3ra-492/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea efectuarii înscrierii dreptului de proprietate si încasarea cheltuielilor de judecata

3ra-492/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea efectuarii înscrierii dreptului de proprietate si încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-492/22

2-19118329-01-3ra-04052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de avocatul Berezovschi Vladislav, în interesele

Mariei Moțu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Maria Moțu împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul

Cadastru cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea efectuării înscrierii dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Maria Moțu și a fost menținută hotărârea din 05

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 iulie 2019, Maria Moțu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, solicitând:

- declararea ilegalității răspunsului Agenției Servicii Publice nr. 01/M-

192/19 din 16.04.2019, prin care s-a respins cererea prealabilă din 25.03.2019,

prin intermediul căreia s-a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate al Mariei

Moțu (Ion Moțu) asupra bunurilor imobile: casa de locuit și acareturile situate în

XXXX, r-nul XXXX, pe terenul cu nr. cadastral XXXX, bunuri deținute de Ion

Moțu și Maria Moțu cu drept de proprietate comună în devălmășie, în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare din XXXX, înregistrat în registrul Consiliului

comunei Iserlia, r-nul Basarabeasca, sub nr. XXXX;

- obligarea Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, SCT

Basarabeasca, să efectueze înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate după reclamanta Maria Moțu asupra bunurilor imobile: casa de locuit

și acareturile situate în s. XXXX r-nul XXXX, pe terenul cu nr. cadastral XXXX,

deținute de Ion Moțu și Maria Moțu cu drept de proprietate comună în devălmășie

1

în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din XXXX, înregistrat în registrul

Consiliului comunei Iserlia, r-nul Basarabeasca, sub nr. XXX; încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a relatat că, la XXXX, cuplul Ion Moțu și

Maria Moțu, în calitate de cumpărători, au procurat de la Ivana Șevcenco casa de

locuit și acareturile situate în s. XXXX, com. XXXX, r-nul XXXX, pe terenul cu

codul cadastral actual XXXX. La XXXX, Ion Moțu a decedat.

Dorind să perfecteze actele pentru obținerea certificatului de moștenitor

legal, a aflat că dreptul său de proprietate asupra casei nu este înregistrat în

Registrul bunurilor imobile. Adresându-se la SCT Basarabeasca pentru a

înregistra contractul de vânzare-cumpărare a casei de locuit, prin decizia verbală a

registratorului i s-a refuzat acest fapt. Eliberarea unei decizii de refuz în formă

scrisă nu i s-a înmânat. Actele prezentate nu au fost primite oficial spre

înregistrare.

Considerând acțiunile factorilor de decizie ale SCT Basarabeasca ca fiind

nelegitime, la data de 25 martie 2019 a remis în adresa Agenției Servicii Publice o

cerere prealabilă.

Prin răspunsul pârâtei nr.01/M-192/19 din 16 aprilie 2019, s-a respins

cererea prealabilă din motivele că nu a fost anexat un act administrativ de refuz

emis de registrator.

Făcând trimitere la art.art.20, 64 alin.(2) Cod administrativ, reclamanta a

apreciat temeiul de refuz ca fiind unul ilegal.

A menționat că, prin efectul prevederilor art.7 din Codul civil, la caz

urmează a fi aplicate prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile adoptată la

25 februarie 1998 și art.240 al Codului civil, în redacția din 1964, în vigoare la

momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare a casei, care prevedea

înregistrarea obligatorie a contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit în

decurs de trei luni la biroul teritorial de inventariere tehnică.

A indicat că, în conformitate cu art.28 alin.1) lit.b) din Legea cadastrului

bunurilor imobile, înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul

următoarelor documente: b) contractele asupra bunului imobil, încheiate conform

legislației în vigoare la data adoptării lor, iar potrivit art.52 al aceleiași Legi,

perioada de tranziție este timpul în care se creează cadastrul. În perioada de

tranziție: a) se constituie sistemul organelor cadastrale; b) se adoptă actele

normative, se elaborează standardele de stat, condițiile tehnice care să asigure

crearea, implementarea și funcționarea eficientă a cadastrului; c) se întocmesc în

modul stabilit: dosarul cadastral pentru fiecare bun imobil, planul cadastral al

teritoriului, registrul bunurilor imobile și alte documente necesare funcționării

cadastrului.

Totodată, potrivit art.54 din același act normativ, la solicitarea organelor

cadastrale teritoriale, autoritățile administrației publice le prezintă gratuit, în

termen de o lună de la data solicitării, informația necesară pentru crearea

cadastrului, cu excepția datelor care constituie secret de stat: a) Ministerul

Dezvoltării Informaționale - date din Registrul populației și din Registrul

întreprinderilor și organizațiilor pentru identificarea persoanelor fizice și juridice;

b) autoritățile administrației publice locale - date din Registrul cadastral al

deținătorilor de terenuri, copii de pe deciziile cu privire la atribuirea terenurilor, la

2

aprobarea actelor de recepție a construcțiilor, extrase (adeverințe) din registrul de

evidență a gospodăriilor și alte documente necesare creării cadastrului.

În acest context, reclamanta a accentuat că potrivit Registrului de evidență a

gospodăriilor deținut de Primăria com. Iserlia, casa de locuit situată în s. XXX,

com. XXXx, cod cadastral actual al terenului aferent XXXX, este înregistrată

după Ion Moțu și Maria Moțu, din care considerente menționează că documentele

prezentate de Maria Moțu la SCT Basarabeasca pentru înregistrarea dreptului

asupra bunurilor imobile, corespund cerințelor stipulate de art.28, 29 din Legea

cadastrului bunurilor imobile, nr.1543 din 25 februarie 1998.

A invocat că bunurile, dobândite de soți în timpul căsătoriei, sânt proprietate

comună devălmașă a lor. Soții au drepturi egale de posesiune, folosință și

dispoziție asupra acestor bunuri. Soții se bucură de drepturi egale asupra

bunurilor și în cazul când unul dintre ei se ocupă de gospodăria casnică, de

îngrijirea copiilor sau, din alte motive temeinice, n-a avut un câștig de sine

stătător.

De asemenea, reclamanta a comunicat că pentru înaintarea prezentei acțiuni

a suportat cheltuieli în mărime de 4000 lei, astfel a solicitat și încasarea sumei

respective din contul pârâtei.

Prin hotărârea din 05 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Maria Moțu, a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d.88).

La 19 iulie 2021, avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele apelantei

Maria Moțu, a contestat cu apel hotărârea din 05 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi

decizii prin care acțiunea să fie admisă (f.d.91-92). La 18 septembrie 2021, în

termenul prevăzut de lege, a fost depusă motivarea apelului.

Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele apelantei Maria

Moțu și a fost menținută hotărârea din 05 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

La 04 februarie 2022, avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele Mariei

Moțu a depus recurs nemotivat, iar la 08 aprilie 2022, a prezentat motivarea

recursului.

În motivarea recursului, a reiterat argumentele de fapt și de drept expuse la

examinarea cauzei în instanța de fond și apel.

A indicat că hotărârea instanței de apel este nelegitimă și pasibilă anulării.

Atât instanța de apel, cât și instanța de fond nu au aplicat legea care trebuiau să o

aplice, constatând eronat că în speță este vorba despre o rectificare care se

efectuează doar cu consimțământul ambilor titulari de drepturi. Instanța de apel

incorect a apreciat circumstanțele cauzei și norma legală aplicabilă.

A explicat că în speță nu este vorba de rectificare în sensul art.38 din Legea

cadastrului bunurilor imobile și pct.121 al Instrucțiunii cu privire la înregistrarea

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, ci este vorba despre înregistrarea

dreptului asupra casei de locuit în temeiul art.28 al.1 lit.b) din Legea cadastrului

bunurilor imobile. Cuplul Ion Moțu și Maria Moțu în calitate de cumpărători au

procurat de la Ivana Șevcenco casa de locuit și acareturile situate în s. XXXX,

com. XXXX, r-nul XXXx, pe terenul cu codul cadastral actual XXXx la XXXX.

3

Contractul de vânzare-cumpărare corespundea prevederilor art.240 Cod Civil în

redacția anului 1964, în vigoare la momentul semnării contractului, adică era

încheiat conform legislației în vigoare la data adoptării lui. Registratorului i-a fost

prezentat contract de vânzare-cumpărare a casei de locuit încheiat conform

legislației în vigoare la data adoptării lui.

În acest context reține că, potrivit Registrului de evidență a gospodăriilor

deținut de primăria com. Iserlia, r-nul Basarabeasca, casa de locuit situată în s.

XXXX, codul cadastral actual al terenului aferent XXXXx, este înregistrată după

Ion Moțu și Maria Moțu, din care considerente menționează, că documentele

prezentate de Maria Moțu către SCT Basarabeasca pentru înregistrarea dreptului

asupra bunurilor imobile corespund cerințelor stipulate de art.28, 29 din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 ianuarie 2022,

în ședință publică.

Dispozitivul deciziei a fost expediat părților prin intermediul poștei

electronice la 27 ianuarie 2022 (f.d.145, 145verso).

La 04 februarie 2022, avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele Mariei

Moțu, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 142-143).

Decizia motivată din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

recepționată de recurentă la 31 martie 2022 (f.d.148), iar de reprezentantul

recurentei la 07 aprilie 2022 (f.d.147).

Ulterior, la 08 aprilie 2022, avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele

Mariei Moțu, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 25 ianuarie

2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.149-152).

În condițiile enunțate, recursul a fost depus în termenul legal prevăzut la

art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 10 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 27 mai 2022, Agenția Servicii Publice a depus referință prin care a

solicitat respingerea recursului înaintat de Maria Moțu.

A menționat că decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău este

un legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurentă nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, întrucât ele nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual.

A reiterat că înregistrarea dreptului de proprietate al Ivanei Șevcenco asupra

terenului și construcțiilor sus-indicate a fost efectuată în cadrul înregistrării

primare masive, în conformitate cu informația prezentată de autoritatea publică

4

locală, cu respectarea prevederilor art.54, 55 din Legea cadastrului bunurilor

imobile, pct.9 din Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării

primare masive, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1030 din 12 octombrie

1998.

Astfel, Agenția Servicii Publice, în vederea soluționării situației create prin

răspunsul nr. 01/M/-192/19 din 16 aprilie 2019, cu titlu de recomandare, a sugerat

înaintarea de către recurentă, în conformitate cu art.327, 331, 438, 439 din Codul

civil, a unei acțiuni în procedura contencioasă cu privire la anularea Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și dispunerea efectuării rectificării

în Registrul bunurilor imobile și anume, radierea dreptului de proprietate asupra

construcțiilor și a terenului al Ivanei Șevcenco, înscrise eronat în cadrul

înregistrării masive și recunoașterea dreptului de proprietate al lui Ion Moțu

asupra terenului și construcțiilor, fapt de care recurenta nu a ținut cont.

Mai mult, consideră că prin activitatea administrativă desfășurată, Agenția

Servicii Publice nu i-a încălcat drepturile sau libertățile recurentei, în sensul art.17

din Codul administrativ.

Suplimentar, reafirmă că recursul înaintat de către recurentă nu conține o

motivare concludentă a dreptului pretins, la fel nu determină încălcările de drept

procedural admise de Curtea de Apel Chișinău la emiterea actului judecătoresc

contestat.

Prin încheierea din 13 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele Mariei Moțu a fost numit pentru

examinare în complet de 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții

la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă

claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi respins și menținută decizia instanței de apel, din următoarele

motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.194 alin.(2) din Codul administrativ,

în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231

alin.(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

5

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art.22 și art.219 alin.(1) din

Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată

de instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că, la

XXXX, cuplul Ion Moțu și Maria Moțu, în calitate de cumpărători, au procurat de

la Ivana Șevcenco casa de locuit și acareturile situate în s. XXXX, com. XXXX,

r-nul XXXXX, pe terenul cu codul cadastral actual XXXXX (f.d. 7-8). La

XXXX, Ion Moțu a decedat (f.d.9).

Conform certificatului de calitate de moștenitor, Maria Moțu este înregistrată

în calitate de moștenitor legal a averii cet. Ion Moțu (f.d.14).

Potrivit confirmării eliberate de Primăria com. Iserlia, r-nul Basarabeasca,

nr.46 din 15 martie 2018, casa cu nr. cadastral XXXX de 0,3234 ha din s. XXXX,

str. XXXXx, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXXX,

aparține lui Ion Moțu (f.d.10).

Conform listei membrilor gospodăriilor, la situația din 01 ianuarie 2005,

familia Moțu era formată din: Ion Pavel Moțu, Maria Gheorghe Moțu, Vitalie Ion

Moțu și Elena Ion Moțu (f.d.11).

Potrivit explicațiilor recurentei-reclamant, dorind să perfecteze actele pentru

obținerea certificatului de moștenitor legal, a aflat că dreptul său de proprietate

asupra casei nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Adresându-se la

SCT Basarabeasca pentru a înregistra contractul de vânzare-cumpărare a casei de

locuit, prin decizia verbală a registratorului i s-a refuzat acest fapt. Eliberarea unei

decizii de refuz în formă scrisă a fost refuzată, precum și primirea oficială spre

înregistrare a actelor prezentate de către reclamantă.

Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, construcțiile de pe terenul

cu nr. cadastral XXXX din r-nul XXXX, com. XXXX, s. XXXX aparțin Ivanei

Șevcenco în baza contractului de donație nr.XXX din XXXX și a Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din XXXX (f.d.12).

Calificând acțiunile factorilor de decizie ale SCT Basarabeasca ca fiind

nelegitime, la 25 martie 2019, Maria Moțu a expediat o cerere (cerere prealabilă)

către Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru, recepționată de către

destinatar la 26 martie 2019 (f.d.18), solicitând înregistrarea dreptului de

proprietate asupra următoarelor bunuri imobile: casa de locuit, acareturile și

terenul de pe lângă casă situate în s. XXXX, r-nul XXXX, cod cadastral XXXX,

deținute de Ion Moțu și Maria Moțu cu drept de proprietate comună în

devălmășie, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din XXXX, înregistrat

în Registrul consiliului comunei XXXX r-nul XXXx sub nr.XXXX (f.d.15-16).

Prin răspunsul pârâtei nr.01/M-192/19 din 16 aprilie 2019, s-a respins

cererea prealabilă din motivele că nu a fost anexat un refuz emis de Registrator,

or, în conformitate cu prevederile din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, atribuția de a decide, în modul stabilit, asupra

efectuării sau modificării înscrierii în Registrul bunurilor imobile ori de a refuza

6

efectuarea sau modificarea înscrierii respective, o are registratorul din cadrul

organului cadastral teritorial.

Totodată, i s-a explicat că înregistrarea dreptului de proprietate al cet. Ivana

Șevcenco asupra construcțiilor sus-indicate a fost efectuată în cadrul înregistrării

primare masive în conformitate cu informația prezentată de autoritatea publică

locală.

De asemenea, în răspunsul autorității publice s-a menționat că, în baza

actelor anexate la cererea prealabilă și a celor conținute în cadastrul bunurilor

imobile, s-a constatat că în cadrul înregistrării masive s-a comis o eroare de către

autoritatea publică locală, fapt confirmat și prin extrasul din Decizia Consiliului

comunal Iserlia nr.2/07 din 20 iunie 2018. Totodată, s-a accentuat faptul că

potențialul moștenitor nu este titular de drept asupra construcțiilor sus-indicate,

respectiv, acordul acestuia nu va putea servi pentru radierea dreptului de

proprietate înregistrat în registrul bunurilor imobile. Respectiv, pentru

soluționarea situației create va fi necesară înaintarea de către Maria Moțu, în

conformitate cu art.327, 331, 438, 439 din Codul civil, a unei acțiuni în procedura

contencioasă cu privire la anularea Titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și dispunerea efectuării rectificării în Registrul bunurilor

imobile (f.d.17).

Făcând trimitere la art.art.20, 64 alin.(2) Cod administrativ, reclamanta a

apreciat temeiul de refuz ca fiind unul ilegal.

Prin hotărârea din 05 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Maria Moțu a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d.88).

La 19 iulie 2021, avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele apelantei

Maria Moțu, a contestat cu apel hotărârea din 05 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi

decizii prin care acțiunea să fie admisă (f.d.91-92). La 18 septembrie 2021, în

termenul prevăzut de lege, a fost depusă motivarea apelului.

Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele apelantei Maria

Moțu și a fost menținută hotărârea din 05 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

În consolidarea soluției s-a reținut că hotărârea primei instanțe privind

respingerea acțiunii este justă și legală, aceasta având la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită.

Instanța de apel a stabilit că obiectul controlului judecătoresc în prezenta

speță, constituie răspunsul Agenției Servicii Publice nr.01/M-192/19 din 16

aprilie 2019, prin care s-a respins cererea prealabilă din 25 martie 2019. Prin

cererea prealabilă s-a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate al Mariei

Moțu (Ion Moțu) asupra bunurilor imobile: casa de locuit și acareturile situate în

s. XXXX r-nul XXXX, pe terenul cu nr. cadastral XXXX, bunuri deținute de Ion

Moțu și Maria Moțu cu drept de proprietate comună în devălmășie, în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare din XXXX, înregistrat în Registrul Consiliului

comunei Iserlia r-nul Basarabeasca, sub nr.XXX.

7

Cu trimitere la art.art.12, 22, 28 al Legii cadastrului bunurilor imobile

nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, art.438, 439 Cod civil, pct.121 al Instrucțiunii

cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată

prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.112 din 22 iunie 2005,

instanța de apel a stabilit că, la caz, nu există temeiuri legale pentru admiterea

acțiunii înaintate de reclamanta Maria Moțu. Autoritatea publică pârâtă corect a

invocat că rectificarea înscrierii din Registru putea fi realizată doar dacă exista

consimțământul titularului la care se referă această înscriere, iar în lipsa

consimțământului - în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care se

dispune rectificarea înscrierii.

Instanța a menționat că, depunând cererea prealabilă, Maria Moțu a solicitat

înregistrarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil (f.d.15), fără a

anexa la cererea respectivă consimțământul lui Ivana Șevcenco, care conform

Extrasului din Registrul bunurilor imobile deține dreptul de proprietate asupra

bunului imobil din r-nul XXXX, com. XXXX, sat. XXXX, str. XXXX, în mărime

de 1,0 cotă parte, în temeiul unui contract de donație din XXXX (f.d.12). La fel,

nu a prezentat nici o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-ar dispune

rectificarea înscrierii.

A evidențiat că, reieșind din actele anexate la cererea prealabilă: copia

buletinului de identitate a petiționarei; copia contractului de vânzare-cumpărare;

copia certificatului de căsătorie, copia certificatului de deces pe numele lui Ion

Moțu; confirmarea nr.46 din 15 martie 2018, eliberată de Primăria com. Iserlia, r-

nul Basarabeasca, prin care se confirmă faptul că, casa cu nr. cadastral XXXX –

suprafața de 0,32 ha, situată în s. XXXX, str. XXXX, conform contractului de

vânzare-cumpărare nr.XXX din XXXX, aparține cet. Ion Moțu; Extrasul din

Registrul de evidență a populației, Extrasul din RBI și copia certificatului de

calitate de moștenitor (f.d.6-10, 11, 14), precum și a actelor conținute în cadastrul

bunurilor imobile, Agenția Servicii Publice a constatat că în cadrul înregistrării

masive s-a comis o eroare de către autoritatea publică locală, fapt confirmat și

prin extrasul din Decizia Consiliului comunal Iserlia nr.2/07 din 20 iunie 2018.

Reieșind din prevederile art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor

imobile, pct.121 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru

nr.112 din 22 iunie 2005, instanța de apel a explicat că greșelile care nu au

caracter tehnic (indicarea greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de

drepturi, componența bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietate

comună, a coordonatelor hotarelor, exceptând transformarea coordonatelor

punctelor de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul și alte greșeli), ce

lezează drepturile și interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor

persoane, se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de

drepturi ale căror interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătorești

irevocabile, prin care se dispune rectificarea înscrierii.

Respectiv, Colegiul specializat de contencios administrativ al Curții de apel

Chișinău, a stabilit că prin răspunsul Agenției Servicii Publice nr.01/M-192/19

din 16 aprilie 2019 de fapt, autoritatea publică pârâtă nu i-a refuzat reclamantei

Maria Moțu în solicitarea sa, dar a indicat despre necesitatea respectării

procedurii legale instituite în acest sens de legiuitor.

8

Colegiul a apreciat critic argumentul apelului că instanța de fond incorect a

dat apreciere circumstanțelor cauzei, aplicând greșit prevederile art.38 din Legea

cadastrului bunurilor imobile și pct.121 al Instrucțiunii cu privire la înregistrarea

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor. Or, din pretențiile reclamantei rezultă

clar că prezenta acțiune a fost depusă cu scopul obligării Agenției Servicii Publice

să modifice în Registrul bunurilor imobile datele din Capitolul II „Dreptul de

proprietate asupra bunului imobil” pentru bunul imobil cu nr.cadastral „XXXX”,

solicitând ca în calitate de „proprietar” să fie indicată Maria Moțu”, care pretinde

că prin efectul legii, este coproprietar al casei de locuit cumpărate de către

decedatul Ion Moțu, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din XXXX.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit ca fiind nejustificate argumentele

apelantei că în speță nu era necesară prezentarea consimțământul titularului la

care se referă această înscriere, adică a lui Ivana Șevcenco, sau în lipsa

consimțământului lui Ivana Șevcenco - hotărârea judecătorească irevocabilă prin

care se dispune rectificarea înscrierii. Colegiul a concluzionat că în lipsa actelor

sus invocate, autoritatea publică pârâtă într-adevăr a fost în imposibilitate să

efectueze o altă înscriere în privința proprietarului bunului vizat în speță.

A concluzionat că instanța de fond corect a ajuns la soluția privind

necesitatea respingerii cerințelor reclamantei privind anularea răspunsului

Agenției Servicii Publice nr.01/M-192/19 din 16 aprilie 2019, și respectiv

obligarea Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru SCT Basarabeasca,

să efectueze înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate

după reclamanta Maria Moțu asupra bunurilor imobile indicate în acțiune.

Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță a

elucidat deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale și a

adoptat o hotărâre întemeiată și legală, cu respectarea normelor procedurale, iar

cererea de apel este neîntemeiată, Colegiul a respins apelul depus de Maria Moțu.

Verificând legalitatea deciziei contestate, în raport cu motivele recursului și

cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel,

reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale,

stabilind circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și

având la bază cumulul de probe administrate la caz, corect a ajuns la soluția

netemeiniciei acțiunii depuse de Maria Moțu împotriva Agenției Servicii Publice,

Departamentul Cadastru cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea efectuării înscrierii dreptului de proprietate și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Completul reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art.257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art.258 alin.(3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

9

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv,

procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală

urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat

prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate și

prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (la

situația de până la 1 aprilie 2019). Or, în speță procedura administrativă se referă

la o activitate administrativă inițiată până la 01 aprilie 2019, aspect care

determină că la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste

instituții.

Conform art.12 alin.(8) lit.b) din Legea cadastrului bunurilor imobile,

nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, Registratorul din cadrul organului cadastral

teritorial are următoarele atribuții: b) decide, în modul stabilit, asupra efectuării

sau modificării înscrierii în registrul bunurilor imobile ori refuză efectuarea sau

modificarea înscrierii respective.

Potrivit art.22 alin.(1),(2) al Legii cadastrului bunurilor imobile, nr.1543-

XIII din 25 februarie 1998, Registrul bunurilor imobile este documentul de bază

al cadastrului. Dacă datele din registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din

alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice

datele din registrul bunurilor imobile, cu excepția cazurilor de eroare tehnică

evidentă. Registrul bunurilor imobile conține înscrieri privind fiecare bun imobil,

dreptul de proprietate și alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi,

documentele ce confirmă drepturile, tranzacțiile cu bunuri imobile și alte temeiuri

ale nașterii, modificării, grevării și stingerii drepturilor.

Reieșind din prevederile art.26 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor

imobile, înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu

excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege.

Referitor la reglementările normative ce privesc cererea titularului, art.30

alin.(2), (5) din Legea cadastrului bunurilor imobile, explică faptul că la primirea

cererii și a documentelor pentru înregistrarea drepturilor, persoana respectivă a

organului cadastral teritorial înregistrează cererea în modul stabilit de Agenția

Servicii Publice. Al doilea exemplar de cerere, pe care se indică data primirii ei și

a documentelor depuse, se restituie solicitantului.

Conform art.31 alin.(2), (3) din aceeași Lege, în cazul când cererea este

respinsă, ea nu se înregistrează, iar documentele se restituie solicitantului sau

reprezentantului acestuia. Registratorul consemnează în scris temeiurile

respingerii, care se aduc la cunoștință solicitantului. Respingerea cererii în

temeiul invocat la alin.(1) lit.f) poate fi soluționată prin acțiunea în rectificare.

Respingerea cererii pe celelalte temeiuri specificate la alin.(1) poate fi atacată în

instanța de judecată sau la registratorul din cadrul Agenției Servicii Publice, iar

decizia acestuia poate fi atacată în instanța de judecată.

Articolul 38 alin.(1),(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, stabilește că

rectificarea unei înregistrări sau a unei înregistrări provizorii se face la cererea

persoanei interesate, în temeiul declarației, autentificată notarial sau semnată în

10

fața registratorului, a titularului dreptului ce urmează a fi radiat ori modificat sau

în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile. În cazul unei autorități publice,

consimțământul pentru rectificare poate fi exprimat în adresarea scrisă a acesteia.

Dacă, potrivit legislației, pentru rectificare este necesar și acordul altor persoane

decât titularul dreptului ce urmează a fi rectificat, ca administratorul procesului de

insolvabilitate, executorul judecătoresc care a aplicat măsuri de asigurare,

exprimarea acordului se face printr-o adresare scrisă. Rectificarea registrului prin

înregistrarea dreptului de proprietate în devălmășie, dacă dreptul a fost înregistrat

doar în folosul unuia dintre soți, se va putea face la cererea soțului, cu prezentarea

consimțământului autentificat notarial sau exprimat în declarația, semnată în fața

registratorului, a soțului al cărui drept este înregistrat. Registratorul va decide

rectificarea dacă din conținutul certificatului de căsătorie, corelat cu situația

juridică a dreptului, rezultă că dreptul de proprietate s-a dobândit în timpul

căsătoriei, iar, conform legii, nu urmează a fi atribuit la categoria bunurilor

personale ale soțului indicat în actul justificativ.

Conform art.438 alin.(1)-(4) Cod civil, când o înregistrare, înregistrare

provizorie sau notare efectuată în registru, nu corespunde cu situația juridică

reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea,

îndreptarea sau corectarea oricărei înregistrări, înregistrări provizorii sau notări

inexacte efectuate în registru. Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o

recunoaștere făcută de titularul înregistrării, al înregistrării provizorii sau al

notării a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în forma cerută de lege,

ori dintr-o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunțată împotriva acestuia, prin

care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în

constatare sau declarare a nulității ori a ineficienței actului juridic în partea

constituirii, a transmiterii sau, după caz, a stingerii dreptului înregistrat, o acțiune

în nulitate a înregistrării, înregistrării provizorii sau notării, o cerere de revizuire a

hotărârii judecătorești sau cerere de contestare a hotărârii arbitrale, precum și altă

acțiune care poate avea ca efect întemeierea unei acțiuni în rectificare.

Conform art.439 alin.(2) Cod civil, rectificarea în registru se poate face fie

pe cale amiabilă, prin declarația în forma cerută de lege a titularului dreptului ce

urmează a fi radiat sau modificat, fie, în cazul în care declarația nu s-a dat, prin

hotărâre judecătorească irevocabilă. Reclamantul nu este ținut să demonstreze că

titularul dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat nu a dat declarația.

Se reține și faptul că, conform pct.121 al Instrucțiunii cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.112 din 22 iunie 2005, rectificarea unei

intabulări sau a unei înscrieri provizorii din Registru (adică radierea sau

îndreptarea înscrierii) se va efectua numai dacă există consimțământul titularului

la care se referă această înscriere sau în lipsa consimțământului - în temeiul unei

hotărâri judecătorești irevocabile prin care se dispune rectificarea înscrierii.

Consimțământul poate fi exprimat fie prin cererea depusă la organul cadastral

teritorial, fie prin consimțământul dat în scris în fața Registratorului, sau

menționat într-o declarație autentificată notarial.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, Colegiul apreciază ca

fiind întemeiată concluzia instanțelor inferioare că nu există temeiuri legale

pentru admiterea acțiunii înaintate de reclamanta Maria Moțu. Or, corect a

11

invocat autoritatea publică pârâtă că rectificarea înscrierii din Registru putea fi

realizată doar dacă exista consimțământul titularului la care se referă această

înscriere, iar în lipsa consimțământului, doar în temeiul unei hotărâri judecătorești

irevocabile prin care se dispune rectificarea înscrierii.

La caz, depunând cererea prealabilă, Maria Moțu a solicitat înregistrarea

dreptului său de proprietate asupra bunului imobil (f.d.15), fără a anexa la cererea

respectivă consimțământul lui Ivana Șevcenco, (care conform Extrasului din

Registrul bunurilor imobile deține dreptul de proprietate asupra bunului imobil

din r-nul XXXX, com. XXXX, sat. XXXX, str. XXXX, în mărime de 1,0 cotă

parte, în temeiul unui contract de donație din XXXX) (f.d. 12).

La fel, nu a prezentat nici o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-ar

dispune rectificarea înscrierii.

Totodată, instanța de recurs reține și faptul că din actele anexate la cererea

prealabilă (f.d.6-10, 11, 14), precum și a actelor conținute în cadastrul bunurilor

imobile, Agenția Servicii Publice a constatat că în cadrul înregistrării masive s-a

comis o eroare de către autoritatea publică locală, fapt confirmat și prin extrasul

din decizia Consiliului comunal Iserlia nr. 2/07 din 20 iunie 2018.

Reieșind din prevederile art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor

imobile, pct.121 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru

nr.112 din 22 iunie 2005, autoritatea publică întemeiat a indicat că greșelile care

nu au caracter tehnic (indicarea greșită a tipului de drept, a denumirii titularului

de drepturi, componența bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în

proprietate comună, a coordonatelor hotarelor, exceptând transformarea

coordonatelor punctelor de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul și alte

greșeli), ce lezează drepturile și interesele legitime ale titularilor de drepturi sau

ale altor persoane, se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui

titular de drepturi ale căror interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii

judecătorești irevocabile, prin care se dispune rectificarea înscrierii.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, apreciază ca justificată concluzia instanțelor inferioare

că prin răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 01/M-192/19 din 16 aprilie 2019

de fapt, autoritatea publică pârâtă nu i-a refuzat reclamantei Maria Moțu în

solicitarea sa, dar a indicat despre necesitatea respectării procedurii legale

instituite în acest sens de legiuitor.

Astfel, Colegiul concluzionează că în lipsa actelor sus invocate, autoritatea

publică pârâtă într-adevăr a fost în imposibilitate să efectueze o altă înscriere în

privința proprietarului bunului vizat în speță.

Prin urmare, instanțele corect au constatat că cerințele reclamantei privind

anularea răspunsului Agenției Servicii Publice nr. 01/M-192/19 din 16 aprilie

2019, și respectiv obligarea Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru

SCT Basarabeasca, să efectueze înscrierea în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate după reclamanta Maria Moțu asupra bunurilor imobile

indicate în acțiune, sunt nefondate și urmează a fi respinse.

Suplimentar, instanța de recurs relevă și faptul că la materialele anexate la

dosar nu se regăsește decizia/răspunsul SCT Basarabeasca cu privire la

12

soluționarea cererii de înregistrare a dreptului pretins de reclamantă. Lipsa unui

înscris din care s-ar deduce faptul adresării organului cadastral teritorial, confirmă

repetat concluzia intimatei că reclamanta nu a respectat cadrul legal pentru

soluționarea cerințelor sale.

Argumentul reclamantei că Serviciul teritorial cadastral i-a refuzat verbal

recepționarea documentelor nu poate suplini procedura prescrisă de actele

normative.

În acest context, instanța de recurs reține că unul dintre elementele definitorii

ale acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una

din formele activității administrative. Or, reclamanții, care înaintează acțiune în

contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru

testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce

atingere, prin activitatea administrativă contestată.

Cât privește alegația recurentei că prin cererea depusă s-ar fi solicitat

înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare și nu rectificarea înscrisurilor din

Registrul bunurilor imobile, instanța de recurs relevă că potrivit acțiunii depuse și

probelor din dosar rezultă cert că, anterior pretinsul contract nu a fost înregistrat

în modul stabilit de actele normative în vigoare la data respectivă, iar titlul de

autentificare a deținătorului de teren din XXXX, a fost eliberat ulterior notării

dreptului de proprietate în Registrul Consiliului comunei Iserlia r-nul

Basarabeasca, fapt ce denotă producerea unei erori la momentul înregistrării

masive.

La acest capitol, prevederile legale citate supra stabilesc în mod expres

procedura de corectare a unor astfel de erori.

Sintetizând cele reliefate supra, precum și reieșind din faptul că recurenta nu

a prezentat instanței de judecată probe justificative de natură să confirme

încălcările intimatei, instanța de recurs atestă corectitudinea concluziei instanței

de apel cu privire la respingerea apelului depus de avocatul Vladislav

Berezovschi, în interesele apelantei Maria Moțu și menținerea hotărârii din 05

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin care acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Maria Moțu, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO

și anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „art. 6 § 1

al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță

de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente

invocate în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia instanței de apel

este întemeiată, iar argumentele invocate de către recurentă sunt lipsite de suport

legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

13

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de avocatul Vladislav Berezovschi, în interesele

Mariei Moțu.

Se menține decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria

Moțu împotriva Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea efectuării

înscrierii dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

14