3ra-42/24 — obligarea transmiterii în proprietate privată a porțiunii de teren
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea transmiterii în proprietate privată a porţiunii de teren
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-42/24 — obligarea transmiterii în proprietate privată a porțiunii de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Globa Olga,
reprezentată de avocatul Leca Ion,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Globa Olga împotriva Consiliului mun. Orhei cu privire
la obligarea transmiterii în proprietate privată a porțiunii de teren
împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-42/24
NR. PIGD 2-22086688-01-3ra-12012024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: A. Balan,
Instanța de apel : G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
11 decembrie 2024
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Globa Olga, reprezentată de avocatul Leca Ion,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 iunie 2022, Globa Olga, reprezentată de avocatul, Leca Ion, a
depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului mun. Orhei
cu privire la obligarea transmiterii în proprietatea privată a porțiunii de teren
cu suprafața de 0.08 ha (în total 0,15 ha) aferent casei de locuit din strada
XXXXX din mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX. (f.d. 3-4)
În motivarea acțiunii, reclamanta, Globa Olga, a indicat că, la
XXXXX a decedat tatăl său Globa Nicolae. După decesul acestuia, conform
certificatului de moștenitor legal din 05 februarie 1990, autentificat de
notarul de stat Stadnic Leonid, moștenitori legali ai averii succesorale a lui
Globa Nicolae, inclusiv a imobilului, situat în or. XXXXX, str. XXXXX, au
devenit mama Globa Rima și copiii minori, Globa XXXXX și Globa
XXXXX. Toți trei moștenitori au primit moștenirea și au inregistrat dreptul
de proprietate la OCT Orhei.
Reclamanta a indicat că, la data de XXXXX, a decedat mama sa,
Globa Rima.
Totodată, Globa Olga a indicat că prin testamentul din 11 iunie 2008,
autentificat de notarul privat Dohocher Veceaslav, Globa Rima i-a testat
toată averea ei.
Reclamanta a comunicat că, prin hotărârea judecătoriei Orhei din 21
octombrie 2020 ea a devenit proprietara imobilului din strada XXXXX,
XXXXX, iar la data de 25.01.2022, a înregistrat la Serviciul Cadastral
Teritorial Orhei dreptul de proprietatea asupra terenului cu suprafața de 0,07
ha și asupra casei de locuit din mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, nr.
cadastral XXXXX. Conform materialelor documentare de arhivă ale
Sovietului sătesc Slobodca, raionul Orhei părinților săi în anul 1958 li s-a
repartizat teren pentru construcția casei de locuit. Conform extrasului de la
Serviciul raional de arhivă Orhei în anul 1967-1969 pe materialele din arhivă
a Sovietului sătesc Slobodca, în registrele de evidență a gospodăriilor satului
Slobodca figurează familia lui Globa Nicolai, componența familiei 5
persoane, unde este indicată casa de locuit și pamînt în mărime de 27 ari.
Conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat
de Primăria Orhei la 20 septembrie 2000 lui Globa Emilian, Globa Iaroslava
1
și Globa Rimma li s-a atribuit în proprietate comună în devălmășie doar 0.07
ha de pămînt, necătînd la faptul că lotul de pămînt de pe lîngă casă este de
0,15 ha și ei se folosesc de acest teren.
A indicat reclamanta că, conform prevederilor art. 11 al Codului
Funciar, redacția anului 1991, autoritățile administrației publice locale
atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberîndu-le titluri de proprietate: trec
în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe
gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația. Iar
art. 121 Codului Funciar, în redacția din 22 decembrie 1970, prevedea că
terenurile de pămînt pentru construcția caselor de locuit erau eliberate în
dependență de volumul casei de locuit și de condițiile locale și erau eliberate
în orașe de la 0,03 pînă la 0,06 ha, iar în localitățile rurale de la 0,07 pînă la
0,12 ha. Dat fiind faptul că părinții ei locuiau în satul Slobodca, lor li s-a
repartizat teren pentru construcția casei în mărime de 0,15 ha.
A susținut reclamanta, că în anul 1991, odată cu adoptarea noului Cod
Funciar, părinților săi li s-a atribuit în proprietate privată terenul de pămînt
de pe lîngă casă, care le-a fost atribuit în conformitate cu legea, Codului
Funciar din anul 1970. Consiliul orășenesc Orhei din cele 0,15 ha a atribuit
în proprietate privată familiei Globa doar 0,07 ha, ceea ce contrazice art. 11
Codului Funciar în redația anului 1991.
A menționat că, conform Regulamentului cu privire la modul de
transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în
localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21
septembrie 1998, dacă suprafața lotului de pămînt de pe lîngă casa de care
real se folosește la moment proprietarul casei de locuit este mai mare decît
suprafața menționată în documentul de atribuire a terenului pentru
construcția și exploatarea casei de locuit, administrația publică locală poate
decide transmiterea în proprietate a terenului de care real se folosește
proprietarul casei de locuit, dacă suprafața lui este mai mare cu cel puțin 10
la sută decît suprafața indicată în documente.
Prin răspunsul la cererea prealabilă din 11.05.2022, adresată
Consiliului orășenesc Orhei, i s-a comunicat că porțiunea de teren cu
suprafața de 0,08 ha a fost retrasă din folosință pentru amenajarea străzii în
temeiul dispoziției nr. 554 din 08.09.2000 „Cu privire la transmiterea în
proprietate privată a loturilor de pamînt de pe lîngă casă.”
A indicat că consideră neîntemeiat și nefondat răspunsul Primăriei,
dat fiind faptul că în jurul acestui lot de pamînt sunt amplasate case de locuit
și nu poate fi vorba de amenajarea străzii.
A comuniciat reclamanta că, prin decizia de inadmisibilitate, Curtea
Constituțională, prin hotărîrea sa din 20 ianuarie 2022 a menționat că ce ține
de argumentul autorului potrivit căruia Guvernul și-a depășit atribuțiile prin
impunerea unei limitări (de 10 la sută) în cazul transmiterii în proprietate a
surplusului de teren de care se folosește proprietarul casei, Curtea
menționează că, aceste dispoziții rezultă din prerogativa Guvernului de a
2
reglementa modul de transmitere în proprietate privată a acestor terenuri și
posibilitatea executării dispozițiilor articolului 11 din Codul funciar de către
autoritățile publice locale. Faptul că Regulamentul în discuție conține
prevederi care nu se regăsesc expres în Codul funciar nu reprezintă, per se,
o încălcare a competențelor atribuite Guvernului în conformitate cu
dispozițiile constituționale. Avînd în vedere funcția sa de executare a legilor,
Guvernul era abilitat să adopte hotărîri prin care să dezvolte și să
concretizeze modul (inclusiv limitele) de transmitere în proprietate privată a
sectoarelor de teren atribuite în limitele legii și ocupate de case, anexe
gospodărești și grădini.
Prin decizia sa, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă
sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a următoarelor texte
legale: cu cel mult 10 la sută decât suprafața menționată în documente” din
punctul 6 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate
privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998.
A solicitat Globa Olga obligarea Consiliului orășenesc Orhei
transmiterii în proprietate privată a porțiunii de teren cu suprafața de 0.08 ha
(în total 0,15 ha) aferent casei de locuit din strada XXXXX din mun.
XXXXX, nr. cadastral XXXXX.
Prin hotărârea din 28 martie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
acțiunea în contencios administrativ înaintată de Globa Olga, reprezentată de
avocatul Leca Ion împotriva Consiliului mun. Orhei cu privire la obligarea
transmiterii în proprietatea privată a porțiunii de teren cu suprafața de 0.08
ha (în total 0,15 ha) aferent casei de locuit din strada XXXXX din mun.
XXXXX, cod cadastral XXXXX, s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 41; 45-
51).
La 30 martie 2023, Globa Olga a declarat apel împotriva hotărârii din
28 martie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând casarea
hotărârii din 28 martie 2023, și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea
înaintată să fie admisă integral în modul în care a fost formulată.
Prin decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Globa Olga și s-a menținut hotărârea din 28 martie
2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.
În motivarea soluției sale instanța de apel a stabilit că, conform datelor
din Registrul bunurilor imobile Globa Olga este proprietar exact asupra
suprafeței transmisă potrivit actelor enunțate. Prin urmare, careva erori nu s-
au admis la etapa perfectării și eliberării titlului de proprietate. Iar în
consecință s-a menționat că, solicitarea Olgăi Globa privind transmiterea în
proprietate a terenului aferent casei de locuit, nu poate fi soluționată deoarece
Consiliul local deja s-a expus asupra faptului, ulterior fiind semnat titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren. (f.d.14)
Instanța de apel a notat că, instanța de fond just a statuat că, Globa
Olga nu are dreptul la emiterea actului administrativ individual solicitat în
3
condițiile în care în temeiul Dispoziției Primarului Orhei nr.554 din
08.09.2000, dispoziție care nu a fost contestată, Globa Emilian, Globa
Rimma, Globa Iaroslavna au înregistrat dreptul de proprietate în
corespundere cu actele emise de către Primăria municipiului Orhei
În circumstanțele date, instanța a reținut că în speță nu se atestă nici
un temei legal de obligare a Consiliului mun. Orhei de a transmite în
proprietatea privată a Olgăi Globa porțiunea de teren cu suprafața de 0.08 ha
(în total 0,15 ha) aferent casei de locuit din strada XXXXX din mun.
XXXXX, nr. cadastral XXXXX.
La 12 decembrie 2023, Globa Olga, reprezentată de avocatul Leca
Ion, a depus recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și,
pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
În motivarea a susținut că, nu este de acord cu decizia Curții de Apel
Chișinău din 26 septembrie 2023, o consideră arbitrară și bazată în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Recurenta a reiterate circumstanțele de fapt și de drept indicate în
cererea de chemare în judecată și cererea de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
4
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată reprezentantului recurentei, avocatul Leca Ion, la data de 12
octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.82).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 12 decembrie 2023. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Globa Olga, reprezentată de avocatul Leca Ion, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă
la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
5
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Globa Olga, reprezentată de avocatul Leca Ion, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
6
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Globa Olga, reprezentată de
avocatul Leca Ion.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7