3ra-201/22 — cu privire la anularea actelor administrative individuale si obligarea inregistrarii dreptului de proprietate

Dosarul nr. 3ra-201/22 2-19201465-01-3ra-23022022 ÎNCHEIERE 20 aprilie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând cererea lui Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului depus de Ruslan Pitușcan împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terți Guvernul Republicii Moldova, Agenția Proprietății Publice, Primăria or.

Codru și Consiliul or. Codru cu privire la anularea actelor administrative individuale și obligarea înregistrării dreptului de proprietate constată: La 18 decembrie 2019, Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terți Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice cu privire la anularea actelor administrative individuale și obligarea înregistrării dreptului de proprietate. Prin încheierea din 8 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă cererea lui Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu privind atragerea în proces a Primăriei or.

Codru și a Consiliului or. Codru în calitate de terți, fiind atrași în proces în calitate de terți Primăria or. Codru și Consiliul or. Codru. Prin hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu. La 10 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal și la 11 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) și (2) Cod administrativ, Ruslan Pitușcan a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Ruslan Pitușcan și menținută hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

1 La 30 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ruslan Pitușcan a depus recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată. La 9 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Agenția Proprietății Publice a depus referințe, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Ruslan Pitușcan ca fiind neîntemeiat, cu menținerea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel. La 19 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu a depus cerere cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului depus de Ruslan Pitușcan împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, din motivul necesității de a prezenta probe suplimentare.

Studiind temeiul cererii de amânare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea lui Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului ca neîntemeiată și care urmează a fi respinsă. În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Potrivit art. 238 alin. (1) Cod administrativ, în procedura de apel nu pot fi prezentate probe noi decât dacă un participant la proces dovedește că a fost în imposibilitate să le prezinte în procedura de examinare în fond și instanța de apel le admite printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Raportând la caz prevederile legale enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, pe lângă faptul că Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu nu a indicat care anume probe urmează a fi prezentate instanței de recurs, nu a invocat nici imposibilitatea prezentării acestora în procedura de examinare în fond și instanța de apel. Or, cererea depusă, care de altfel fiind expediată în adresa instanței de recurs, prin intermediul poștei electronice, de către avocatul Veaceslav Brăteanu, nu este semnată în modul corespunzător, exprimă o solicitare generală, fără o motivare corespunzătoare.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, art. 208, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea lui Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu cu privire la amânarea examinării admisibilității recursului depus de Ruslan Pitușcan împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, 2 în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terți Guvernul Republicii Moldova, Agenția Proprietății Publice, Primăria or.

Codru și Consiliul or. Codru cu privire la anularea actelor administrative individuale și obligarea înregistrării dreptului de proprietate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 3 Dosarul nr. 3ra-201/22 2-19201465-01-3ra-23022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Ruslan Pitușcan în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terți Guvernul Republicii Moldova, Agenția Proprietății Publice, Primăria or. Codru și Consiliul or.

Codru cu privire la anularea actelor administrative individuale și obligarea înregistrării dreptului de proprietate împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Ruslan Pitușcan și menținută hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani constată: La 18 decembrie 2019, Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terți Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice cu privire la anularea actelor administrative individuale și obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a invocat că la 3 septembrie 2019, s-a adresat către registratorul SCT Chișinău nr. 1 Dumitru Baciu, cu cererea nr. 0101/19/26559 din 3 septembrie 2019 privind înregistrarea titlului de proprietate asupra terenului vizat în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren menționat. Astfel, prin decizia din 11 septembrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu, în urma examinării cererii nr. 0101/19/26559 din 3 septembrie 2019, a fost decisă prelungirea termenului de examinare a cererii până la 11 octombrie 2019 în legătură cu necesitatea efectuării lucrărilor cadastrale de stabilire a hotarelor terenului cu nr. cadastral XXXXX.

Iar prin decizia din 10 octombrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu, a fost refuzată înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor 4 asupra lor din motiv că potrivit bazei de date grafice deținute, lotul de teren cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală 0,054 ha este parte integrantă a terenului cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală de 1,7683 ha, prin urmare, cazul dat se suprapune în totalitate cu terenul cu nr. cadastral XXXXX care deja este înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX din 10 ianuarie 2008, proprietar fiind Republica Moldova, Domeniul Public.

A relatat că la 7 noiembrie 2019, a fost înregistrată cu nr. 11/P532/19, cererea prealabilă adresată Agenției Servicii Publice, prin care dânsul a solicitat anularea deciziei din 10 octombrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu, drept una ilegală, dispunerea înregistrării drepturilor de proprietate asupra lotului de teren din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 0,054 ha, de pe ÎP „Vierul”.

La 22 noiembrie 2019, a recepționat prin intermediul poștei, scrisoarea nr. 11/P/532/2019/38/2019 din 19 noiembrie 2019 emisă de Agenția Servicii Publice, Departamentul cadastru, prin care i-a fost adus la cunoștință despre adoptarea deciziei registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice, prin care s-a decis a completa decizia din 10 octombrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu, prin invocarea celor prevăzute în partea descriptivă a deciziei și în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) lit. b1), e) din Legea cadastrului bunurilor imobile, a refuza înregistrarea bunului imobil și a dreptului de proprietate solicitat. Totodată, reclamantul a menționat că la 11 mai 1999, a procurat de la Mihail Bulimag lotul de pământ pomicol în com.

XXXXX mun. XXXXX, Întovărășirea Pomicolă „Vierul”, care nu este ocupată de casă și alte anexe gospodărești în limitele planului lotului respectiv, cu o suprafață totală de 0,0547 ha. La 8 septembrie 1999, dreptul de proprietate al terenului sus numit a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 2219 din 8 septembrie 1999, iar titlul de autentificare al dreptului deținătorului de teren i-a fost eliberat la 8 septembrie 1999, în conformitate cu normele legale prevăzute la acel moment de Codul civil din 1964. Astfel, a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren anumit, drept care este perpetuu și nu se stinge prin neuz, în conformitate cu legislația în vigoare la acel moment.

A mai notat reclamantul că a îndeplinit toate obligațiile existente în acea perioadă conform Codului civil din 1964 pentru a deveni proprietarul terenului identificat mai sus. A considerat că decizia dată a fost emisă cu încălcarea art. 31 alin. (31) și (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998. Cererea a fost depusă cu respectarea întru totul a prevederilor art. 28-29 din legea menționată.

Refuzul oferit a fost motivat prin prisma art. 33 alin. (1) lit. b) și e) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, însă în refuzul eliberat, nu se oferă o argumentare clară care condiții de formă și conținut ale actelor prezentate nu sunt conforme și respectiv, care parte a raporturilor civile se face responsabilă de aceste neconcordanțe din moment ce serviciile fiscale de la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare și până în prezent percep impozitele de la dânsul, considerând această persoană drept proprietarul terenului 5 respectiv în baza actelor valabil eliberate și înregistrate la instituțiile de stat competente la data încheierii și înregistrării lor, la fel care date și care informații din actele prezentate nu corespund datelor din cadastru, or în mod logic și obiectiv, anume în urma prezentării cărorva acte și cereri, cadastrul modifică datele din registrele proprii și pe numărul cadastral prezentat.

A accentuat că, până la momentul actual, îi sunt livrate documentele de plată de la Serviciul fiscal teritorial de stat competent, iar dânsul achită impozitul pe venit pentru imobilul cu nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, Întovărășirea Pomicolă „Vierul”, fiind recunoscut de către organele de stat drept proprietar în baza informației deținute de autoritățile Republicii Moldova. Așadar, a considerat întemeiat că, din moment ce o instituție de stat a primit informația veridică și poate identifica faptul că există un proprietar al acelui teren în baza informațiilor înregistrate la acel moment în registrele de stat în baza Codului civil din 1964, la fel și alte instituții de stat nu ar întâlni careva dificultăți în acest sens, iar dacă și există date ce nu corespund cărorva date prezente în Registrul cadastral actual, atunci acest fapt se datorează exclusiv unei erori tehnice a organului cadastral teritorial care s-a ocupat de acest fapt.

Statul nu poate să recunoască o persoană în calitate de proprietar atunci când are nevoie să obțină contribuțiile fiscale de la proprietarii unui bun imobil și în același timp să nu recunoască o persoană în calitate de proprietar al unui teren atunci când decide în mod arbitrar, deținând informația necesară în registrele de stat valabile la momentul înregistrării dreptului de proprietate conform legislației actuale la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare și eliberării titlului de proprietar, să deposedeze o persoană privată de un bun imobil fără o justă și echitabilă recompensă și fără un scop legitim și proporțional, așa cum prevede CtEDO.

A evidențiat că Primăria orașului Codru urma să înregistreze în registrele deținute la acea perioadă și ulterior să prezinte toate informațiile și actele prin care a înstrăinat bunurile sale imobile ce-i aparțineau cu drept de proprietate, iar Ministerul Agriculturii, înainte de a înstrăina careva terenuri, urma să verifice informațiile din registrele deținute de către instituțiile de stat, inclusiv Primăria orașului Codru, dar și organele fiscale teritoriale conform procedurii legale obișnuite asigurându-se astfel că terenul nu are deja un proprietar și nu este lovit de evicțiune inclusiv dacă nu aparține persoanelor private în urma contractelor prin care s-au înstrăinat careva loturi de teren asupra cărora urmează a se dispune, în acest sens, considerând întemeiat că Ministerul Agriculturii nu putea să nu cunoască că acest teren este înstrăinat și deja îi aparține.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 89, 90 Cod civil din 26 decembrie 1964, art. 315, 316 Cod civil din 22 iunie 2002, art. 500, 501 Cod civil din 1 martie 2019, art. 196, 206, 208, 209, 211, 212 Cod administrativ. A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei din 10 octombrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu, urmare a examinării cererii nr. 0101/19/26559 din 3 septembrie 2019, anularea deciziei registratorului din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” nr. 11/P/532/2019/38/2019 din 19 noiembrie 2019, obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al lui asupra lotului de teren din mun.

XXXXX 6 or. XXXXX, extravilan, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 0,054 ha, de pe ÎP „Vierul”, obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să radieze din Registrul bunurilor imobile înregistrarea dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, în partea lotului de teren asupra bunului imobil din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală de 0,054 ha, de pe ÎP „Vierul”. Prin încheierea din 8 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă cererea lui Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu privind atragerea în proces a Primăriei or. Codru și a Consiliului or.

Codru în calitate de terți, fiind atrași în proces în calitate de terți Primăria or. Codru și Consiliul or. Codru. Prin hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ruslan Pitușcan, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu. La 10 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal și la 11 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) și (2) Cod administrativ, Ruslan Pitușcan a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Ruslan Pitușcan și menținută hotărârea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că Agenția Servicii Publice în mod justificat a refuzat înregistrarea pe numele lui Ruslan Pitușcan a dreptului de proprietate asupra terenului din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,054 ha, din ÎP „Vierul”. Or, terenul cu numărul cadastral XXXXX (număr convențional XXXXX) cu suprafața totală de 0,0547 ha, constituie parte integrantă a terenului cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața totală de 1,7683 ha, ce se suprapune în totalitate cu terenul nominalizat, care este înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu numărul cadastral XXXXX din 10 ianuarie 2008 ca proprietatea publică a statului, în temeiul Legii nr. 668/1995 pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului.

Respectiv, statul, în persoana Agenției Proprietății Publice, în temeiul Legii nr. 668 din 23 noiembrie 1995, a înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală de 1,7683 ha, iar terenul ce se pretinde a fi înregistrat de reclamant/apelant este parte integrantă a ultimului și se suprapune cu cel din urmă. Mai mult, a fost stabilit că la cererea de înregistrare depusă de avocatul Veaceslav Brăteanu a fost anexat proiectul planului cadastral și nu planul cadastral al bunului imobil întocmit, conform art. 25 din Legea cadastrului bunurilor imobile.

Așadar, prima instanță și instanța de apel au constatat că registratorul nu poate admite înregistrarea unor suprapuneri de terenuri sau expropria o persoană în favoarea alteia, iar refuzul înregistrării drepturilor poate fi soluționat prin acțiunea 7 în efectuarea înregistrării, prin acțiunea în justificare sau, după caz, prin acțiunea în rectificare, dacă sunt prezente temeiurile indicate în Codul civil. La 30 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ruslan Pitușcan a depus recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le neîntemeiate și ilegale. Astfel, reiterând cele invocate în cererea de chemare în judecată, Ruslan Pitușcan a menționat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de circumstanțele cauzei, de totalitatea probelor prezentate la dosar și prin urmare, au adoptat hotărâri vădit neîntemeiate și ilegale. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 noiembrie 2021, în ședință publică. Astfel, recursul depus la 30 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, de către Ruslan Pitușcan împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen. La 23 februarie 2022, în adresa IP „Agenția Servicii Publice”, Guvernului Republicii Moldova, Agenției Proprietății Publice, Primăriei or.

Codru și Consiliului or. Codru a fost expediată copia recursului depus de Ruslan Pitușcan, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 205), fiind recepționată de către Guvernul Republicii Moldova, Agenția Proprietății Publice, Primăria or. Codru și Consiliul or. Codru la 1 martie 2022, iar de către IP „Agenția Servicii Publice” – la 2 martie 2022, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 206-209). La 9 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Agenția Proprietății Publice a depus referințe, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Ruslan Pitușcan ca fiind neîntemeiat, cu menținerea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, IP „Agenția Servicii Publice”, Guvernul Republicii Moldova, Primăria or. Codru și Consiliul or. Codru nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ruslan Pitușcan, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în 8 contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o 9 anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ruslan Pitușcan. În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Ruslan Pitușcan se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 10