3ra-316/22 — contestarea actului administrativ

3ra-316/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-316/2022

2-20056115-3ra-06042022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Dmitri Melnic împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe

Societatea cu Răspundere Limitată „Victorianova Prim” și executorul judecătoresc Ion

Furdui cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, a fost

casată hotărârea din 24 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost

emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 26 mai 2020 Dmitri Melnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin cererea din 07 februarie 2020, a

solicitat operarea modificării privind înstrăinarea/dobândirea părții sociale (modificarea

componenței asociaților) a SRL „Victorianova Prim” în Registrul de stat al persoanelor

juridice în baza contractelor de donație a părților sociale, Midrigan Victor – 1% și

Melnic Elena – 49% din capitalul social. La cererea depusă nu a primit nici un răspuns.

1

Astfel, în mod repetat, la 17 martie 2020 a expediat în adresa pârâtului o altă

solicitare privind emiterea actului administrativ, iar la 09 aprilie 2020 a recepționat

decizia contestată anexată la răspunsul pârâtului.

Reclamantul a menționat că, potrivit deciziei din 17 decembrie 2020, motivul

refuzului a servit interdicția dispusă prin încheierile executorului judecătoresc Furdui

Ion din 03 aprilie 2019 și 17 mai 2019 referitor la operarea înregistrărilor în actele de

constituire și în Registrul de stat în ce privește reorganizarea SRL ,,Victorianova Prim”

și modificarea statutului până la executarea completă a documentului executoriu.

A mai indicat că, interdicția aplicată de executorul judecătoresc se referă la ,,orice

înregistrare în actele de constituire și în Registrul de Stat raportate reorganizării

debitorului SRL ,,Victorianova Prim”, modificarea statutului până la executarea

completă a documentului executoriu”. Înregistrarea în Registrul de Stat a modificărilor

privind înstrăinarea/dobândirea părții sociale (modificarea componenței asociaților) nu

este cuprinsă de interdicția aplicată.

Serviciul de înregistrare a unităților de drept mun. Chișinău prin soluția contestată

a interpretat eronat documentul executoriu, depășind limitele acestuia. Unicul argument

cu referire la art. 8 alin. (1) din Codul de executare și art. 13 alin. (1) lit.e) din Legea nr.

220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali, potrivit cărora, înregistrarea de stat a persoanei juridice nu

se admite în cazurile stabilirii interdicției de înregistrare emisă de instanța

judecătorească sau executorul judecătoresc, nu poate fi reținut, deoarece interdicția

invocată de pârât nu se regăsește în actele executorului judecătoresc.

Totodată, în argumentarea celor relatate a făcut referire la art. 30 alin. (1) și (2) al

Legii nr. 135 din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere limitată, potrivit căruia,

partea socială se consideră de drept a dobânditorului, în condițiile prezentei legi, de la

data operării în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificării privind

înstrăinarea/dobândirea părții sociale, fără a fi necesară modificarea în acest sens a

actului de constituire al societății. În cazurile prevăzute la alin. (1), modificarea privind

înstrăinarea/dobândirea părții sociale va fi operată în Registrul de stat al persoanelor

juridice la prezentarea actului juridic de înstrăinare/dobândire autentificat notarial, a

hotărârii judecătorești sau certificatului de moștenitor.

Astfel, a susținut că, nu a solicitat înregistrarea reorganizării sau înregistrarea

modificărilor în actele de constituire a SRL „Victorianova Prim” ce cad sub interdicția

aplicată de executorul judecătoresc, iar interpretarea interdicțiilor la discreția proprie de

către pârât constituie o penalizare exagerată și nemeritată, care aduce atingere dreptului

la proprietate.

Reclamantul a afirmat că, interdicția executorului judecătoresc nu stabilește

limitări la operarea modificărilor legate de înstrăinarea/obținerea cotelor părți în

Registrul de Stat și este direct raportată patrimoniului SRL „Victorianova Prim”, care

prin operarea modificării solicitate va rămâne neafectat și această modificare nu va avea

careva impact nici asupra procedurii de executare.

Cu referire la calcularea termenelor de contestare a acțiunii, a relatat că, potrivit

Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 1 din 18 martie 2020 (anexa 1

2

pct.l), pe durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de

orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început, se suspendă pe toată durata stării de

urgența.

De asemenea, a susținut că, i-a fost încălcat dreptul garantat prin art. 1 al Primului

Protocol Adițional la Convenție, art. 46 al Constituției, art. 501 din Codul civil, care

enunță principiul general al necesității respectării dreptului de proprietate al persoanei,

or, cotele părți în întreprindere constituie pentru reclamant ,,o valoare patrimonială” în

sensul normelor enunțate, iar instanța de judecată urmează să repare eroarea admisă.

A solicitat reclamantul Dmitri Melnic anularea deciziei Serviciului de înregistrare

a unităților de drept mun. Chișinău a Departamentului de înregistrare și licențiere a

unităților de drept a Agenției Servicii Publice din 17 februarie 2020 privind refuzul

înregistrării și trecerii în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor cu privire la

modificările componenței asociaților ale persoanei juridice SRL „Victorianova Prim”,

ca ilegală; obligarea Serviciului de înregistrare a unităților de drept mun. Chișinău a

Departamentului de înregistrare și licențiere a unităților de drept a Agenției Servicii

Publice de a înregistra și trece în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor cu

privire la modificările componenței asociaților ale persoanei juridice SRL „Victorianova

Prim”, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 24 martie 2021 a fost

admisă acțiunea depusă de Dmitri Melnic și a fost anulată decizia Departamentului

înregistrare și licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice din 17

februarie 2020 privind refuzul înregistrării de stat a modificărilor în Registrul de Stat al

persoanelor juridice dosar nr. 1009600014144. A fost obligată Agenția Servicii Publice,

să emită actul administrativ individual favorabil prin care să dispună înregistrarea

modificărilor în actele de constituire și în datele din Registrul de stat al persoanelor

juridice privind schimbarea componenței asociaților ale persoanei juridice SRL

„Victorianova Prim”, înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice cu nr.

1009600014144, în baza cererii depuse de Dmitri Melnic la 07 februarie 2020 (f.d.62—

71).

Dispozitivul hotărârii din 24 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost notificat ÎP „Agenției Servicii Publice”, prin intermediul poștei electronice, la 25

martie 2021 (f.d.57).

La 25 martie 2021, ÎP „Agenția servicii Publice” a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2021, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii (f.d.59).

La 01 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, ÎP „Agenția Servicii

Publice”, a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 01 iulie 2021, IP

„Agenția Servicii Publice” a depus motivarea apelului (f.d.77-82).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul IP

„Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 24 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

3

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost atrași în

proces în calitatea de persoane terțe SRL „Victorianova Prim” și executorul

judecătoresc Ion Furdui (f.d. 107).

Prin decizia din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea

de apel depusă de IP „Agenția Servicii Publice”, a fost casată hotărârea din 24 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea depusă de Dmitri Melnic a fost admisă. A fost anulată decizia Departamentului

înregistrare și licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice din 17

februarie 2020 privind refuzul înregistrării de stat a modificărilor în Registrul de Stat al

persoanelor juridice dosar nr. 1009600014144. A fost obligată IP ,,Agenția Servicii

Publice”, să emită actul administrativ individual favorabil privind înregistrarea

modificărilor în actele de constituire și în datele din Registrul de stat al persoanelor

juridice privind schimbarea componenței asociaților ale persoanei juridice SRL

„Victorianova Prim”, înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice cu nr.

1009600014144, în baza cererii depuse de Dmitri Melnic, la 07 februarie 2020.

Pentru a decide astfel instanța de apel a stabilit că, deși concluziile primei instanțe

expuse în hotărâre corespund circumstanțelor de fapt, dar prima instanță a omis să

atragă în proces persoanele terțe SRL „Victorianova Prim” și executorul judecătoresc

Ion Furdui, motiv din care instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe și a emis o

nouă hotărâre de admitere a acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a aplicat prevederile art. 2, 11 alin. (1), 13 alin. (1)

lit. e) și alin. (2), 15 alin. (1), 16 alin. (1) din Legea nr. 220 din 19 octombrie 2007

privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, art.

21 alin. (1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135 din 14 iunie

2007 și a stabilit că Dmitri Melnic a solicitat înregistrarea modificărilor în Registru de

Stat al persoanelor juridice referitoare la modificarea componenței asociaților, care

nicidecum nu corespunde cu interdicțiile aplicate de executorul judecătoresc prin

încheierile din 03 aprilie 2019 și 17 mai 2019, ori, prin respectivele s-a interzis operarea

modificărilor privind reorganizarea și modificarea statutului Societății cu Răspundere

Limitată ,,Victorianova Prim”. Astfel, interdicțiile aplicate de executorul judecătoresc

reflectă limitări ce țin de operarea modificărilor raportate patrimoniului Societății cu

Răspundere Limitată ,,Victorianova Prim”, în măsura în care acestea vor asigura

executarea obligațiilor pecuniare din actele executorii.

Totodată, instanța de apel a reținut că, art.8 alin.(6) din Legea nr. 220 din 19

octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor

individuali, indică că, organul înregistrării de stat nu este în drept să refuze primirea

cererii de înregistrare sau să solicite alte documente decât cele prevăzute de lege. Iar, în

cazul în care Dmitri Melnic, a dobândit părțile sociale, în cotă de 1% și 49%, din

capitalul social ale Societății cu Răspundere Limitată ,,Victorianova Prim”, prezentând

în acest sens actele confirmatorii, autoritatea publică vizată nu-i poate crea impedimente

la înregistrarea dreptului său în Registrul de Stat. Ori, într-o astfel de situație, refuzul

comportă un caracter discreționar care poate genera impedimente la realizarea dreptului

de proprietate al acestuia.

4

Prin urmare, în contextul celor enunțate, instanța de apel a atestat că prin refuzul

autorității publice, Dmitri Melnic, se confruntă cu problema înregistrării de stat a

proprietății legal dobândite, astfel, fiindu-i afectate interesele patrimoniale, urmare a

căreia va fi privat de „speranță legitimă de a obține un bun”, încălcându-i-se art. 1 la

Protocol adițional nr. 1 din Convenția Europeană. Ori, interesele reclamantului în

desfășurarea activității economice, constituie interese patrimoniale protejate de art. 46

din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

La 18 februarie 2022 ÎP „Agenția Servicii Publice” a depus cerere de recurs

motivată împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24 martie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii ca fiind neîntemeiată sau declararea inadmisibilității cererii de chemare în

judecată pe motiv că este depusă tardiv.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, deoarece sunt emise cu încălcarea esențială și aplicarea

eronată a prevederilor legislației în vigoare.

A susținut că instanțele de judecată nu au ținut cont că acțiunea este tardivă,

respectiv reieșind din prevederile art. 13 alin. (4) din Legea nr. 220 din 19 octombrie

2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali,

decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestat în instanța de judecată și poate fi

anulată numai de instanța de judecată.

Astfel, acțiunea privind anularea deciziilor organului înregistrării de stat se

înaintează nemijlocit în instanța de contencios administrativ. Actul administrativ

contestat a fost emis la 17 februarie 2020, iar cererea de chemare în judecată a fost

depusă abia la 26 mai 2020. Ținând cont de faptul că reclamantul nu s-a încadrat în

interiorul termenului de 30 de zile în care trebuia să conteste, a considerat că instanța

urma a declara tardivă cererea de chemare în judecată.

A susținut că acțiunea este neîntemeiată, deoarece registratorul a constatat că in

adresa ASP a parvenit spre executare încheierea din 03 aprilie 2019 privind procedura

de executare nr. 032-811/19 și din 17 mai 2019 procedura de executare nr. 032-829/19

emisă de executorul judecătoresc Ion Furdui. Potrivit dispozitivului încheierii,

executorul a dispus interzicerea Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de

drept orice înregistrare în actele de constituire și în Registrul de stat, în ce privește

reorganizarea debitorului SRL „Victorianova Prim”, modificarea statutului pîna la

executarea completa a documentului executoriu.

Astfel, prin interdicțiile date, se implica interdicția de efectuarea a oricărei

modificare în Registrul de stat, ceea ce solicită reclamantul - înregistrarea renunțului

constituie anume о modificare în Registrul de stat, ceea ce este inadmisibil și

incompatibil interdicțiilor aplicate de executorul judecătoresc, iar aceasta prin prisma

art. 13 lit.e) din Legea nr.220 din 19 octombrie 2007 și constituie temei de refuz în

efectuarea modificărilor - stabilirii interdicției de înregistrare, emisa de instanța

judecătorească sau de executorul judecătoresc. A considerat eronate concluziile

reclamantului precum că, interdicțiile aplicate de executorul judecătoresc nu vizează și

5

nu cuprinde solicitarea sa, ori, este indicat expres în încheierile executorului

judecătoresc că se interzice orice modificare în Registrul de stat, și alta abordare decât

cu reținerea la orice modificare, nu poate fi aplicata, altfel, măsura dată de asigurare nu

are nici о valoare.

Respectiv, registratorul a procedat întemeiat și legal atunci când a refuzat

înregistrarea modificării deținătorilor cotei părti or, acestea sunt date implicit înscrise în

registrul de stat al persoanelor juridice, motiv din care la existența unei asemenea

interdicții este imposibil de a înregistra careva modificări de aceasta natura.

Totodată, instanțele de judecată nu au ținut cont de aplicarea obligatorie a

prevederilor art. 17 lit. d) din Legea nr. 220 din 19 octombrie 2007.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a notificat la 21 ianuarie 2022 prin intermediul adresei

electronice ÎP „Agenția Servicii Publice” copia dispozitivului deciziei din 19 ianuarie

2022, iar cererea de recurs motivată a fost depusă la 18 februarie 2022 (f.d. 157, 159).

În condițiile enunțate, recursul este depus la 18 februarie 2022 este în termen (f.d.

159-163).

La 12 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului și

intervenienților accesorii copia recursului motivat depus de IP „Agenția Servicii

Publice” cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, însă aceștia pînă la

examinarea admisibilității recursului nu și-au valorificat dreptul de a depune referință.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de IP „Agenția Servicii Publice” inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

6

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

7

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

IP „Agenția Servicii Publice” .

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8