarea Planului urbanistic general al or. Codru. Astfel, consideră că s-a adus atingere principiilor politice în domeniul accesului la informație, nu s-a stimulat formarea opiniilor și participarea activă a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. În concluzia celor menționate, având în vedere toate încălcările ale componentei directoare și cea reglementatoare, precum și lipsa de facto a regulamentului local, duce la incapacitatea îndeplinirii condițiilor legale și obligatorii pentru a fi aprobat Planul urbanistic general al or. Codru. În asemenea circumstanțe, reclamanții consideră că prin adoptarea deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 cu privire la aprobarea Planului urbanistic general a orașului 3 Codru, a fost încălcată procedura legală stabilită, fapt ce duce la nulitate absolută a acesteia.

În temeiul celor expuse, reclamanții solicită anularea integrală a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru, sau anularea deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru în partea ce ține de Unitatea teritorială de referință nr. 46. Prin încheierea din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost stabilit reclamanților ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena termen de 10 zile din momentul comunicării prezentei încheieri, pentru a identifica la concret care de fapt este tipul acțiunii, cât și cerințele formulate în acțiunea de contencios administrativ față de Primăria or.Codru; a concretiza și identifica suficient de clar ce se solicită prin acțiunea înaintată (felul și obiectul acțiunii); a identifica suficient de clar care este dreptul vătămat al fiecărui reclamant individual prin actul normativ contestat.

Prin cererea de concretizare din 30 iunie 2023 reclamanții au reiterat argumentele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată inițială. Cu referire la dreptul vătămat reclamanții au indicat că, în mod evident, nu este suficient ca o persoană „să se considere” vătămată printr-un act administrativ, ci este necesar ca instanța să analizeze din punct de vedere obiectiv dacă această reprezentare a persoanei asupra vătămării proprii este sau nu una corectă din punct de vedere procedural. Iar, pentru a se realiza o astfel de analiză, este necesar de a stabili care este folosul practic personal și concret pe care l-ar dobândi reclamanții în cazul în care ar obține anularea actului administrativ contestat.

Pe cale de consecință, reclamanții apreciază că vătămarea care poate fi adusă printr-un plan urbanistic general unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al unui particular nu este una directă, ci constă în crearea unei stări de pericol prin posibilitatea emiterii unor autorizații de construire care să fie în concordanță cu regulile derogatorii stabilite prin Planul urbanistic general pe care reclamanții îl consideră ilegal. Prin urmare, din perspectiva analizei îndeplinirii condiției interesului, menționează că dacă nu s-a emis, încă, o autorizație de construire, vătămarea persoanei este una eventuală. Însă, numai în cazul în care s-ar emite o astfel de autorizație de construire, s-ar materializa starea de pericol creată prin decizia nr. 2/1 din 14.04.2016, prin care s-a aprobat Planul urbanistic general al or.

Codru, ca parte componentă a proiectului Planul amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru. Respectiv, argumentul de anulare a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, în această situație, este tocmai rolul de a preîntâmpina producerea unei pagube iminente prin emiterea autorizației de construire, astfel încât ar fi îndeplinită condiția interesului. Analiza interesului nu poate fi făcută decât prin raportare la folosul practic pe care reclamanții îl pot obține ca urmare a anulării actului normativ contestat. Iar acest folos practic nu poate fi altul decât cel al anulării autorizației de construire pe viitor și, prin urmare, împiedicarea edificării unui imobil a cărui existență i-ar putea prejudicia.

4 Cu referire la concretizarea pretențiilor, reclamanții au indicat că decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru este lovită de nulitate absolută și urmează a fi anulată. Astfel, au solicitat anularea integrală a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru, sau anularea parțială a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru în partea ce ține de Unitatea teritorială de referință nr. 46. Prin încheierea din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, pe motiv că reclamanții nu pot revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

La 15 noiembrie 2023 ACC nr. 56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel, au depus recurs și la 24 noiembrie 2023 au depus supliment la recurs, împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi încheieri prin care acțiunea să fie acceptată spre examinare în fond. La data de 19 decembrie 2023 ACC nr. 56/231 a depus cerere privind retragerea recursului declarat la 15 noiembrie 2023. A menționat că în fapt, ei, locatarii ACC nr. 56/231 au fost duși în eroare în privința cererii de chemare în judecată depuse la data de 04 mai 2023 privind controlul normativ al deciziei Consiliului or.

Codru nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 de către ceilalți reclamanți. ACC nr. 56/231 are în proprietate și gestiune condominiul blocurilor de locuit cu numerele 2 și 2 B, amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2, nr. cadastral al terenului 0131204.070 și blocul locativ amplasata în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2 B, nr. cadastral al terenului 01312204.068, ce reprezintă interesele a peste 260 de locatari cu 128 de apartamente. Blocurile locative sunt amplasate pe terenurile ce fac parte din unitatea teritorială de referință nr. 46, la care, prin decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, a fost aprobat Planul Urbanistic General al or. Codru, ca parte componentă a Proiectului Planului Amenajării Teritoriului Administrativ al or.

Codru. În acest sens, conform Planului Urbanistic General al or. Codru, blocurile locative din str-la 4 Valea Apelor 2 și 2B fac parte din Unitatea teritorială de referință nr. 46, care, conform Planul Urbanistic General prevede posibilitatea de construire a blocurilor locative multietajate. În consecință, în temeiul deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 privind aprobarea Planului Urbanistic General al or. Codru s-au construit blocurile lor locative cu 128 de apartamente și în baza acestuia s-au format raporturile juridice de altă natură, datorită generării unor raporturi neadministrative ale căror legalitate sau oportunitate nu mai intră în componența de verificare a respectivului act administrativ.

În rezultatul construirii blocurilor locative pe teritoriul unității de referință nr. 46 a Planul Urbanistic General al or. Codru, au fost încheiate acte juridice de proprietate, contracte de vânzare-cumpărare, contracte de ipotecă. Or, rațiunea acestor aprecieri se deduce din necesitatea protecției securității juridice și a încrederii legitime a subiecților în stabilirea raporturilor juridice. În acest sens, ACC nr. 56/231 a fost dusă 5 în eroare de către ceilalți reclamanți. Astfel, decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, contestată, a produs efecte juridice, s-au construit blocuri locative pe unitatea de referință nr. 46, iar încăperile locative și nelocative au intrat în circuitul civil.

De asemenea, ACC nr. 56/231 nu l-a împuternicit pe avocatul Dorel Rusu să-i reprezinte interesele la depunerea și semnarea cererii de recurs împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și nu a coordonat acțiunile sale, ceea ce confirmă lipsa împuternicirilor. În baza celor enunțare, ACC nr. 56/231 a solicitat retragerea cererii de recurs și cererii de completare a recursului împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea depusă de recurentul ACC nr. 56/231 cu încetarea procedurii în recurs. Examinând cererea privind retragerea recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii acesteia și încetării procedurii în recurs, în partea depusă de recurentul ACC nr. 56/231.

În conformitate cu prevederile art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. În sensul normei citate, participanții la proces sunt în drept, inter alia, să formuleze cereri și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. De altfel, disponibilitatea participanților la proces în dreptul de a contesta sau nu un act judecătoresc le aparține integral. În condițiile speței se constată că, ACC nr. 56/231 a făcut uz de dreptul său procedural de a-și retrage recursul depus la data de 15 noiembrie 2023 împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Normele procedurale indicate îi garantează recurentului disponibilitatea în drepturile și mijloacele procedurale, inclusiv cel de a retrage și/sau renunța la cererile depuse. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că retragerea cererii de recurs este un drept al participanților la proces, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a înceta procedura în recurs împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău în partea depusă de recurentul ACC nr. 56/231, în legătură cu retragerea recursului de către ACC nr. 56/231.

În conformitate cu art. 193, 195 și 230 din Codul administrativ, art. 443 din Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se încetează procedura în recurs, în partea recursului depus de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231 împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena împotriva Consiliului 6 orășenesc Codru, terț Primăria orașului Codru cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7 Dosarul nr.3r-306/23 2-23063857-01-3r-20112023 Prima instanță, Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 07 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând recursul depus de Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena împotriva Consiliului orășenesc Codru, terț Primăria orașului Codru cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 04 mai 2023 Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.56/231,, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie și Nicoară Elena au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or.Codru și Primăriei or.Codru, prin care au solicitat anularea integrală a deciziei Consiliului or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016 sau anularea deciziei Consiliului or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016 în partea ce ține de Unitatea teritorială de referință nr. 46. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că,

ACC nr.56/231 își are sediul în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2/B și are în proprietate și în gestiunea condominiului blocurile de locuit cu numerele 2 și 2/B, amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2, număr cadastral al terenului 0131204.070 și, respectiv, mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 2/B cu nr. cadastral al terenului 0131204.068. ACC nr. 56/231 reprezintă interesele proprietarilor de apartamente din blocurile enunțate, cu 128 de apartamente și peste 260 de locatari. 8 Ciobanu Ion este proprietarul terenului și al construcției de pe teren, amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor nr. 2/A, nr. cadastral al terenului 0131204.049.

Țurcanu Alexandru este proprietarul terenului și al construcției de pe teren, amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 6/3, nr. cadastral al terenului 0131204.025. Horoșilova Iulia este proprietara terenului și a construcției de pe teren, amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor nr. 8/1, nr. cadastral al terenului 0131204.013. Nicoară Elena este proprietara terenului și a construcției de pe teren, amplasate în mun. Chișinău, or. Codru, str-la 4 Valea Apelor 8/2, nr. cadastral al terenului 0131204.021, precum și a terenului amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str. Soarelui 87, nr. cadastral al terenului 0131204.022. Conform Planul urbanistic general al or.Codru, terenurile reclamanților fac parte din unitatea teritorială de referință nr. 46, unde este prevăzut, conform regimului urban, posibilitatea de construire a blocurilor multietajate.

Astfel, la 14 aprilie 2016 Consiliul orășenesc Codru a emis decizia nr. 2/1, prin care s-a decis: 1. aprobarea Planului urbanistic general al or. Codru, ca parte componentă a proiectului Planul amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru; 2. acceptarea strategiei dezvoltării or.

Codru, inclusiv teritoriile aferente, principiile de bază ale structurii de sistematizare și zonificare funcțională a localității, politica de dezvoltare socio-economică corelată pe durata de 15 ani; 3. aprobarea Regulamentului local de urbanism aferent Planului urbanistic general în conformitate strictă cu zonificarea funcțională ale unităților teritoriale de referință; 4. acceptarea sistemelor de infrastructură tehnico-edilitară (scheme de alimentare cu energia electrică și de telecomunicații, apă și canalizare; gaze naturale), de căi de comunicație și de transport; 5. Comisia de arhitectură, urbanism, amenajarea teritoriului și dezvoltare rurală va asigura controlul îndeplinirii prevederilor prezentei decizii.

Reclamanții au indicat că în urma adoptării acestei decizii, a fost aprobat Planul urbanistic general al or. Codru, ca parte componentă a proiectului Planului amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru și Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general în conformitate strictă cu zonificarea funcțională ale unităților teritoriale de referință. Având în vedere încălcările care s-au admis la adoptarea deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, reclamanții consideră că aceasta este lovită de nulitate. Astfel, reclamanții consideră că, decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului or. Codru nu cuprinde motivele de drept pe care se întemeiază soluția, or motivarea soluției contrazice dispozitivului deciziei.

Astfel, făcând trimitere la prevederile art. 13 al Legii nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării 9 teritoriului, menționează că planul urbanistic aprobat nu conține componența directoare și cea reglementatoare, fapt ce duce la incapacitatea îndeplinirii condițiilor legale și obligatorii pentru a fi aprobat. Respectiv, la aprobarea Planului urbanistic general au fost comise un șir de încălcări. De asemenea, menționează că Planului urbanistic general al or. Codru aprobat îi lipsește Regulamentul local de urbanism. Totodată, nu se regăsește avizarea corespunzătoare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului. Documentația de amenajare a teritoriului cuprinde propuneri cu caracter director, iar documentația de urbanism cuprinde reglementări operaționale, fapt, ce nu s-a luat în calcul la elaborarea acestora.

Documentația de proiect se supune în mod obligatoriu verificării, aceasta are drept scop asigurarea nivelurilor minime de calitate și poate fi efectuată doar de specialiștii atestați. În opinia reclamanților, în asemenea circumstanțe, apare o bănuială temeinică asupra corectitudinii verificării avizelor necesare aprobării documentației de urbanism și amenajare a teritoriului. Un alt motiv de nulitate a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, invocat de reclamanți, este lipsa avizelor pozitive asupra mediului, ce poartă un caracter obligatoriu și necesar. Astfel, se încalcă principiile strategiei de mediu. Inclusiv, se pun la îndoială și obiectivele privind transpunerea în teritoriu a programelor de dezvoltare economico-socială formulate la nivel național.

De asemenea, invocă că, contrar Normativului în Construcții B.01.022, Sistematizării teritoriului și localităților, Instrucțiunii privind conținutul, principiile metodologice de elaborare și aprobare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului, în Regulamentul local de urbanism afișat pe pagina oficială a or. Codru, nu se regăsesc un șir de indicatori principali și obligatorii (Anexa G din NCM). Reclamanții susțin că aceleași reglementări se regăseau și în Normativul NCM B.0l.02-2005, aprobat prin ordinul nr. 100 din 27.12.2005 al Directorului general al Agenției pentru Dezvoltare Regională. Cu trimitere la prevederile art. 27, 28 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, reclamanții mai menționează că, o condiție obligatorie pentru elaborarea Planului urbanistic general este consultarea publică a populației în acest sens.

Reclamanții pun la îndoială faptul că și populația din localitate a participat activ la elaborarea Planului urbanistic general al or. Codru. Astfel, consideră că s-a adus atingere principiilor politice în domeniul accesului la informație, nu s-a stimulat formarea opiniilor și participarea activă a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. În concluzia celor menționate, având în vedere toate încălcările ale componentei directoare și cea reglementatoare, precum și lipsa de facto a regulamentului local, duce la incapacitatea îndeplinirii condițiilor legale și obligatorii pentru a fi aprobat Planul urbanistic general al or. Codru. În asemenea circumstanțe, reclamanții consideră că prin adoptarea deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 cu privire la aprobarea Planului urbanistic general a orașului 10 Codru, a fost încălcată procedura legală stabilită, fapt ce duce la nulitate absolută a acesteia.

În temeiul celor expuse, reclamanții solicită anularea integrală a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru, sau anularea deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru în partea ce ține de Unitatea teritorială de referință nr. 46. Prin încheierea din 15 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost stabilit reclamanților ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena termen de 10 zile din momentul comunicării prezentei încheieri, pentru a identifica la concret care de fapt este tipul acțiunii, cât și cerințele formulate în acțiunea de contencios administrativ față de Primăria or.Codru; a concretiza și identifica suficient de clar ce se solicită prin acțiunea înaintată (felul și obiectul acțiunii); a identifica suficient de clar care este dreptul vătămat al fiecărui reclamant individual prin actul normativ contestat.

Prin cererea de concretizare din 30 iunie 2023 reclamanții au reiterat argumentele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată inițială. Сu referire la dreptul vătămat reclamanții au indicat că, în mod evident, nu este suficient ca o persoană „să se considere” vătămată printr-un act administrativ, ci este necesar ca instanța să analizeze din punct de vedere obiectiv dacă această reprezentare a persoanei asupra vătămării proprii este sau nu una corectă din punct de vedere procedural. Iar, pentru a se realiza o astfel de analiză, este necesar de a stabili care este folosul practic personal și concret pe care l-ar dobândi reclamanții în cazul în care ar obține anularea actului administrativ contestat.

Pe cale de consecință, reclamanții apreciază că vătămarea care poate fi adusă printr-un plan urbanistic general unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al unui particular nu este una directă, ci constă în crearea unei stări de pericol prin posibilitatea emiterii unor autorizații de construire care să fie în concordanță cu regulile derogatorii stabilite prin Planul urbanistic general pe care reclamanții îl consideră ilegal. Prin urmare, din perspectiva analizei îndeplinirii condiției interesului, menționează că dacă nu s-a emis, încă, o autorizație de construire, vătămarea persoanei este una eventuală. Însă, numai în cazul în care s-ar emite o astfel de autorizație de construire, s-ar materializa starea de pericol creată prin decizia nr. 2/1 din 14.04.2016, prin care s-a aprobat Planul urbanistic general al or.

Codru, ca parte componentă a proiectului Planul amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru. Respectiv, argumentul de anulare a deciziei nr. 2/1 din 14.04.2016, în această situație, este tocmai rolul de a preîntâmpina producerea unei pagube iminente prin emiterea autorizației de construire, astfel încât ar fi îndeplinită condiția interesului. Analiza interesului nu poate fi făcută decât prin raportare la folosul practic pe care reclamanții îl pot obține ca urmare a anulării actului normativ contestat. Iar acest folos practic nu poate fi altul decât cel al anulării autorizației de construire pe viitor și, prin urmare, împiedicarea edificării unui imobil a cărui existență i-ar putea prejudicia.

11 Cu referire la concretizarea pretențiilor, reclamanții au indicat că decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru este lovită de nulitate absolută și urmează a fi anulată.

Astfel, au solicitat anularea integrală a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru, sau anularea parțială a deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului orășenesc Codru în partea ce ține de Unitatea teritorială de referință nr. 46. Prin încheierea din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulie, Nicoară Elena a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, pe motiv că reclamanții nu pot revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. La 15 noiembrie 2023 ACC nr. 56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel, au depus recurs și la 24 noiembrie 2023 au depus supliment la recurs, împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi încheieri prin care acțiunea să fie acceptată spre examinare în fond.

În motivarea recursului recurenții au reiterat argumentul prezentat spre anularea deciziei nr. 2/1 din 14 aprilie 2016 a Consiliului or. Codru și anume referindu-se la rolul de a preîntâmpina producerea unei pagube iminente prin emiterea autorizației de construire, astfel încât ar fi îndeplinită condiția interesului. Pe cale de consecință, consideră că vătămarea care poate fi adusă prin aprobarea Planului urbanistic general a or. Codru unui drept subiectiv sau unui interes legitim al unui particular nu este una directă, ci constă în crearea unei stări de pericol prin posibilitatea emiterii unor autorizații de construire care să fie în concordanță cu regulile derogatorii stabilite prin Planul urbanistic General al or.

Codru, pe care recurenții îl consideră ilegal. Prin urmare, din perspectiva analizării îndeplinirii condiției interesului, menționează că, dacă nu s-a emis, încă o autorizație de construire, vătămarea persoanei este una eventuală, însă, dat fiind faptul că deja a fost emisă o autorizație de construire, s-a materializat starea de pericol creată prin decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016. Analiza interesului nu poate fi făcută decât prin raportare la folosul practic pe care reclamanții îl pot obține ca urmare a anulării actului normativ contestat. Iar acest folos practic nu poate fi altul decât cel al anulării autorizației de construire și, prin urmare, împiedicarea edificării unui imobil a cărui existență ar putea prejudicia reclamanții.

La data de 20 noiembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare în adresa Consiliului or. Codru și Primăriei or. Codru copia recursului. La data de 19 decembrie 2023 recurenta ACC nr. 56/231 a depus cerere de retragere a recursului depus împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 17 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a încetat procedura în recurs intentată la cererea de recurs depusă de ACC nr. 56/231 împotriva încheierii din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. 12 Conform art. 241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 09 noiembrie 2023. Astfel, recursul depus la data de 15 noiembrie 2023 este în termen. Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Studiind actele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea primei instanțe, din următoarele considerente. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Activitatea administrativă, conform art. 5 din Codul administrativ, reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 3 din Codul administrativ stipulează că legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate, rezultă că unul din elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, inclusiv a acțiunii în control normativ, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

La acest aspect, completul Curții Supreme de Justiție notează că testului de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ urmează a fi supusă și acțiunea de 13 control normativ, inclusiv prin verificarea revendicării unui drept propriu vătămat și una din formele activității administrative, conform articolelor 12 și 206 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ. Or, în esență, scopul acțiunii în control normativ constă în anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane. Conform articolului 206 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În corespundere cu articolul 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice. Potrivit articolului 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Articolul 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. Astfel, din normele pre-citate rezultă cert că scopul acțiunii în control normativ constă în anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane. Sub acest aspect, completul relevă că prevederile articolului 207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ urmează a fi aplicată în corespundere cu dispozițiile articolelor 17, 20 și 39 din Codul administrativ.

Din coroborarea normelor citate mai sus rezultă că revendicarea dreptului propriu este una din condițiile fundamentale pentru ca acțiunea în contencios administrativ să treacă testul admisibilității. Așadar, normele legale citate supra denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului. Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 38 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse acțiunile actio popularis.

Din materialele cauzei rezultă că obiectul prezentei spețe în contencios administrativ îl formează controlul normativ al deciziei Consiliul or. Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016. 14 Raportând la caz cadrul legal enunțat și reieșind din constatările susmenționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia inadmisibilității acțiunii. Aceasta deoarece, la caz, recurenții, atât în prima instanță, cât și în ordine de recurs, nu au prezentat niciun argument fondat prin care să motiveze și să justifice explicit în plan procesual care sunt în concret drepturile acestora atinse prin adoptarea de către Consiliul or. Codru a deciziei nr.2/1 din 14 aprilie 2016. Prin decizia Consiliul or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016: 1. s-a aprobat Planul urbanistic general al or.

Codru, ca parte componentă a proiectului Planului amenajării teritoriului administrativ, cumulat cu Planul urbanistic general al or. Codru. 2. s-a acceptat strategia dezvoltării or. Codru, inclusiv teritoriile aferente, principiile de bază ale structurii de sistematizare și zonificare funcțională a localității, politica de dezvoltare socio-economică corelată pe durata de 15 ani. 3. s-a aprobat Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general în conformitate strictă cu zonificarea funcțională ale Unităților Teritoriale de referință. 4. s-au acceptat sisteme de infrastructură tehnico-edilitară (scheme de alimentare cu energia electrică și de telecomunicații, apă și canalizare; gaze naturale), de căi de comunicație și de transport.

5. Comisia de arhitectură, urbanism, amenajarea teritoriului și dezvoltare rurală va asigura controlul îndeplinirii prevederilor prezentei decizii. Invocând admiterea încălcărilor la adoptarea deciziei Consiliul or.Codru nr.2/1 din 14 aprilie 2016, reclamanții au depus prezenta acțiune, prezentând drept temei al anulării acesteia faptul că nu este suficient ca o persoană „să se considere” vătămată printr-un act administrativ, ci este necesar ca instanța să analizeze din punct de vedere obiectiv dacă această reprezentare a persoanei asupra vătămării proprii este sau nu una corectă din punct de vedere procedural.

Pe cale de consecință, reclamanții apreciază că vătămarea care poate fi adusă printr-un plan urbanistic general unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al unui particular nu este una directă, ci constă în crearea unei stări de pericol prin posibilitatea emiterii unor autorizații de construire care să fie în concordanță cu regulile derogatorii stabilite prin planul urbanistic general pe care reclamanții îl consideră ilegal. Prin urmare, din perspectiva analizării îndeplinirii condiției interesului, menționează că dacă nu s-a emis, încă o autorizație de construire, vătămarea persoanei este una eventuală.

Însă, numai în cazul în care s-ar emite o astfel de autorizație de construire s-ar materializa starea de pericol creată prin decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016. Respectiv, reclamanții prezintă că argumentul de anulare a deciziei nr. 2/1 din 14.04.2016, în această situație, ar fi tocmai rolul de a preîntâmpina producerea unei pagube iminente prin emiterea autorizației de construire, astfel încât ar fi îndeplinită condiția interesului. Analiza interesului nu poate fi făcută decât prin raportare la folosul practic pe care reclamanții îl pot obține ca urmare a anulării actului normativ contestat. Iar acest folos practic nu poate fi altul decât cel al anulării autorizației de 15 construire pe viitor și, prin urmare, împiedicarea edificării unui imobil a cărui existență ar putea prejudicia pe reclamanți.

Fiind investită cu judecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 09 noiembrie 2023, în temeiul art.207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de ACC nr.56/231, Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, pe motiv că reclamanții nu pot revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că este justă concluzia Curții de Apel Chișinău de declarare a inadmisibilității acțiunii depuse de Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena. Din analiza materialelor cauzei, în special, a argumentelor reclamanților din cererea de chemare în judecată inițială, precum și din cea concretizată, nu se deduce lezarea unor drepturi ale reclamanților.

La momentul contestării actului normativ - decizia nr. 2/1 din 14 aprilie 2016, reclamanții nu pot revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept stabilit de lege în sensul art.17, odată ce această vătămare nu a fost identificată, clarificată de către reclamanți și nici motivată sub aspectul vătămării unui drept pe care îl pot revendica personal. Iar, reieșind din prevederile normelor sus-citate ale Codului administrativ, nu este suficient ca reclamanții să fie doar interesați față de o decizie, de un act administrativ, dar și vătămați într-un drept a lor stabilit de lege, pe care să-l revendice. Instanța de recurs specifică că, pentru a înainta o acțiune în contencios administrativ, persoana trebuie să facă dovada unui drept al său stabilit de lege pe care il revendică.

În speță, însă reclamanții nu au demonstrat că prin activitatea administrativă a Consiliului or. Codru le-a fost vătămat un drept deținut în baza legii în sensul art.17 Cod administrativ, invocând doar o eventuală încălcare a drepturilor lor în cazul în care s-ar emite autorizații de construire în baza Planului urbanistic aprobat prin decizia contestată. În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)].

Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

Referitor la practica judiciară invocată de către recurenți, (decizia 3ra 75/22 din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție), prin care instanța de recurs a reținut că pentru eliberarea autorizației de construire este necesară deținerea și prezentarea unui 16 certificat de urbanism pentru proiectare, însă în situația când acesta a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale, conduce implicit și la eliberarea unei autorizații de construire ilegale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că decizia respectivă nu formează o practică judiciară unitară, cu atât mai mul nu este incidentă cazului actual. Or, rolul jurisprudenței este de a interpreta și aplica la cazuri concrete legea.

Respectiv, nu orice hotărâre care diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de jurisprudență. Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale să urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită timp, iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a submina securitatea juridică. În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție statuează că, un judecător, potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de hotărârea pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri anterioare, deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața sa, cu atât mai mult că situația de caz din decizia nr. 3ra-75/22 diferă de situația cazului actual.

Având în vedere cele expuse, instanța de recurs consideră că Curtea de Apel Chișinău just a declarat inadmisibilă acțiunea în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ. Soluția adoptată de Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea recurată, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurenți sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Ciobanu Ion, Țurcanu Alexandru, Horoșilova Iulia, Nicoară Elena, reprezentați de avocatul Rusu Dorel. Se menține încheierea din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 17