3ra-257/22 — contestarea actului administrativ

3ra-257/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-257/22

2-20128672-01-3ra-04032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, Gr. Dașchevici, V.Negru)

Î N C H E I E R E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția Servicii Publice,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de

Institutul Național al Justiției împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea

din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 15 octombrie 2020 Institutul Național al Justiției a depus cerere de

chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Agenției

Servicii Publice privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acestei acțiuni, Institutul Național al Justiției a indicat că, într-un

alt litigiu, prin hotărârea irevocabilă din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost dispusă încasarea din contul SRL ,,Duxprim Service” în beneficiul său

a prejudiciului cauzat în sumă de 11 900 lei, a penalității în sumă de 22 200 lei și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 1 023 lei.

În acest sens, a susținut că la data de 4 iulie 2019, Judecătoria Chișinău a

eliberat reclamantului titlul executoriu nr. 2c-579/19 privind încasarea din contul

SRL ,,Duxprim Service” în beneficiul creditorului Institutul Național al Justiției a

sumei de 34100 lei cu titlu de prejudiciul cauzat și penalitate, în vigoare din 18

februarie 2020, care a fost prezentat spre executare executorului judecătoresc Roman

Talmaci.

Prin încheierea din 3 iulie 2020, executorul judecătoresc Roman Talmaci a

refuzat în primirea spre executare a documentului executoriu respectiv, invocând

faptul că numărul de identificare de stat (IDNO) indicat în documentul executoriu a

fost atribuit unui alt agent economic și anume ÎCS ,,BM Technotrade” SRL.

1

Din aceste considerente, la data de 13 iulie 2020, Institutul Național al Justiției

a depus cerere de corectare a erorii, iar prin încheierea din 30 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost corectată eroarea materială din conținutul

hotărârii din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nr.2c-579/19 și s-

a înlocuit în partea dispozitivă a hotărârii menționate nr. de identificare de stat greșit

cu cel corect al SRL ,,Duxprim Service”.

Între timp, reclamantul a menționat că la data de 24 iulie 2020, a recepționat

copia deciziei din 10 iulie 2020 a Agenției Servicii Publice privind radierea SRL

,,Duxprim Service” din Registrul de stat al persoanelor juridice precum și copiile

actelor ce au fost prezentate spre radiere.

Conform reclamantului, actele care au stat la baza adoptării deciziei din 10 iulie

2020 a Agenției Servicii Publice privind lichidarea SRL ,,Duxprim Service” din

Registrul de stat conțin date eronate care-i afectează temeinicia.

Astfel, atât cererea de lichidare a SRL ,,Duxprim Service” din 8 iulie 2020

depusă la Agenția Servicii Publice de către lichidatorul Radu Crețu, cât și decizia

asociatului unic al SRL ,,Duxprim Service” din 8 iulie 2020, prin care s-a aprobat

bilanțul de lichidare și s-a menționat despre lipsa pasivelor, au fost întocmite și

semnate cu rea credință, urmărindu-se evitarea răspunderii patrimoniale a societății.

Or, în actele menționate lichidatorul și fondatorul SRL ,,Duxprim Service”

intenționat au ascuns faptul că, societatea are o datorie față de creditorul Institutul

Național al Justiției în sumă de 34 100 lei. Asta în condițiile în care la examinarea

cauzei civile intentate la cererea Institutului Național al Justiției față de SRL

,,Duxprim Service”, ultima a participat și a cunoscut despre datoria încasată în

beneficiul creditorului – Institutul Național al Justiției.

La fel, contrar art. 228 din Codul civil, lichidatorul și fondatorul SRL

,,Duxprim Service” nu au informat creditorul Institutul Național al Justiției despre

inițierea procedurii de lichidare. Or, în acest caz, reclamantul a fost privat de

posibilitatea de a se opune procedurii de lichidare benevolă și de a-și înainta creanța

pentru a fi inclusă în bilanțul de lichidare.

În astfel de circumstanțe, este evidentă rea-credința lichidatorului și a

fondatorului SRL ,,Duxprim Service”, deoarece acțiunile lor au fost îndreptate direct

spre eschivarea de la răspunderea civilă patrimonială, aducând atingere drepturilor

și intereselor Institutului Național al Justiției.

Toate aceste acte și fapte au dus contrar prevederilor legii, care prevăd etapele

și acțiunile obligatorii prealabile emiterii deciziei de lichidare, la emiterea de către

Agenția Servicii Publice la data de 10 iulie 2020 a deciziei privind radierea SRL

,,Duxprim Service” din Registrul de stat al persoanelor juridice.

Din cosiderentul că decizia din 10 iulie 2020 a Agenției Servicii Publice privind

radierea SRL ,,Duxprim Service” din Registrul de stat al persoanelor juridice

reprezintă un act administrativ individual defavorabil ilegal și nemotivat pentru

Institutul Național al Justiției, care aduce o atingere drepturilor de creanță, stabilite

printr-o hotărârea judecătorească irevocabilă, a fost depusă prezenta acțiune în

contestare, Institutul Național al Justiției solicitând anularea deciziilor Agenției

Servicii Publice din 10 iulie 2020 privind radierea SRL ,,Duxprim Service” din

Registrul de stat al persoanelor juridice și nr. 01/INJ-140/20 din 22 septembrie 2020

2

cu privire la respingerea cererii prealabile, cu redeschiderea procedurii de lichidare

a SRL ,,Duxprim Service”.

Prin hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Institutul Național al Justiției a fost

admisă, fiind dispusă anularea deciziei Agenției Servicii Publice din 10 iulie 2020

privind radierea SRL ,,Duxprim Service” din Registrul de stat al persoanelor juridice

și a deciziei Agenției Servicii Publice nr. 01/INJ-140/20 din 22 septembrie 2020 cu

privire la respingerea cererii prealabile, ca ilegale. A fost redeschisă procedura de

lichidare a SRL ,,Duxprim Service”.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 22 martie 2021,

Agenția Servicii Publice a depus apel, care ulterior la data de 10 iunie 2021 a fost

completat cu motivare, solicitând admiterea apelului, casarea actului judecătoresc

contestat și emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 18 martie 2021 (f.d.73), iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantei Agenția Servicii Publice în data de 24 mai 2021 (f.d.84). Astfel, depunerea

apelului nemotivat în data de 22 martie 2021 (f.d.77) cât și motivarea acestuia

prezentată la data de 10 iunie 2021 (f.d.89) sunt în termen.

Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea din 18 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că acțiunea înaintată de

Institutul Național de Justiție a fost depusă în instanța de contencios administrativ în

termen, cât si cu respectarea procedurii prealabile, din care motive, instanța de fond

corect a reținut spre examinare fondul cerințelor formulate în acțiune. Totodată,

instanța de fond just a constatat că, acțiunea reclamantului este întemeiată,

constatând cert că deciziile contestate contravin prevederilor legale.

Aceasta deoarece, în speță, Agenția Servicii Publice la adoptarea deciziei din

10 iulie 2020 privind radierea SRL ,,Duxprim Service” din Registrul de stat al

persoanelor juridice, nu a verificat dacă agentul economic a întreprins etapele și

acțiunile obligatorii prealabile emiterii deciziei de lichidare, inclusiv informarea

creditorilor și soluționarea cererilor lor.

În continuare, Curtea de Apel Chișinău a respins argumentul apelului precum

că în speță nu a fost necesară respectarea procedurii prealabile, or, art. 14 alin. (3)

din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor

individuali nr. 220 din 19 octombrie 2007, explică că actul poate fi atacat în instanța

de judecată. Deci, sintagma ,,poate” utilizată în norma vizată denotă o discreție

decizională a destinatarului deciziei de a-l contesta direct în instanța de contencios

administrativ sau de a depune în adresa organului emitent cerere prealabilă,

exprimând de altfel, o posibilitate.

La fel, instanța de apel a respins și argumentul apelului precum că, la caz,

acțiunea a fost depusă tardiv, or, conform art. 165 alin. (2) din Codul administrativ,

dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul

administrativ individual sau este indicată incorect, cererea prealabilă poate fi depusă

în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ ori a

respingerii petiției.

3

Prin urmare, dat fiind faptul că informația cu privire la exercitarea căilor de

atac în actul administrativ contestat de către Institutul Național de Justiție a fost

indicată incorect, intimatul urma să se adreseze cu cererea prealabilă în termen de

un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ.

Cu referire la argumentul invocat de apelantă precum că instanța de fond a

examinat cauza cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională, Curtea de

Apel Chișinău a reținut că acțiunea înaintată de Institutul Național de Justiție a fost

îndreptată împotriva autorității publice care acționează în regim de putere publică,

iar acțiunile/inacțiunile acesteia dețin substanță administrativă, motiv pentru care

instanța de fond întemeiat a reținut-o spre examinare.

Cât privește argumentul invocat de apelantă precum că, instanța de fond a

examinat cauza fără a antrena în proces persoane interesate, acesta a fost respins, ,

deoarece autoritatea publică nu a prezentat argumente plauzibile, care ar indica la

lezarea drepturilor personale ale lichidatorului Radu Crețu, cât și a fondatorului SRL

,,Duxprim Service” în prezenta cauză de contencios administrativ.

Din aceste considerente, instanța de fond corect a dispus anularea actelor

administrative contestate ca fiind ilegale.

La data de 29 noiembrie 2021, Agenția Servicii Publice a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar

la data de 2 martie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea

acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu

pronunțarea unei decizii, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu actul judecătoresc

contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept procedural, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, Agenția Servicii Publice a invocat că prin hotărârea din 18

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost redeschisă procedura de

lichidare a SRL ,,Duxprim Service”, care afectează direct drepturile agentului

economic, însă ultimul nu a fost atras în proces.

La data de 4 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Institutului Național al Justiției copia recursului depus de Agenția Servicii Publice

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul de

a depune referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 23 noiembrie

2021, fiind notificată recurentei Agenția Servicii Publice în data de 2 februarie 2022.

4

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 29 noiembrie 2021, cât și

motivarea acestuia prezentată la data de 2 martie 2022 sunt în termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția Servicii Publice,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

5

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Agenția Servicii Publice.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Agenția Servicii Publice, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6