3ra-946/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-946/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-946/22
2-19201477-01-3ra-15092022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
ÎNCHEIERE
19 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Galina Pitușcan
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a
Galinei Pitușcan, reprezentată de avocatul Veaceslav Brăteanu împotriva Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la contestarea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul depus de avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele Galinei Pitușcan
și menținută hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani
constată:
La 18 decembrie 2019, Galina Pitușcan, reprezentată de avocatul Veaceslav
Brăteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii
Publice”, terți Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice cu
privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii a invocat că la 3 septembrie 2019, s-a adresat către
registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu cu cererea nr. 0101/19/26555
privind înregistrarea titlului de proprietate asupra terenului vizat în titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren menționat.
Prin decizia din 11 septembrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1,
Dumitru Baciu, în urma examinării cererii nr. 0101/19/26555 din 3 septembrie 2019,
a fost prelungit termenul de examinare a cererii de înregistrare a bunurilor imobile
și a drepturilor asupra lor nr. 0101/19/26555 din 3 septembrie 2019 până la 11
octombrie 2019 în legătură cu necesitatea efectuării lucrărilor cadastrale de stabilire
a hotarelor terenului cu nr. cadastral XXXXX.
1
Prin decizia din 10 octombrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1,
Dumitru Baciu, a fost refuzat în înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor
asupra lor din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, nr. cadastral XXXXX, din
motiv că potrivit bazei de date grafice deținute, lotul de teren cu nr. cadastral
XXXXX cu suprafața totală 0,0541 ha este parte integrantă a terenului cu
nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală de 1,7683 ha, prin urmare, se suprapune în
totalitate cu terenul cu nr. cadastral XXXXX care deja este înregistrat în Registrul
bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX din 10 ianuarie 2008, proprietar fiind
Republica Moldova, domeniul Public.
A comunicat reclamanta că la 7 noiembrie 2019, a adresat cerere prealabilă
IP „Agenția Servicii Publice”, solicitând anularea deciziei din 10 octombrie 2019
privind refuzul de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, ca fiind
ilegală și dispunerea înregistrării drepturilor de proprietate asupra lotului de teren
din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața
de 0,0541 ha, de pe Întovărășirea Pomilegumicolă „Vierul”.
Ca urmare, la 22 noiembrie 2019, a recepționat, prin intermediul poștei,
scrisoarea nr. 11/P/533/2019/39/2019 din 20 noiembrie 2019 emisă de IP „Agenția
Servicii Publice”, Departamentul cadastru, prin care i-a fost adus la cunoștință
despre adoptarea deciziei registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice, prin
care a fost completată decizia din 10 octombrie 2019 emisă de registratorul SCT
Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu, prin invocarea celor prevăzute în partea descriptivă
a deciziei și în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) lit. b1), e) din Legea cadastrului
bunurilor imobile, fiind refuzată înregistrarea bunului imobil și a dreptului de
proprietate solicitat.
A considerat neîntemeiate și ilegale refuzurile oferite de IP „Agenția Servicii
Publice”.
Astfel, a relatat că la 20 martie 1996, a procurat de la Primăria or. Codru lotul
de pământ pomicol situat în mun. XXXXX or. XXXXX Întovărășirea
Pomilegumicolă „Vierul”, nr. 525 A, suprafața de 541 m2 în baza contratului de
vânzare-cumpărare din 20 martie 1996.
A menționat că la 27 mai 1996, dreptul de proprietate al terenului enunțat a
fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 916 din 27 mai
1996, iar titlul de autentificare al deținătorului de teren i-a fost eliberat la 6 martie
1997, în conformitate cu normele legale prevăzute la acel moment de Codul civil din
1964.
Conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,
nr. cadastral figurează - XXXXX (actualmente - XXXXX), lotul de teren cu
suprafața de 0,0541 ha.
Astfel, dânsa a dobândit un drept de proprietate asupra unui teren care este
perpetuu și nu se stinge prin neuz în conformitate cu legislația în vigoare la acel
moment, îndeplinind toate obligațiile existente în acea perioadă de timp conform
Codului civil din 1964.
La o simplă decompoziție a refuzului oferit denotă că este imposibil ca un lot
separat, cu număr cadastral diferit, să fie parte integrantă a altui lot, adică ca un lot
2
separat să formeze un alt lot separat, în cazul în care acesta este parte a altui lot,
loturile nu urmează a fi numerotate cu numere cadastrale diferite, iar raportul de
cauzalitate precum că dacă un lot este parte integrantă a altuia, ceea ce nu poate
exista în realitate odată ce loturile au numere cadastrale diferite și distincte, ar cauza
suprapunerea acestora, este o eroare absolută.
Mai mult, faptul că două loturi se suprapun nu constituie temei de refuz în
înregistrarea lotului proprietarului pentru a-și valorifica dreptul de proprietate și de
a demonstra în instanțele de judecată dacă există sau nu suprapuneri, odată ce actele
de proprietate sunt legale și valabile, autoritatea publică urmează să înregistreze
dreptul ideal „de jure” a persoanei asupra lotului de teren cu număr cadastral valabil
și înregistrat deja, acest lot, cu acest număr cadastral nefiind proprietatea altcuiva
decât a cumpărătorului din contractul de vânzare-cumpărare prezentat de către ea.
Iar refuzul de înregistrare a dreptului de proprietate îi încalcă direct dreptul
său de a se folosi de acest bun, de a-l poseda, de a dispune de acest lot, de a-și apăra
dreptul de proprietate dispunând de expertiza judiciară pentru verificarea în instanța
de judecată dacă există această suprapunere prin efectuarea expertizelor judiciare
necesare.
Or, faptul că Serviciul Fiscal de Stat recunoaște acest lot de teren ca fiind al
ei și îl impozitează din anul 1996, acest lot de teren al ei în calitate de proprietar,
vine în contradicție cu refuzul IP „Agenția Servicii Publice”.
A mai notat că decizia contestată vine în contradicție cu prevederile art. 31
alin. (31) și (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie
1998.
Refuzul oferit de către IP „Agenția Servicii Publice” a fost întemeiat pe
prevederile art. 33 alin. (1) lit. b) și e) din Legea cadastrului bunurilor imobile, însă
o argumentare clară care condiții de formă și conținut ale actelor prezentate nu sunt
conforme și care parte a raporturilor civile se face responsabilă de aceste
neconcordanțe, din moment ce organul fiscal percepe impozite de la dânsa, respectiv
considerând-o proprietar al terenului în litigiu în baza actelor valabile eliberate și
înregistrate la instituțiile de stat competente la data încheierii și înregistrării lor.
A remarcat că Primăria orașului Codru urma să înregistreze în registrele
deținute la acea perioadă și ulterior să prezinte toate informațiile și actele prin care
a înstrăinat bunurile sale imobile ce-i aparțineau cu drept de proprietate, iar
Ministerul Agriculturii, înainte de a înstrăina careva terenuri, urma să verifice
informațiile din registrele deținute de instituțiile de stat, Primăria or. Codru, inclusiv
și organele fiscale teritoriale conform procedurii legale obișnuite asigurând-se faptul
că terenul nu are un proprietar și nu este lovit de evicțiune, inclusiv dacă nu aparține
persoanelor private în urma contractelor prin care au fost înstrăinate careva loturi de
teren.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 89, 90 Cod civil (publicat
la 26 decembrie 1964), art. 315, 316 Cod civil (publicat la 22 iunie 2002), art. 500,
501 Cod civil (publicat la 1 martie 2019), art. 196, 206, 208, 209, 211, 212 Cod
administrativ.
3
A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei din 10 octombrie 2019 emisă
de registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu și a deciziei registratorului din
cadrul IP „Agenția Servicii Publice” nr. 11/P/533/2019/39/2019 din 20 noiembrie
2019, obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra în Registrul bunurilor
imobile dreptul ei de proprietate asupra lotului de teren din mun. XXXXX or.
XXXXX, extravilan, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 0,0541 ha,
obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a radia din Registrul bunurilor imobile
înregistrarea dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenului cu nr.
cadastral XXXXX (mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan), în partea lotului de
teren proprietate a ei asupra bunului imobil din mun. XXXXX, or. XXXXX,
extravilan, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0541 ha.
Prin încheierea protocolară din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul
Rîșcani, au fost atrași în proces în calitate de terți Primăria or. Codru și Consiliul
or. Codru.
Prin hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost
respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Galina Pitușcan.
La 5 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod
administrativ, Galina Pitușcan, reprezentată de avocatul Veaceslav Brăteanu a depus
apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
depus de avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele Galinei Pitușcan și menținută
hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.
În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au
concluzionat că refuzul autorității publice competente de a înregistra pe numele
Galinei Pitușcan dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX
(0,0541 ha) situat în mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, este legal și întemeiat,
iar careva temeiuri de nulitate a acestuia nu au fost constatate.
Astfel, reieșind din prevederile art. 47, 49, 61, 132, 238, 2402 Cod civil (în
redacția din 1964, în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare),
prima instanță și instanța de apel au reținut că contractul de vânzare-cumpărare din
20 martie 1996 nu a fost autentificat notarial și nu a fost înregistrat la biroul teritorial
de inventariere tehnică, în maniera prescrisă de legea în vigoare la data încheierii lui,
în unison cu principiul acțiunii legii în timp, iar registratorul cadastral atunci când a
refuzat înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a ținut cont inclusiv și de aceste
prevederi.
Instanțele de judecată au constatat că un alt temei de refuz de înregistrare a
dreptului de proprietate a servit faptul că la depunerea cererii de înregistrare a
dreptului de proprietate, Galina Pitușcan a anexat proiectul planului cadastral și nu
planul cadastral al bunului imobil întocmit conform art. 25 din Legea cadastrului
bunurilor imobile.
La fel, a fost stabilit că potrivit informației din Banca centrală de date a
cadastrului bunurilor imobile, terenul cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața
de 0.0541 ha, amplasat în mun. XXXXX or. XXXXX se suprapune cu terenul cu
numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 1,7683 ha, amplasat în mun. XXXXX
4
or. XXXXX, ce a fost înregistrat în temeiul Legii nr. 668-XIII din 23 noiembrie
1995, ca proprietate publică a Statului.
Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia că
pârâtul/intimat în persoana registratorului nu poate admite înregistrarea unor
suprapuneri de terenuri sau expropria o persoană în favoarea alteia, iar refuzul
înregistrării drepturilor poate fi soluționat prin acțiunea în efectuarea înregistrării,
prin acțiunea în justificare sau, după caz, prin acțiunea în rectificare dacă sunt
prezente temeiurile indicate în Cod civil.
La 5 iulie 2022, Galina Pitușcan a depus recurs motivat împotriva deciziei din
8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei
noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.
În susținerea recursului recurenta Galina Pitușcan a reiterat motivele invocate
în cererea de chemare în judecată.
Totodată, a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,
considerându-le neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele de judecată ierarhic
inferioare nu au ținut cont de circumstanțele cauzei, de totalitatea probelor prezentate
la dosar și, prin urmare, au adoptat hotărâri vădit neîntemeiate și ilegale.
La 16 septembrie 2022, în adresa IP „Agenția Servicii Publice”, Guvernului
Republicii Moldova și Agenției Proprietății Publice a fost expediată copia recursului
depus de Galina Pitușcan, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului
(f. d. 247), fiind recepționată de Guvernul Republicii Moldova și Agenția
Proprietății Publice la 26 septembrie 2022, iar de IP „Agenția Servicii Publice” –
27 septembrie 2022, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei
(f. d. 248-250 vol. I).
La 13 octombrie 2022, Guvernul Republicii Moldova a depus referință,
solicitând declararea recursului inadmisibil sau, după caz, respingerea recursului.
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa
Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 8 iunie 2022, în
ședință publică (f. d. 221).
Este cert și faptul că la 5 iulie 2022, Galina Pitușcan a depus recurs motivat
împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 236-243).
5
Astfel, recursul depus de Galina Pitușcan împotriva deciziei din 8 iunie 2022
a Curții de Apel Chișinău este în termen.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Galina Pitușcan, în raport
cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în
special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși
un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar
caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de
la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită
și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,
în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
6
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Galina Pitușcan.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Galina Pitușcan se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
7