3ra-318/23 — Anularea actului administrativ

3ra-318/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-318/23 (2-19111058-01-3ra-27032023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – Gr. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra

D E C I Z I E

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Botnariuc Octavian, prin intermediul

avocatului Cojocaru Dorin,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Botnariuc Octavian

împotriva Consiliului mun. Chișinău, terți Negară Ivan și SRL „Absolut-Agro” cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Botnariuc Octavian, prin intermediul

avocatului Cojocaru Dorin, și menținută hotărârea din 09 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 05 iulie 2019, Botnariuc Octavian s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal

Chișinău, terți Negară Ivan și SRL „Absolut-Agro”, privind anularea deciziei nr.

9/41-1 din 16 ianuarie 2019 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate

privată comună asupra lotului de pământ aferent caselor de locuit din str-la

XXXXXXX, 44 și 44/1, mun. Chișinău în privința lui Negară Ivan și SRL „Absolut-

Agro”, obligarea emiterii actului administrativ cu privire la transmiterea gratuită în

beneficiul proprietarilor caselor de locuit particulare nr. cadastrale XXXXXXX.01

și XXXXXXX.02 și a construcției accesorii cu număr cadastral XXXXXXX.03 din

mun. Chișinău, str-la XXXXXXX, 44 și 44/1, în proprietate comună pe cote-părți,

conform cotelor-părți proprietate deținute de către Botnariuc Octavian egală cu

64,87% și, respectiv, 35,13% deținută de Negară Galina și Negară Ivan din lotul de

teren amplasat în mun. Chișinău, str-la XXXXXXX, 44 și 44/1, nr. cadastral

XXXXXXX, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a invocat faptul că, Botnariuc Octavian, conform

contractului de vânzare-cumpărare a obiectului la licitație nr. 7738 din 20 iulie 2018,

încheiat de către Botnariuc Octavian cu Banca Comercială “Moldindconbank” SA,

1

autentificat de către notarul Gladîș Oleg, înregistrat în Registrul bunurilor imobile

la 15 august 2018, nr. cadastral XXXXXXX.01, de către Serviciul Cadastral

Teritorial Chișinău al IP “Agenția Servicii Publice”, începând cu data de 15 august

2018, dispune de dreptul de proprietate asupra casei de locuit individuală, cu nr.

cadastral XXXXXXX.01, cu suprafața de 116,7 m.p., situată (amplasată) în mun.

Chișinău, sect. Rîșcani, str-la XXXXXXX, 44, pe terenul aferent acestei case de

locuit cu nr. cadastral XXXXXXX, care la 31 decembrie 2002, în baza deciziei

Primăriei mun. Chișinău nr. 29/14-5 din 26 decembrie 2002, este trecut în Registrul

bunurilor imobile nr. 49434/2002, cu drept de proprietate după mun. Chișinău, fapt

care se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 0100/19/78503 din

29 mai 2019, eliberat de către Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău al IP “Agenția

Servicii Publice”.

Astfel, conform informației oficiale furnizată de către Serviciul Cadastral

Teritorial Chișinău al IP “Agenția Servicii Publice”, prin extrasul cu nr.

0100/19/78503 din 29 mai 2019, pe terenul de pământ cu nr. XXXXXXX, care

aparține cu drept de proprietate mun. Chișinău, în afară de casa de locuit individuală

cu nr. cadastral XXXXXXX.01, cu suprafața totală de 116, 7 m.p., care-i aparține

cu drept de proprietate lui Botnariuc Octavian, mai sunt amplasate și următoarele

bunuri imobile (construcții): casa de locuit individuală cu nr. cadastral

XXXXXXX.02, cu suprafața de 57,5 m.p., și construcția accesorie acestei case de

locuit individuală cu nr. cadastral XXXXXXX.03, cu suprafața de 5,7 m.p., care le

aparțin cu drept de proprietate comună în devălmășie soților Negara Galina și Negara

Ivan în baza contractului de vânzare- cumpărare nr. 5307 din 01 august 2007, fapt

trecut în Registrul bunurilor imobile la 02 august 2007, nr. 0100/07/53577.

Reclamantul a făcut trimitere la prevederile art. 11 din Codul funciar, potrivit

căruia proprietarii (coproprietarii) caselor de locuit individuale din municipii, orașe

și sate, sunt în drept să primească gratuit în proprietate, de la administrația publică

locală, terenul aferent casei (caselor) lor individuală(e) de locuit proporțional cotelor

(suprafețelor) deținute de către ei din casele de locuit individuale amplasate pe

terenul de pământ respectiv, aferent acestor case de locuit individuale.

Potrivit reclamantului, în cazul dat, ținând cont de prevederile art. 11 din Codul

funciar, Botnariuc Octavian, în calitatea de proprietar al casei de locuit în cauză, cu

nr. cadastral XXXXXXX.01, din mun. Chișinău, str-la XXXXXXX, 44, începând

cu data de 15 august 2018, a dobândit dreptul legal, de a primi gratuit în proprietate,

de la Administrația Publică Locală a mun. Chișinău, în comun cu soții Negara Galina

și Negara Ivan, proporțional cotelor-părți din suprafața totală a construcțiilor

amplasate pe acest teren de pământ, aliate în proprietatea reclamantului, lotul de

pământ în cauză cu nr. cadastral XXXXXXX, cu suprafața de 0,05 ha.

Respectiv, începând cu data de 15 august 2018, SRL „Absolut-Agro” a pierdut

dreptul legal prevăzut de legislația în vigoare de a dobândi în proprietate de la

Administrația Publică Locală a mun. Chișinău, lotul de pământ în cauză de pe lângă

casele de locuit individuale în cauză cu nr. cadastral XXXXXXX sau a unei părți

(fracțiuni) din el.

La 16 ianuarie .2019, prin decizia Consiliului Municipal Chișinău cu nr. 9/41-

1, contrar prevederilor art. 11 din Codul funciar, s-a decis autentificarea dreptului de

proprietate privată comună, conform cotelor-părți din imobilul (imobilele deținute),

câte 1/2 cotă-parte ideală din lotul de pământ aferent caselor de locuit din str-la

2

XXXXXXX, 44 și 44/1, din mun. Chișinău, cu suprafața de 0,05 ha, pentru

exploatarea și deservirea caselor de locuit particulare amplasate pe acest teren lui

Ivan Negara, fără plată, și SRL “Absolut-Agro”, în urma vânzării-cumpărării la preț

normativ.

Reclamantul consideră că, prin decizia Consiliului Municipal Chișinău cu nr.

9/41-1 din 16 ianuarie 2019, reclamantului i-a fost încălcat dreptul legal prevăzut de

art. 11 din Codul funciar de a primi gratuit de la Administrația Publică Locală a mun.

Chișinău, în proprietate, proporțional cotei-părți din suprafața totală a imobilelor

amplasate pe acest teren (lot) de pământ, cota-parte respectivă din lotul de pământ

cu nr. cadastral XXXXXXX, cu suprafața totală de 0,05 ha, în mărime de 64, 87%,

adică în mărime de 324,35 m.p.

Prin scrisoarea Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

Consiliului Municipal Chișinău cu nr. 01/1-09-1702 din 11 iunie 2019, reclamantul

a fost informat că, admiterea cererii prealabile din 06 iunie 2019 a fost condiționată

de prezentarea de către Botnariuc Octavian, Direcției în cauză, a unui Acord cu noile

cote-părți, încheiat notarial cu soții Negara Galina și Negara Ivan, lucru care este

imposibil pe motivul refuzului lor de a încheia un asemenea acord.

Reieșind din cele expuse, reclamantul Botnariuc Octavian a solicitat anularea

deciziei nr. 9/41-1 din 16 ianuarie 2019 cu privire la autentificarea dreptului de

proprietate privată comună asupra lotului de pământ aferent caselor de locuit din str-

la XXXXXXX, 44 și 44/1, mun. Chișinău în privința lui Negară Ivan și SRL

„Absolut-Agro”, obligarea emiterii actului administrativ cu privire la transmiterea

gratuită în beneficiul proprietarilor caselor de locuit particulare nr. cadastrale

XXXXXXX.01 și XXXXXXX.02 și a construcției accesorii cu număr cadastral

XXXXXXX.03 din mun. Chișinău, str-la XXXXXXX, 44 și 44/1, în proprietate

comună pe cote-părți, conform cotelor-părți proprietate deținute de către Botnariuc

Octavian egală cu 64,87% și, respectiv, 35,13% deținută de Negară Galina și Negară

Ivan din lotul de teren amplasat în mun. Chișinău, str-la XXXXXXX, 44 și 44/1, nr.

cadastral XXXXXXX, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Botnariuc Octavian împotriva

Consiliului mun. Chișinău, terți Negară Ivan și SRL „Absolut-Agro” privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Botnariuc Octavian, prin intermediul avocatului Cojocaru

Dorin, și menținută hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, transmiterea gratuită în

beneficiul proprietarilor caselor de locuit particulare nr. cadastrale XXXXXXX.01

și XXXXXXX.02 și a construcției accesorii cu număr cadastral XXXXXXX.03 din

mun. Chișinău, str-la XXXXXXX, 44 și 44/1, poate fi posibilă numai după

prezentarea unui acord/declarație, autentificat notarial, privind aprecierea

procentuală/cote-părți asupra terenului pentru fiecare coproprietar. Totodată,

instanța a notat că, transmiterea în proprietate a terenului va fi posibilă doar după

respectarea tuturor condițiilor enunțate. Subsecvent, completul a constatat că

solicitările apelantului, expuse în cererea acesteia și în acțiunea înaintată, sunt

3

neîntemeiate, motiv pentru care respingerea acestora de către autoritatea publică și,

respectiv, de către prima instanță, este legală, fondată și justificată.

La 24 februarie 2023, Botnariuc Octavian, prin intermediul avocatului

Cojocaru Dorin, a înaintat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței

de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 27 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

participanților la proces (f.d. 184).

La 27 aprilie 2023, Negară Ivan, prin intermediul avocatului Dobre Lilia, a

depus referință asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia (f.d. 186-

188).

Consiliul mun. Chișinău și SRL „Absolut-Agro” nu au făcut uz de dreptul lor

de a se expune asupra recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 18 octombrie 2022, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 27 octombrie 2022 (f.d. 171), iar decizia motivată le-a fost comunicată

la 30 ianuarie 2023 (f.d. 173).

Instanța de recurs atrage atenția că dispozitivul deciziei a fost expediat

avocatului recurentului, Cojocaru Dorin, însă potrivit extrasului din poșta

electronică, a fost indicat un e-mail greșit – orin.cojocaru28@gmail.com, pe când

4

adresa electronică corectă este dorin.cojocaru28@gmail.com, astfel se constată că a

fost omisă litera „d”. Respectiv, Completul de judecată ajunge la concluzia că

reprezentantul recurentului nu a recepționat dispozitivul deciziei.

Astfel, depunerea motivării recursului la 24 februarie 2023 (f.d. 177-181), este

în termen.

În motivarea recursului, Botnariuc Octavian, prin intermediul avocatului

Cojocaru Dorin, a indicat că soluția instanței de apel este una eronată, invocând

argumente similare celor din cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea

integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că, la 05 iulie 2019, Botnariuc Octavian s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Consiliului municipal Chișinău, terți Negară Ivan și SRL „Absolut-Agro”,

privind anularea deciziei nr. 9/41-1 din 16 ianuarie 2019 cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de pământ aferent caselor de

locuit din str-la XXXXXXX, 44 și 44/1, mun. Chișinău în privința lui Negară Ivan

și SRL „Absolut-Agro”, obligarea emiterii actului administrativ cu privire la

transmiterea gratuită în beneficiul proprietarilor caselor de locuit particulare nr.

cadastrale XXXXXXX.01 și XXXXXXX.02 și a construcției accesorii cu număr

cadastral XXXXXXX.03 din mun. Chișinău, str-la XXXXXXX, 44 și 44/1, în

proprietate comună pe cote-părți, conform cotelor-părți proprietate deținute de către

Botnariuc Octavian egală cu 64,87% și, respectiv, 35,13% deținută de Negară Galina

și Negară Ivan din lotul de teren amplasat în mun. Chișinău, str-la XXXXXXX, 44

și 44/1, nr. cadastral XXXXXXX, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Botnariuc Octavian împotriva

Consiliului mun. Chișinău, terți Negară Ivan și SRL „Absolut-Agro” privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, s-a respins ca neîntemeiată.

5

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Botnariuc Octavian, prin intermediul avocatului Cojocaru

Dorin, și menținută hotărârea din 09 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Botnariuc

Octavian, prin intermediul avocatului Cojocaru Dorin, Completul de judecată

ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta

prezintă deficiențe în motivare. Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns

convingător la expunerile de bază invocate de apelant. Argumentele formulate în

fața sa nu au fost clarificate, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra

fiecărui argument, astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a da posibilitate

instanței de recurs să exercite controlul judiciar a soluției pronunțate.

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs atrage atenția asupra

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel nu a furnizat o motivare

adecvată și clară în ceea ce vizează dreptul SRL „Absolut-Agro” de a obține în

proprietate un teren aferent unei construcții pe care, la momentul emiterii actului

administrativ litigios, nu-l mai deținea în proprietate.

Potrivit actelor anexate la materialele cauzei, în baza contractului de vânzare-

cumpărare a obiectului la licitație nr. 7738 din 20 iulie 2018, Botnariuc Octavian

dispune de dreptul de proprietate asupra casei de locuit individuală, cu nr. cadastral

XXXXXXX.01, cu suprafața de 116,7 m.p., situată în mun. Chișinău, sect. Rîșcani,

str-la XXXXXXX 44. Terenul aferent casei de locuit cu nr. cadastral XXXXXXX,

la data de 31 decembrie 2002, în baza deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 29/14-5

din 26 decembrie 2002, este trecut în Registrul bunurilor imobile nr. 49434/2002, cu

drept de proprietate după mun. Chișinău, fapt care se confirmă prin extrasul din

Registrul bunurilor imobile nr. 0100/19/78503 din 29 mai 2019, eliberat de către

Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău al I.P. “Agenția Servicii Publice”.

Conform extrasului emis de către Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău al I.P.

“Agenția Servicii Publice”, pe terenul de pământ cu nr. XXXXXXX, care aparține

cu drept de proprietate mun. Chișinău, în afară de casa de locuit individuală cu nr.

cadastral XXXXXXX.01, cu suprafața totală de 116, 7 m.p., mai sunt amplasate

bunuri imobile (construcții): casa de locuit individuală cu nr. cadastral

XXXXXXX.02, cu suprafața de 57,5 m.p. și construcția accesorie acestei case de

locuit individuală, cu nr. cadastral XXXXXXX.03, cu suprafața de 5,7 m.p., care le

aparțin cu drept de proprietate comună în devălmășie soților Negara Galina și Negara

Ivan.

Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 9/41-1 din 16 ianuarie 2019 s-

a decis: autentificarea dreptului de proprietate privată comună, conform cotelor-părți

din imobil, lui Ivan Negara, (cotă-parte fără plată) și SRL „Absolut-Agro”, (1/2 cotă

parte în urma vânzării-cumpărării la preț normativ), asupra lotului de pământ cu

suprafața de 509 mp din str-la XXXXXXX 44 și 44/1, pentru exploatarea și

deservirea caselor de locuit particulare, se exclud pozițiile nr. 499 și nr. 500 din

anexa nr. 1 a deciziei Primăriei municipiului Chișinău nr. 29/14-5 din 26 decembrie

6

2002 „Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente

caselor de locuit particulare din municipiul Chișinău”.

Astfel instanța de recurs atrage atenția asupra faptului că la data emiterii

deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 9/41-1 din 16 ianuarie 2019, SRL

„Absolut-Agro” nu mai deținea dreptul de proprietate asupra casei de locuit

individuală, cu nr. cadastral XXXXXXX.01, cu suprafața de 116,7 m.p., situată în

mun. Chișinău, sect. Rîșcani, str-la XXXXXXX, 44, aceasta fiind înstrăinată lui

Botnariuc Octavian în baza contractului de vânzare-cumpărare a obiectului la

licitație nr. 7738 din 20 iulie 2018.

Instanța de apel nu a dat apreciere nici răspunsului Direcției Generale,

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr. 01/1-09-1702 din 11 iunie 2019, prin

care Botnariuc Octavian a fost informat că, pentru admiterea cererii prealabile din

06 iunie 2019, acesta trebuie să prezinte Direcției în cauză, a unui Acord cu noile

cote-părți, încheiat notarial cu soții Negara Galina și Negara Ivan, iar în baza

Acordului cu privire la calcularea cotelor-părți se vor perfecta modificările necesare

în documentația cadastrală. Or, fiind în litigiu cu Negara Galina și Negara Ivan, este

puțin probabil ca recurentul să ajungă la un numitor comun cu aceștia și să încheie

benevol acordul solicitat. Pe de altă parte, acest răspuns, precum și decizia

contestată, urmau a fi apreciate prin prisma legalității și temeiniciei, cu stabilirea

existenței dreptului unei persoane de a obține în proprietate un teren aferent unui bun

imobil care nu-i aparține, precum și legalitatea unei asemenea condiționări în situația

în care terenul nu mai este în proprietate municipală.

Este de menționat că instanța de apel, analizând normele aplicabile speței, a

conchis că legiuitorul identifică că terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe

apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, sunt atribuite în proprietate

comună în diviziune proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței

privatizate de fiecare, dar a omis să răspundă la întrebarea cum terenul aferent în

litigiu a ajuns în proprietatea unei persoane juridice care nu este proprietar al

construcției. Totodată, instanța menționează despre posibilitatea transmiterii în

proprietatea recurentului a terenului aferent doar după respectarea tuturor

condițiilor, fără a face o analiză în ce măsură aceleași condiții au fost respectate de

către SRL „Absolut-Agro” la autentificarea dreptului de proprietate privată comună

asupra terenului respectiv.

Dacă instanța de judecată nu a motivat de unde rezultă dreptul SRL „Absolut-

Agro” de a obține în proprietate un teren aferent unei construcții pe care, la

momentul emiterii actului administrativ litigios, nu-l mai deținea în proprietate, și

nu a motivat legalitatea și temeinicia actului administrativ contestat, aceasta poate

ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa unei motivări clare,

există incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței și modul în care a fost

aplicată legea în acest caz.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța

de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată.

7

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța de

fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

8

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport

cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și

art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să

emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la

proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Botnariuc Octavian, prin intermediul avocatului

Cojocaru Dorin.

Se casează integral decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Botnariuc Octavian împotriva Consiliului mun. Chișinău, terți

Negară Ivan și SRL „Absolut-Agro” cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil, și se restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9