2ra-1215/23 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului depus pina la 1 septembrie 2023, Art 432 din Codul de Procedura civila, versiunea pina la 1 septembrie 2023
2ra-1215/23 — inlaturarea obstacolelor in exercitarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Popescu Gheorghe,
reprezentat de avocatul Sandu Daniela
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Primăria satului Verejeni, raionul Telenești împotriva lui Popescu Gheorghe
cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate,
împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1215/23
NR. PIGD 2-19056567-01-2ra-290823)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023; Art. 432
din Codul de procedură civilă (versiunea până la 01 septembrie 2023)
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Gh. Popa,
Instanța de apel : Iu. Cotruță, I. Țurcan, V. Cotorobai,
11 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Popescu Gheorghe,
reprezentat de avocatul Sandu Daniela
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 15 aprilie 2019 Primăria satului Verejeni r-nul Telenești s-
a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Popescu Gheorghe,
prin care a solicitat obligarea ultimului să înlăture obstacolele în exercitarea
dreptului de proprietate asupra terenului.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în baza contractului de
vînzare-cumpărare a obiectului la licitație cu strigare nr. 9434 din 12
septembrie 2011, autentificat de către notarul Școlnic Viorica, încheiat între
unitatea administrativ teritorială-Primăria satului Verejeni, în calitate de
vînzător și Popescu Gheorghe, în calitate de cumpărător, ultimul a procurat
bunul imobil și anume terenul agricol cu numărul cadastral XXXX, cu
suprafața de 0,2436 ha, amplasat în intravilanul satului Vererjeni, raionul
Telenești.
A relatat că, temei pentru încheierea contractului de vînzare-
cumpărare au servit: procesul-verbal privind rezultatele licitației nr.4 din 19
august 2011, potrivit căruia lotul nr.5, teren cu numărul cadastral XXXX, cu
suprafața de 0,2436 ha, amplasat în intravilanul satului Verejeni, raionul
Telenești, destinația agricolă a fost adjudecat lui Popescu Gheorghe; decizia
Consiliului sătesc Verejeni r-nul Telenești nr.01/11 din 03 martie 2009, prin
care a fost format planul cadastral a terenurilor, inclusiv terenul cu numărul
cadastral XXXX; borderoul de calcul al prețului de vînzare-cumpărare a
terenului din 14 iulie 2011, potrivit căruia suprafața terenului constituie
0,2436 ha, bonitatea 53 de grade, iar prețul de vânzare a terenului constituie
2405,08 lei; planul cadastral (geometric) și catalogul coordonatelor, eliberate
de către ÎS ”Cadastru”, OT Telenești la 10 martie 2009, potrivit căruia
bunului imobil cu numărul cadastral XXXX are suprafața de3 0,2436 ha,
modul de folosință-agricol, fiind indicate și parametrii hotarului terenului;
extrasul din Registrul bunurilor imobile eliberate de către ÎS ”Cadastru”, OC
Telenești la 13 iulie 2011, prin care se confirm că terenul cu numărul
cadastral XXXX, amplasat în satul Verejeni, raionul Telenești, cu suprafața
de 0,2436 ha, modul de folosință agricol, aparține administrației publice
1
locale, dreptul de proprietate fiind înscris la data de 29 aprilie 2009, în
temeiul deciziei Consiliului local nr.01/11 din 03 martie 2009.
A susținut reclamantul că, Popescu Gheorghe fiind proprietar al
bunului imobil cu numărul cadastral XXXX, cu suprafața de 0,2436 ha, în
mod nejustificat și-a mărit suprafața acestui teren cu 0,56 ha, îngrădindu-l
prin instalarea unui gard din plasă metalică și a unei porți. Astfel, acesta
folosește suprafața de 0,785 ha formată din 0,2436 ha, suprafața procurată în
temeiul contractului de vînzare-cumpărare a obiectului la licitație cu strigare
nr.9434 din 12 septembrie 2011 și 0,56 ha, ocupate în mod abuziv. Faptul
ocupării abuzive a porțiunii de teren cu suprafața de 0,56 ha se confirmă prin
actul de constatare nr.832 din 08 noiembrie 2018 și schema, întocmite de
către Primăria satului Verejeni, raionul Telenești și anume de către Comisia
cu următoarea componență-Bîrcă Ștefan, Sărbu Gheorghe, Sîrbu Ion, Chihai
Alexandru și Bîrcă Tudor. Pe marginea situației create Primăria satului
Verejeni, raionul Telenești a adresat demersuri corespunzătoare organelor
abilitate, solicitând întreprinderea măsurilor și darea unei aprecieri acțiunilor
lui Popescu Gheorghe, care în mod abuziv a ocupat o porțiune din teren
(pășune) și restabilirea situației preexistente.
A relatat că, prin hotărîrea emisă pe cauza contravențională nr.1 din
03 iulie 2014, Inspecția Ecologică Telenești a decis asupra necesității
sancționării lui Popescu Gheorghe cu amendă în mărime de 80 unități
convenționale, pentru comiterea contravenției prevăzute de art.154 alin.(2)
Cod contravențional, manifestată prin acumularea, depozitarea și păstrarea
deșeurilor pe terenul neautorizat în intravilanul satului Verejeni r-nul
Telenești. Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Telenești nr.2068 din 05
aprilie 2016, Primăria satului Verejeni, raionul Telenești a fost informată că
urmare a examinării demersului referitor la ocuparea abuzivă a pășunilor, s-
a constatat prezența în acțiunile lui Popescu Gheorghe a elementelor
constitutive ale contravenției prevăzute de 116 alin.(2) Cod contravențional,
materialele fiind expediate pentru examinare și expunere, conform
competenței în adresa Inspecției Ecologice Telenești.
Astfel, prin ordonanța procuraturii raionului Telenești din 25
noiembrie 2016, de rînd cu faptul că Popescu Gheorghe a fost scos parțial de
sub urmărirea penală, în partea ce ține de acuzarea privind comiterea
infracțiunii prevăzute de art.193 Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii, procurorul constată cu certitudine ocuparea ilegală,
de către Popescu Gheorghe a unui teren ce nu-i aparține, iar acțiunile acestuia
se încadrează în componența contravenției prevăzute de art.116 alin.(2) Cod
contravențional.
2
Prin hotărârea din 04 august 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul
Telenești, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către
Primăria satului Verejeni r-nul Telenești împotriva lui Popescu Gheorghe,
privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate. S-a
obligat Popescu Gheorghe să înlăture impedimentele în folosirea bunului
imobil, și anume a terenului cu suprafața de 0,56 ha, amplasat în intravilanul
satului Verejeni, r-nul Telenești, teren vecin cu terenul cu numărul cadastral
XXXX, cu suprafața de 0,2436 ha, amplasat în intravilanul satului Verejeni
r-nul Telenești. S-a obligat Popescu Gheorghe să înlăture gardul din plasă,
pilonii și poarta instalată în mod abuziv, pe terenul ocupat ilegal cu suprafața
de 0,56 ha, amplasat în intravilanul satului Verejeni r-nul Telenești, teren
vecin cu terenul cu numărul 6 cadastral XXXX, cu suprafața de 0,2436 ha,
amplasat în intravilanul satului Verejeni r-nul Telenești.
La 24 august 2022, în termenul legal Popescu Gheorghe a declarat apel
împotriva hotărârii primei instanțe, fără a indica circumstanțele de fapt și de
drept pe care își întemeiază apelul. La 28 ianuarie 2023, Popescu Gheorghe
a depus cerere de apel motivată în care și-a manifestat dezacordul cu soluția
primei instanței.
Prin decizia din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea de apel depusă de Popescu Gheorghe și a fost menținută hotărârea
din 04 august 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.
Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că, potrivit extrasului
din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor, Popescu
Gheorghe este proprietarul terenului agricol cu numărul cadastral XXXX, cu
suprafața de 0,2436 ha amplasat în intravilanul satului Verejeni r-nul
Telenești. În cazul dedus judecății, s-a constatat că Popescu Gheorghe la
moment folosește un teren cu suprafața de 0,785 ha, iar suprafața de 0,56 ha
a ocupat-o în mod abuziv, fiind proprietate publică. Faptul ocupării abuzive
a porțiunii de teren cu suprafața de 0,56 ha se confirmă prin actul de
constatare nr.832 din 08 noiembrie 2018 și schema, întocmite de către
Primăria satului Verejeni, raionului Telenești.
De asemenea, prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Telenești
nr.2068 din 05 aprilie 2016, Primăria satului Verejeni, raionul Telenești a
fost informată ca urmare a examinării demersului referitor la ocuparea
abuzivă a pășunilor, or, s-a constatat în acțiunile lui Popescu Gheorghe
prezența elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de 116 alin.(2)
Cod contravențional, materialele fiind expediate pentru examinare și
expunere, conform competenței în adresa Inspecției Ecologice Telenești.
3
A remarcat instanța de apel că s-a dovedit cu certitudine că Popescu
Gheorghe a ocupat abuziv terenul cu suprafața de 0,56 ha, care este
proprietate publică, prin urmare instanța de fond întemeiat l-a obligat pe
Popescu Gheorghe, să înlăture impedimentele în folosirea bunului imobil, și
anume a terenului cu suprafața de 0,56 ha, amplasat în intravilanul satului
Verejeni, r-nul Telenești, teren vecin cu terenul cu numărul cadastral XXXX,
cu suprafața de 0,2436 ha.
A concluzionat că, în condițiile în care, Popescu Gheorghe nu a
prezentat probe admisibile și pertinente care ar confirma dreptul de
proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,56 ha, instanța de apel a
considerat de a respinge ca neîntemeiată, cererea de apel, or, instanța ierarhic
inferioară întemeiat a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și justificat a
admis-o.
La 04 august 2023, Popescu Gheorghe, reprezentat de avocatul Sandu
Daniela, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a
acțiunii.
În motivarea recursului recurentul a invocat că instanțele inferioare au
dat o apreciere greșită a probelor din dosar, incorect au constatat
circumstanțele de fapt ale pricinii, încâlcind astfel normele de drept material.
A mai relatat recurentul că nu exista o înregistrare a dreptului de
proprietate asupra bunului imobil. Potrivit art. 504 alin. 2 Cod civil în cazul
bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înregistrării
în registrul bunurilor imobile, cu excepția prevăzută de lege. Doar
proprietarul bunului imobil poate să înainteze acțiune în instanț a de judecată
privind apărarea dreptului de proprietate.
La 28 ugust 2023, SA „Floarea Soarelui” a depus referință la recursul
declarat, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil și
neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
4
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Popescu Gheorghe, reprezentat de avocatul
Sandu Daniela, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 31 iulie 2023 (18.08.2023) și va fi examinat în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 alin. 1, lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”
Art. 432 alin. 2, lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată c) a interpretat în mod eronat legea”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei a fost notificată
avocatului recurentului la data de 22 iunie 2023 prin intermediul poștei
electronice. Cererea de recurs a fost depusă la datat de 04 august 2023.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la
depunerea recursului, recurentul a respectat termenele prevăzute la art. 434
din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute
la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată
în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
5
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
depunerii cererii de recurs).
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile
în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au
fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat, rezultă că, Popescu Gheorghe,
reprezentat de avocatul Sandu Daniela, a invocat temei de admisibilitate
prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data de 23 februarie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit.
a), b), c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi
extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, și anume,
dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la
proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în
judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu
au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale, nu le-a stabilit.
6
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele
indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura
în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau
dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori
comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului, nu a depistat.
În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de Popescu Gheorghe, reprezentat de
avocatul Sandu Daniela, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului,
deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de
drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Popescu Gheorghe,
reprezentat de avocatul Sandu Daniela, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440
alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
7
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Popescu Gheorghe, reprezentat
de avocatul Sandu Daniela.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8