3ra-960/22 — anularea actului administrativ

3ra-960/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-960/22

2-20149551-01-3ra-19092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Botnari, reprezentat de

avocatul Veaceslav Brăteanu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Botnari împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț

Ghenadie Bacalîm privind contestarea actului administrativ individual defavorabil

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Ion Botnari și menținută hotărârea din 02 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 26 noiembrie 2020 Ion Botnari a depus cererea de chemare în

judecată împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț Gheorghe Bacalîm cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

executării cererii.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Ion Botnari a

indicat că, prin cererea nr. 6401/20/8888 din 25 mai 2020 a solicitat Serviciului

cadastral teritorial Orhei al I.P. „Agenția Servicii Publice” elaborarea planului

geometric în scopul autentificării dreptului deținătorului de teren, efectuarea

lucrărilor cadastrale în vederea determinării valorii bunului și efectuarea lucrărilor

cadastrale la nivel de clădiri în scopul recepției lucrărilor de construcție. Întru

1

executarea cererii menționate au fost prezentate actele necesare, precum și extrasul

din registrul de evidență a gospodăriilor Primăriei comunei Trebujeni, raionul

Orhei.

Reclamantul a menționat că, la data de 08 iulie 2020 de către Serviciul

cadastral teritorial Orhei al I.P. „Agenția Servicii Publice” a fost emis avizul cu

privire la respingerea executării serviciului solicitat prin cererea nr. 8888 din

25 mai 2020. În motivarea respingerii s-a indicat că, stabilirea hotarelor bunului

imobil a fost efectuată împreună cu reprezentantul administrației publice locale

Trebujeni și proprietarul bunului imobil, însă la prelucrarea materialelor s-a

depistat că hotarele materializate (gardurile) se suprapun cu hotarele bunului imobil

adiacent, deja înregistrat în Registrul bunurilor imobile, iar în acest sens, pentru a

fi posibilă executarea cererii, a fost indicat să fie soluționat litigiul.

Reclamantul a invocat că, motivele expuse în avizul menționat nu conțin o

explicație clară și o indicare concretă a hotarelor care se suprapun.

Reclamantul a subliniat că, la data de 10 septembrie 2020 s-a adresat repetat

la Serviciul cadastral teritorial Orhei al I.P. „Agenția Servicii Publice” pentru a afla

care anume hotare se suprapun și care sunt cauzele emiterii avizului.

Prin urmare, la data de 10 septembrie 2020, executorul din cadrul

Serviciului cadastral teritorial Orhei al I.P. „Agenția Servicii Publice”, a preluat

avizul cu privire la respingerea executării serviciului solicitat prin cererea

nr. 8888 din 25 mai 2020 și a operat modificări, potrivit cărora s-a explicat motivul

refuzului, fiind indicat faptul suprapunerii hotarului lotului de teren a lui Ion

Botnari cu hotarul lotului de teren al vecinului, lotul căruia este identificat cu nr.

cadastral XXXXX.

Reclamantul a relevat că, lotul de teren în litigiu este posedat și folosit de

către Ion Botnari mai mult de 15 ani, timp în care nu a suferit careva modificări de

suprafață, iar hotarele sunt neatinse și despre acest fapt cunosc toți vecinii.

Reclamantul a susținut că, Serviciul cadastral teritorial Orhei al

I.P. „Agenția Servicii Publice” eronat a stabilit suprapunerea hotarului terenului

reclamantului cu cel al terenului vecin cu nr. cadastral XXXXX. Or, măsurările,

identificarea hotarului și înregistrarea lotului de teren cu nr. cadastral XXXXX, au

fost efectuate eronat, deoarece situația de fapt al lotului de teren demonstrează

erorile admise la înregistrarea lotului de teren cu nr. cadastral XXXXX.

Reclamantul a afirmat că, în anul 2015, când au fost efectuate măsurările la

fața locului în vederea înregistrării lotului de teren cu nr. cadastral XXXXX, nu au

fost citați vecinii pentru a participa la aceste acțiuni și a identifica corect hotarele.

Reclamantul a subliniat că, prin grave încălcări de măsurare și ulterior

înregistrare în Registrul bunurilor imobile, Ion Botnari a fost deposedat de o

porțiune din lotul său de teren. Mai mult, pe suprafața de teren care a fost preluată

neîntemeiat de către vecin, permanent a achitat impozitul pentru bunurile imobile.

Reclamantul a indicat că, suprafața de teren preluată neîntemeiat nu a fost

niciodată folosită de vecinul Ghenadie Bacalîm, sau de către persoanele de la care

a dobândit el acest lot de teren. Or, conform statuărilor Curții Constituționale al

Republicii Moldova, un drept odată obținut nu poate fi arbitrar retras.

2

Reclamantul a considerat că, avizul contestat nu conține un temei juridic de

respingere a cererii nr. 6401/20/8888 din 25 mai 2020.

Reclamantul a menționat că, la data de 02 octombrie 2020 a depus cerere

prealabilă la I.P. „Agenția Servicii Publice”, solicitând anularea avizului din

09 iulie 2020, ca fiind unul ilegal, dispunerea executării serviciului solicitat și

admiterea tuturor cerințelor invocate în cererea nr. 6401/20/8888 din 25 mai 2020.

Reclamantul a notat că, prin răspunsul nr. 01/B-710/20 din 27 octombrie

2020 I.P. „Agenția Servicii Publice” i-a refuzat în satisfacerea cererii prealabile din

02 octombrie 2020.

În final, reclamantul Ion Botnari a solicitat anularea avizului din 09 iulie

2020, emis urmare a examinării cererii nr. 6401/20/8888 din 25 mai 2020 cu privire

la respingerea executării serviciului solicitat, drept unul ilegal, anularea refuzului

nr. 01/B-710/20 din 27 octombrie 2020 emis de I.P. „Agenția Servicii Publice”,

obligarea I.P. „Agenția Servicii Publice”, să execute cererea lui Ion Botnari

nr. 6401/20/8888 din 25 mai 2020 și să elaboreze planul geometric în scopul

autentificării dreptului deținătorului de teren, efectuarea lucrărilor cadastrale în

vederea determinării valorii bunului și efectuarea lucrărilor cadastrale la nivel de

clădiri în scopul recepției lucrărilor de construcție.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Ion Botnari împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț Ghenadie Bacalîm

privind anularea avizului cu privire la respingerea executării serviciului din 09 iulie

2020, anularea refuzului expus în răspunsul nr. 01/B-710/20 din 27 octombrie 2020

și obligarea la executarea cererii nr. 6401/20/8888 din 25 mai 2020 privind

elaborarea planului geometric în scopul autentificării dreptului deținătorului de

teren; lucrările cadastrale în vederea determinării valorii bunului; lucrările

cadastrale la nivel de clădiri, în scopul recepției lucrărilor de construcție (f.d. 55,

73-81).

La data de 01 decembrie 2021 Ion Botnari, reprezentat de avocatul

Veaceslav Brăteanu a depus apel împreună cu motivarea apelului împotriva

hotărârii din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea

unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată depuse

de Ion Botnari (f.d. 69-72).

Hotărârea motivată din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată lui Ion Botnari la data de 27 ianuarie 2022, prin

intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8006164160AS, anexat la actele cauzei (f.d. 84).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen

apelul lui Ion Botnari împotriva hotărârii din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Ion Botnari și s-a menținut hotărârea din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 109, 111-115).

3

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că terenul

pentru care reprezentantul autorității publice locale Trebujeni urma să stabilească

hotarele, se mărginește cu terenul nr. cadastral XXXXX, pentru care anterior

autoritatea publică locală a stabilit hotarele generale cu perfectarea actului de

stabilire a hotarelor, fapt confirmat prin informația grafică prezentată de

reprezentantul I.P. „Agenția Servicii Publice”.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță întemeiat a constatat că,

acțiunile I.P. „Agenția Servicii Publice” sunt legale, iar avizul cu privire la

respingerea executării serviciului solicitat prin cererea nr. 6401/20/8888 din 25 mai

2020 este întemeiat, or, în urma inițierii stabilirii hotarelor a fost identificată

chestiunea de suprapunere a hotarelor terenului vecin, bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX, iar procesul de stabilire a hotarelor a fost stopat de reprezentantul

autorității publice locale Trebujeni, până când nu va fi soluționat litigiul cu

proprietarul bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX.

Instanța de apel a notat că potrivit pct. 87 subpct. 5 din Instrucțiunea cu

privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin

ordinul directorului general al Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04

august 2017, reprezentantul autorității publice locale Trebujeni la stabilirea

hotarelor generale pentru terenul nou, urma să țină cont de punctele de hotar

stabilite anterior pentru terenul vecin, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX.

Punctele de cotitură ale hotarelor generale stabilite anterior pot fi modificate numai

cu acordul scris a titularilor de drepturi ale terenurilor vecine.

Instanța de apel a indicat că prima instanță întemeiat a reținut că nu pot fi

executate lucrări cadastrale la nivel de clădiri, or, potrivit pct. 4 din Instrucțiunea

cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi

izolate, aprobată prin ordinal Agenției Relații Funciare și Cadastru Nr. 07 din

17 ianuarie 2015, lucrările cadastrale la nivel de clădiri se efectuează după

executarea lucrărilor cadastrale la nivel de teren.

În acest context, instanța de apel a specificat că nu pot fi admise nici

pretențiile lui Ion Botnari privind obligarea la executarea cererii nr. 6401/20/8888

din 25 mai 2020 privind elaborarea planului geometric în scopul autentificării

dreptului deținătorului de teren, lucrările cadastrale în vederea determinării valorii

bunului și lucrările cadastrale la nivel de clădiri, în scopul recepției lucrărilor de

construcție, dat fiind faptul că aceste pretenții sunt subsecvente celor de bază.

La data de 12 iulie 2022 Ion Botnari, reprezentat de avocatul Veaceslav

Brăteanu a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din

14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în

judecată depuse de Ion Botnari (f.d. 118-122).

În motivarea recursului, recurentul Ion Botnari, reprezentat de avocatul

Veaceslav Brăteanu, a invocat interpretarea eronată a legii de către instanțele

ierarhic inferioare, precum și faptul că nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele cauzei.

4

În esență, recurentul Ion Botnari, reprezentat de avocatul Veaceslav

Brăteanu, a reiterat aceleași temeiuri de fapt și de drept, invocate în cererea de

chemare de judecată și în cererea de apel.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 iunie

2022, însă probe despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate

lui Ion Botnari și avocatului Veaceslav Brăteanu de către instanța de apel, nu sunt

anexate la actele cauzei.

La data de 12 iulie 2022 Ion Botnari, reprezentat de avocatul Veaceslav

Brăteanu a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din

14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în

judecată depuse de Ion Botnari (f.d. 118-122).

Decizia motivată din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată avocatului Veaceslav Brăteanu, care reprezintă interesele lui Ion Botnari

la data de 29 august 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 116).

Astfel, recursul depus de Ion Botnari, reprezentat de avocatul Veaceslav

Brăteanu împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în

termen.

La data de 23 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal și prin

intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

I.P. „Agenția Servicii Publice” și Ghenadie Bacalîm copia recursului depus de Ion

Botnari, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu împotriva deciziei din 14 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d. 125).

Prin referința depusă la data de 20 octombrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, I.P. „Agenția Servicii Publice” a solicitat respingerea recursului depus

de Ion Botnari, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu (f.d. 132-134).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Botnari, reprezentat de

avocatul Veaceslav Brăteanu în raport cu actele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

5

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246

alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul

Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

6

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs

Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ion Botnari, reprezentat de avocatul Veaceslav

Brăteanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Ion Botnari, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

7