3ra-946/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-946/22 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-946/22

2-19201477-01-3ra-15092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Galina Pitușcan

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Galinei Pitușcan, reprezentată de avocatul Veaceslav Brăteanu împotriva Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele Galinei Pitușcan

și menținută hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

constată:

La 18 decembrie 2019, Galina Pitușcan, reprezentată de avocatul Veaceslav

Brăteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii

Publice”, terți Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că la 3 septembrie 2019, s-a adresat către

registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu cu cererea nr. 0101/19/26555

privind înregistrarea titlului de proprietate asupra terenului vizat în titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren menționat.

Prin decizia din 11 septembrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1,

Dumitru Baciu, în urma examinării cererii nr. 0101/19/26555 din 3 septembrie 2019,

a fost prelungit termenul de examinare a cererii de înregistrare a bunurilor imobile

și a drepturilor asupra lor nr. 0101/19/26555 din 3 septembrie 2019 până la 11

octombrie 2019 în legătură cu necesitatea efectuării lucrărilor cadastrale de stabilire

a hotarelor terenului cu nr. cadastral XXXXX.

1

Prin decizia din 10 octombrie 2019 emisă de registratorul SCT Chișinău nr. 1,

Dumitru Baciu, a fost refuzat în înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor

asupra lor din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, nr. cadastral XXXXX, din

motiv că potrivit bazei de date grafice deținute, lotul de teren cu nr. cadastral

XXXXX cu suprafața totală 0,0541 ha este parte integrantă a terenului cu

nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală de 1,7683 ha, prin urmare, se suprapune în

totalitate cu terenul cu nr. cadastral XXXXX care deja este înregistrat în Registrul

bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX din 10 ianuarie 2008, proprietar fiind

Republica Moldova, domeniul Public.

A comunicat reclamanta că la 7 noiembrie 2019, a adresat cerere prealabilă

IP „Agenția Servicii Publice”, solicitând anularea deciziei din 10 octombrie 2019

privind refuzul de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, ca fiind

ilegală și dispunerea înregistrării drepturilor de proprietate asupra lotului de teren

din mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața

de 0,0541 ha, de pe Întovărășirea Pomilegumicolă „Vierul”.

Ca urmare, la 22 noiembrie 2019, a recepționat, prin intermediul poștei,

scrisoarea nr. 11/P/533/2019/39/2019 din 20 noiembrie 2019 emisă de IP „Agenția

Servicii Publice”, Departamentul cadastru, prin care i-a fost adus la cunoștință

despre adoptarea deciziei registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice, prin

care a fost completată decizia din 10 octombrie 2019 emisă de registratorul SCT

Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu, prin invocarea celor prevăzute în partea descriptivă

a deciziei și în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) lit. b1), e) din Legea cadastrului

bunurilor imobile, fiind refuzată înregistrarea bunului imobil și a dreptului de

proprietate solicitat.

A considerat neîntemeiate și ilegale refuzurile oferite de IP „Agenția Servicii

Publice”.

Astfel, a relatat că la 20 martie 1996, a procurat de la Primăria or. Codru lotul

de pământ pomicol situat în mun. XXXXX or. XXXXX Întovărășirea

Pomilegumicolă „Vierul”, nr. 525 A, suprafața de 541 m2 în baza contratului de

vânzare-cumpărare din 20 martie 1996.

A menționat că la 27 mai 1996, dreptul de proprietate al terenului enunțat a

fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 916 din 27 mai

1996, iar titlul de autentificare al deținătorului de teren i-a fost eliberat la 6 martie

1997, în conformitate cu normele legale prevăzute la acel moment de Codul civil din

1964.

Conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

nr. cadastral figurează - XXXXX (actualmente - XXXXX), lotul de teren cu

suprafața de 0,0541 ha.

Astfel, dânsa a dobândit un drept de proprietate asupra unui teren care este

perpetuu și nu se stinge prin neuz în conformitate cu legislația în vigoare la acel

moment, îndeplinind toate obligațiile existente în acea perioadă de timp conform

Codului civil din 1964.

La o simplă decompoziție a refuzului oferit denotă că este imposibil ca un lot

separat, cu număr cadastral diferit, să fie parte integrantă a altui lot, adică ca un lot

2

separat să formeze un alt lot separat, în cazul în care acesta este parte a altui lot,

loturile nu urmează a fi numerotate cu numere cadastrale diferite, iar raportul de

cauzalitate precum că dacă un lot este parte integrantă a altuia, ceea ce nu poate

exista în realitate odată ce loturile au numere cadastrale diferite și distincte, ar cauza

suprapunerea acestora, este o eroare absolută.

Mai mult, faptul că două loturi se suprapun nu constituie temei de refuz în

înregistrarea lotului proprietarului pentru a-și valorifica dreptul de proprietate și de

a demonstra în instanțele de judecată dacă există sau nu suprapuneri, odată ce actele

de proprietate sunt legale și valabile, autoritatea publică urmează să înregistreze

dreptul ideal „de jure” a persoanei asupra lotului de teren cu număr cadastral valabil

și înregistrat deja, acest lot, cu acest număr cadastral nefiind proprietatea altcuiva

decât a cumpărătorului din contractul de vânzare-cumpărare prezentat de către ea.

Iar refuzul de înregistrare a dreptului de proprietate îi încalcă direct dreptul

său de a se folosi de acest bun, de a-l poseda, de a dispune de acest lot, de a-și apăra

dreptul de proprietate dispunând de expertiza judiciară pentru verificarea în instanța

de judecată dacă există această suprapunere prin efectuarea expertizelor judiciare

necesare.

Or, faptul că Serviciul Fiscal de Stat recunoaște acest lot de teren ca fiind al

ei și îl impozitează din anul 1996, acest lot de teren al ei în calitate de proprietar,

vine în contradicție cu refuzul IP „Agenția Servicii Publice”.

A mai notat că decizia contestată vine în contradicție cu prevederile art. 31

alin. (31) și (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie

1998.

Refuzul oferit de către IP „Agenția Servicii Publice” a fost întemeiat pe

prevederile art. 33 alin. (1) lit. b) și e) din Legea cadastrului bunurilor imobile, însă

o argumentare clară care condiții de formă și conținut ale actelor prezentate nu sunt

conforme și care parte a raporturilor civile se face responsabilă de aceste

neconcordanțe, din moment ce organul fiscal percepe impozite de la dânsa, respectiv

considerând-o proprietar al terenului în litigiu în baza actelor valabile eliberate și

înregistrate la instituțiile de stat competente la data încheierii și înregistrării lor.

A remarcat că Primăria orașului Codru urma să înregistreze în registrele

deținute la acea perioadă și ulterior să prezinte toate informațiile și actele prin care

a înstrăinat bunurile sale imobile ce-i aparțineau cu drept de proprietate, iar

Ministerul Agriculturii, înainte de a înstrăina careva terenuri, urma să verifice

informațiile din registrele deținute de instituțiile de stat, Primăria or. Codru, inclusiv

și organele fiscale teritoriale conform procedurii legale obișnuite asigurând-se faptul

că terenul nu are un proprietar și nu este lovit de evicțiune, inclusiv dacă nu aparține

persoanelor private în urma contractelor prin care au fost înstrăinate careva loturi de

teren.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 89, 90 Cod civil (publicat

la 26 decembrie 1964), art. 315, 316 Cod civil (publicat la 22 iunie 2002), art. 500,

501 Cod civil (publicat la 1 martie 2019), art. 196, 206, 208, 209, 211, 212 Cod

administrativ.

3

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei din 10 octombrie 2019 emisă

de registratorul SCT Chișinău nr. 1, Dumitru Baciu și a deciziei registratorului din

cadrul IP „Agenția Servicii Publice” nr. 11/P/533/2019/39/2019 din 20 noiembrie

2019, obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra în Registrul bunurilor

imobile dreptul ei de proprietate asupra lotului de teren din mun. XXXXX or.

XXXXX, extravilan, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 0,0541 ha,

obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a radia din Registrul bunurilor imobile

înregistrarea dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenului cu nr.

cadastral XXXXX (mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan), în partea lotului de

teren proprietate a ei asupra bunului imobil din mun. XXXXX, or. XXXXX,

extravilan, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0541 ha.

Prin încheierea protocolară din 26 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, au fost atrași în proces în calitate de terți Primăria or. Codru și Consiliul

or. Codru.

Prin hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Galina Pitușcan.

La 5 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod

administrativ, Galina Pitușcan, reprezentată de avocatul Veaceslav Brăteanu a depus

apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele Galinei Pitușcan și menținută

hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

concluzionat că refuzul autorității publice competente de a înregistra pe numele

Galinei Pitușcan dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX

(0,0541 ha) situat în mun. XXXXX or. XXXXX, extravilan, este legal și întemeiat,

iar careva temeiuri de nulitate a acestuia nu au fost constatate.

Astfel, reieșind din prevederile art. 47, 49, 61, 132, 238, 2402 Cod civil (în

redacția din 1964, în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare),

prima instanță și instanța de apel au reținut că contractul de vânzare-cumpărare din

20 martie 1996 nu a fost autentificat notarial și nu a fost înregistrat la biroul teritorial

de inventariere tehnică, în maniera prescrisă de legea în vigoare la data încheierii lui,

în unison cu principiul acțiunii legii în timp, iar registratorul cadastral atunci când a

refuzat înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a ținut cont inclusiv și de aceste

prevederi.

Instanțele de judecată au constatat că un alt temei de refuz de înregistrare a

dreptului de proprietate a servit faptul că la depunerea cererii de înregistrare a

dreptului de proprietate, Galina Pitușcan a anexat proiectul planului cadastral și nu

planul cadastral al bunului imobil întocmit conform art. 25 din Legea cadastrului

bunurilor imobile.

La fel, a fost stabilit că potrivit informației din Banca centrală de date a

cadastrului bunurilor imobile, terenul cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața

de 0.0541 ha, amplasat în mun. XXXXX or. XXXXX se suprapune cu terenul cu

numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 1,7683 ha, amplasat în mun. XXXXX

4

or. XXXXX, ce a fost înregistrat în temeiul Legii nr. 668-XIII din 23 noiembrie

1995, ca proprietate publică a Statului.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia că

pârâtul/intimat în persoana registratorului nu poate admite înregistrarea unor

suprapuneri de terenuri sau expropria o persoană în favoarea alteia, iar refuzul

înregistrării drepturilor poate fi soluționat prin acțiunea în efectuarea înregistrării,

prin acțiunea în justificare sau, după caz, prin acțiunea în rectificare dacă sunt

prezente temeiurile indicate în Cod civil.

La 5 iulie 2022, Galina Pitușcan a depus recurs motivat împotriva deciziei din

8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei

noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului recurenta Galina Pitușcan a reiterat motivele invocate

în cererea de chemare în judecată.

Totodată, a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele de judecată ierarhic

inferioare nu au ținut cont de circumstanțele cauzei, de totalitatea probelor prezentate

la dosar și, prin urmare, au adoptat hotărâri vădit neîntemeiate și ilegale.

La 16 septembrie 2022, în adresa IP „Agenția Servicii Publice”, Guvernului

Republicii Moldova și Agenției Proprietății Publice a fost expediată copia recursului

depus de Galina Pitușcan, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 247), fiind recepționată de Guvernul Republicii Moldova și Agenția

Proprietății Publice la 26 septembrie 2022, iar de IP „Agenția Servicii Publice” –

27 septembrie 2022, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 248-250 vol. I).

La 13 octombrie 2022, Guvernul Republicii Moldova a depus referință,

solicitând declararea recursului inadmisibil sau, după caz, respingerea recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 8 iunie 2022, în

ședință publică (f. d. 221).

Este cert și faptul că la 5 iulie 2022, Galina Pitușcan a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 236-243).

5

Astfel, recursul depus de Galina Pitușcan împotriva deciziei din 8 iunie 2022

a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Galina Pitușcan, în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

6

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Galina Pitușcan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Galina Pitușcan se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7