3ra-997/22 — anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-997/22 — anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-997/22

2-20104779-01-3ra-27092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

28 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Aliona Miron

examinând recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” împotriva Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actului administrativ individual de

respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, s-a

casat hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a

emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea formulată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Exprof Grup”,

c o n s t a t ă:

La 12 decembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a

depus acțiune în contencios administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția

Servicii Publice” solicitând anularea refuzului Serviciului Cadastral Teritorial

Criuleni al Agenției Servicii Publice din 13 noiembrie 2019, drept unul abuziv,

neîntemeiat și contrar legii; obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni de a

înregistra în modul prevăzut de legislația în vigoare, contractul de subarendă a

bazinului acvatic din XXXX, tranzacția de împăcare din 04 aprilie 2019, încheierea

din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, dosar nr.3-31/18, 24-3-

2629-02082018; obligarea pârâtului de a admite și înregistra cererea privind

înregistrarea dreptului de posesie și folosință asupra bazinului acvatic, iaz cu teren

aferent (10 ha iaz și 2 ha-pământ) din comuna XXXX cu nr.cadastral XXXX.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 13 noiembrie 2019, Serviciul Cadastral

1

Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice examinând cererea cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, depusă de Victor

Constantin Nicolaescu, în calitate de administrator, prin care s-a solicitat

înregistrarea dreptului de sub arendă asupra lotului de teren cu numărul cadastral

XXXX, amplasat în extravilanul s. XXXX, r-l XXXX, a refuzat înregistrarea cererii.

Reclamantul a menționat că, la cerere a fost anexat contractul de subarendă din

XXXX și încheierea nr.3-31/18 din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni. În

privința cererii a fost adoptată decizia prin care a fost respinsă cererea de

înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, fiindu-i comunicat că

decizia poate fi atacată în termen de 30 zile la registratorul din cadrul Agenției

Servicii Publice sau în instanța de judecată.

A mai indicat că, din partea de constatare a deciziei derivă că potrivit art.43

alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile, în cazul transmiterii în folosință,

locațiune/arendă a unei părți din bunul imobil, la contractul prezentat odată cu

cererea de înregistrare se anexează planul terenului și/sau planul construcției pe

etaje sau al părții din ea care se transmite în folosință, se închiriază/arendează

(subarendează). Cererea de înregistrare a dreptului de folosință, locațiune/arendă

(subarenda) trebuie să fie semnată de ambele părți. Totodată, obiectul contractului

nu este identificat corect, deoarece potrivit Actului de constatare pe teren f/n din 19

iunie 2017, suprafața terenului cu nr.cadastral XXXX s-a modificat din 10,57 ha în

12,1196 ha, suprafața indicată în contractul de sub-arendă a bazinului acvatic f/n din

18 decembrie 2018 la punct.2.1. de 10 ha iaz și 2 ha pământ este eronat, sau dacă a

fost dat în subarendă doar o parte din teren potrivit art.1289 alin.(5) din Codul civil,

la actul de predare primire se anexează copia planului cadastral al terenului cu

marcarea părții ce se dă în arendă.

A mai menționat că refuzul Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 13

noiembrie 2019 a fost întemeiat pe prevederile art.31 alin.(1) lit.(d), (f1) alin.(2) și

(3) Legea cadastrului bunurilor imobile nr.l543-XIII din 25 februarie 1998,

publicată în Monitorul Oficial nr.44-46/318 din 21 mai 1998.

Consideră că atât motivele de fapt cât și de drept au fost invocate neîntemeiat,

abuziv și incorect.

Totodată, făcând referire la art.16 din Codul de procedură civilă, a indicat că

instanța de judecată prin încheierea din 08 aprilie 2019 a dispus: confirmarea

tranzacției de împăcare încheiată la 04 aprilie 2019 de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Exprof Grup” și Primăria comunei Bălăbănești, conform

căreia Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, IDNO:XXXX, cu sediul

în raionul XXXX, satul XXXX, strada XXXX, în persoana directorului comercial

Victor Nicolaescu, pe de o parte și Primăria comunei Bălăbănești, raionul Criuleni,

IDNO:XXXX, cu sediul în satul Bălăbănești, raionul Criuleni, în persoana

primarului Ion Nistreanu, pe de altă parte, acționând în conformitate cu prevederile

art.art.1331, 1333 Cod civil, au convenit în mod benevol, prin exprimarea liberă a

voinței, în lipsa aplicării violenței sau constrângerii, încheierea tranzacției de

împăcare. Tranzacția de împăcare vine să reglementeze relațiile dintre părți în

vederea încetării de fapt și de drept a litigiului instituit între acestea cu referire la

2

soluționarea conflictului privind gestionarea bazinului acvatic - iaz din satul XXXX

de către Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” și interacționarea dintre

întreprinderea vizată și Primăria comunei Bălăbănești.

Astfel, procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” împotriva Primăriei comunei

Bălăbănești cu privire la obligarea încheierii unui act juridic, a fost încetat.

Reclamanta a mai relatat că, practic prin refuzul său din 13 noiembrie 2019

Serviciul Cadastral Criuleni al Agenției Servicii Publice a intervenit în cel mai grav

mod în efectuarea justiției prin neglijarea și neexecutarea încheierii judecătorești din

08 august 2019. Or, Statul prin Codul Contravențional și Codul Penal stabilește

răspundere contravențională și penală pentru cei care obstrucționează actele justiției,

fapt inacceptabil într-un stat bazat pe drept.

Suplimentar, a menționat că pârâtul nu poate invoca refuzul de a înregistra

Contractul, Tranzacția și încheierea bazându-se că lipsește planul tehnic al bazinului

acvatic, deoarece toată documentația tehnică, inclusiv planul la care face trimitere

Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice se află însăși în

posesia acestei autorități. Fapt ce denotă că răspunsul este unul evaziv, subiectiv,

superficial și contrar rigorilor legii.

Prin hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Exprof Grup” împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea

refuzului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 13 noiembrie 2019 de

înregistrare a dreptului asupra bunului imobil și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil de înregistrare a contractului de subarendă și a dreptului

reclamantului asupra terenului.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 05 aprilie 2021, cu respectarea

termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Exprof Grup” a depus apel împotriva hotărârii din 18 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 02 iulie 2021, a depus motivarea

apelului împotriva hotărârii primei instanțe solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii în sensul formulat.

Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, s-a casat hotărârea din

18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie

prin care s-a admis acțiunea formulată de Societatea cu Răspundere Limitată

„Exprof Grup”.

La 16 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, iar la 11 august 2022, a depus recurs motivat împotriva deciziei

instanței de apel solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,

cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii în contenciosul administrativ

formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” (f.d.201, 207-208).

3

În susținerea recursului a invocat că decizia instanței de apel este pasibilă de a

fi casată, deoarece la emiterea ei au fost interpretate eronat normele legii speciale.

Totodată, în susținerea argumentelor indicate în cererea de recurs a invocat

prevederile art.43 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din

25 februarie 1998, precum și pct.22 lit.a) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații

Funciare și Cadastru nr.112 din 22 iunie 2005.

A mai menționat că cererea privind notarea dreptului de subarendă asupra

terenului cu numărul cadastral XXXX depusă de intimat la Centrul multifuncțional

Criuleni la ghișeul registratorului din sistemul cadastral a fost semnată doar de

administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, pe când urma să

fie semnată inclusiv de către reprezentantul Primăriei com. Bălăbănești, de Arcadie

Crihan și Tudor Malai.

La fel, întrucât suprafața terenului arendat din Contractul de subarendă funciară

din XXXX nu corespunde cu cea indicată în registrul bunurilor imobile, reiese că nu

tot bunul imobil se transmite în subarendă, iar în conformitate cu prevederile art.43

alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.1289 alin.(5) din Codul civil,

pct.74 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor

asupra lor, solicitantul, la cererea depusă urma să anexeze copia planului cadastral al

terenului cu marcarea părții ce se dă în arendă.

Consideră că eronat au fost aplicate prevederile art.28 alin.(1) lit.d) din Legea

cadastrului bunurilor imobile, art.16 alin.(1) din Codul de procedură civilă, deoarece

Încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, anexată la cererea din 13

noiembrie 2019 confirmă tranzacția de împăcare între Primăria s. Bălăbănești și

Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” prin care părțile au convenit

asupra încetării procesului de judecată dintre ei și și-au asumat obligații reciproce ce

rezultă din raporturile cu privire la gestionarea bazinului acvatic – iaz din s. XXXX.

Încheierea sus-menționată nu conține informații cu privire la suprafața terenului

subarendat sau la o eventuală stabilire a hotarelor lui, la fel, aceasta nu prevede

careva clauze executorii pentru Agenția Servicii Publice și nici nu prevede

înregistrarea Contractului de subarendă funciară din XXXX.

În această ordine de idei, consideră că instanța de fond a examinat litigiul

minuțios, dând o apreciere corectă probelor administrate, iar decizia instanței de

apel a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

4

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 aprilie 2022, în

ședință publică (f.d.181, 182-196), însă, la materialele cauzei nu se regăsesc probe

prin care s-ar confirma data notificării părților participante la proces a dispozitivului

deciziei recurate.

La 16 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de

Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii în contenciosul administrativ

formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” (f.d.201).

La 22 iulie 2022, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii

Publice a recepționat copia deciziei motivate a instanței de apel, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.197).

Totodată, instanța de recurs notează că la materialele cauzei nu se regăsesc

probe prin care s-ar confirma că Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” i-a

fost notificată decizia motivată a instanței de apel.

La 11 august 2022, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus recurs

motivat împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

decizii de respingere a acțiunii în contenciosul administrativ formulată de Societatea

cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” (f.d.207-208).

În condițiile enunțate, recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

depus în termenul prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 28 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” copia recursului depus de

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

(f.d.213).

Materialele cauzei atestă că la 23 noiembrie 2022, Societatea cu Răspundere

Limitată „Exprof Grup”, reprezentată de avocatul Marcel Burlacu, a expediat

referința la recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” solicitând

declararea recursului, ca fiind inadmisibil (f.d.215-219).

În susținerea referinței a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în

cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar, mai consideră că instanța de apel a apreciat just suportul

probatoriu administrat speței, prin urmare a emis o decizie întemeiată, aplicând

corect cadrul legal.

La 25 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

recurentei Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” copia referinței depuse de

Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” la recursul depus de Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a instanței

de apel, pentru informare (f.d.220).

Prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 19

5

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a numit spre examinare în complet din cinci

judecători.

În conformitate cu prevederile art.247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au

avut posibilitatea de depunere a referinței.

Aici, se impune a învedera că, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa

participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și

dreptului de acces la justiție, în condițiile în care participanții la proces beneficiază

de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor sale.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

emite o nouă decizie de menținere a hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, din considerentele ce urmează.

Potrivit art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței

de apel și emite o nouă decizie.

În corespundere cu art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

În corespundere cu art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma prevederilor art.194 alin.(2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborate cu art.231

alin.(2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

6

În sensul art.219 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Prin prisma alin.(2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune

eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească

limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor

formulate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Din cumulul probatoriu administrat speței, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, obiect al

contenciosului administrativ în prezenta cauză îl constituie verificarea legalității

actului administrativ individual defavorabil – decizia de refuz din 13 noiembrie

2019 a Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, terenul cu numărul cadastral XXXX, amplasat în extravilanul

comunei XXXX r-nul XXXX, cu destinația teren agricol pe care este amenajat un

obiect acvatic, aparține cu drept de proprietate unității administrativ teritoriale

(f.d.37).

La XXXX, Primăria comunei Bălăbănești a transmis în arendă funciară lui

Fiodor Malai și lui Arcadie Crihan, terenul cu numărul cadastral XXXX, cu

suprafața de 12 ha, fapt ce se confirmă prin extrasul din Dosarul cadastral deținut de

Organul Cadastral Teritorial Strășeni filiala Criuleni (f.d.36 verso).

La 18 decembrie 2018, prin decizia Consiliului local Bălăbănești r-nul Criuleni

a fost aprobată darea în subarendă Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup”

a terenului cu suprafața de 12 ha, arendat conform contractului de arendă funciară

din XXXX de Fiodor Malai și Arcadie Crihan (f.d.7).

Potrivit contractului de subarendă încheiat la XXXX între Primăria comunei

Bălăbănești, r-nul Criuleni în calitate de arendator și Tudor Malai, Arcadie Crihan în

calitate de arendași, și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” în calitate

de subarendaș, ultimului i-a fost transmis în posesie și folosință bazinul acvatic, iaz

cu teren aferent (10 ha iaz și 2 ha pământ) din comuna XXXX cu numărul cadastral

XXXXX (f.d.8-11).

Totodată, din materialele cauzei colegiul lărgit al instanței de recurs mai reține

că prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni s-a dispus confirmarea

tranzacției de împăcare încheiată la 04 aprilie 2019 între Societatea cu Răspundere

Limitată „Exprof Grup” și Primăria comunei Bălăbănești, conform căreia Societatea

7

cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, IDNO:XXXX, cu sediul în raionul XXXX,

satul XXXX, strada XXXX, în persoana directorului comercial Victor Nicolaescu,

pe de o parte și Primăria comunei Bălăbănești, raionul Criuleni, IDNO:XXXX, cu

sediul în satul Bălăbănești, raionul Criuleni, în persoana primarului Ion Nistreanu,

pe de altă parte, acționând în conformitate cu prevederile art.art.1331, 1333 Cod

civil, au convenit în mod benevol, prin exprimarea liberă a voinței, în lipsa aplicării

violenței sau constrângerii, încheierea tranzacției de împăcare. Conform punctului 1,

tranzacția de împăcare are ca obiect soluționarea pe cale extrajudiciară a litigiului

instituit între părțile prezentei tranzacții, izvorâte în raportul juridic litigios ce derivă

din faptul folosirii bazinului acvatic din satul XXXX, raionul XXXX de către

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” (f.d.16-19).

Materialele cauzei atestă că la 13 noiembrie 2019, Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Exprof Grup” a depus în adresa Agenției Servicii Publice, Serviciul

Cadastral Teritorial Criuleni cererea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor, solicitând înregistrarea dreptului de subarendă asupra lotului

de teren cu numărul cadastral XXXX, amplasat în extravilanul s. XXXX, r-l XXXX,

anexând contractul de subarendă din XXXX și încheierea din 08 aprilie 2019 a

Judecătoriei Criuleni (f.d.20).

Prin decizia registratorului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din aceiași

dată, în temeiul art.31 alin.(1) lit.d), f1) alin.(2) și (3) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.44-46/318 din 21 mai 1998 a fost respinsă cererea formulată

de administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” (f.d.38).

Nefiind de acord cu decizia registratorului, la 16 decembrie 2019, Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a depus prezenta acțiune în instanța de judecată

solicitând anularea deciziei din 13 noiembrie 2019 a Agenției Servicii Publice,

obligarea Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni de a înregistra contractul de

subarendă a bazinului acvatic din XXXX, tranzacția de împăcare din 04 aprilie

2019, încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central dosar

nr.3-31/18, obligarea pârâtului de a admite și înregistra cererea privind înregistrarea

dreptului de posesie și folosință asupra bazinului acvatic, iaz cu teren aferent (10 ha

iaz și 2 ha-pământ) din comuna XXXXX cu numărul cadastral XXXXX.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani, prin hotărârea din 18 martie 2021 a respins acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup”

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea refuzului Serviciului

Cadastral Teritorial Criuleni din 13 noiembrie 2019 de înregistrare a dreptului

asupra bunului imobil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil de

înregistrare a contractului de subarendă și a dreptului reclamantului asupra terenului.

Instanța de fond a concluzionat că soluția adoptată de autoritatea publică pârâtă

este legală și întemeiată, reținând sub acest aspect că cererea adresată Agenției

Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni nu corespunde rigorilor

art.43 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie

1998, nefiind semnată de toate părțile contractante.

8

Prima instanță a mai punctat că atât Primăria comunei Bălăbănești cât și

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” cunoșteau despre modificările

operate suprafeței bunului imobil. Corespunzător, omisiunea de a reflecta corect

suprafața terenului în contractul de subarendă indicat le este imputabilă, iar

corectarea acestor deficiențe nu poate fi pusă în seama Agenției Servicii Publice.

La rândul său, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii primei instanțe,

prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a admis apelul depus de

Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, a casat hotărârea din 18 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o nouă decizie prin care a

admis acțiunea formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”.

A anulat refuzul Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii

Publice din 13 noiembrie 2019.

A obligat Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Public de

a înregistra în modul prevăzut de legislația în vigoare, dreptul Societății cu

Răspundere Limitată „Exprof Grup” ce rezultă din contractul de subarendă a

bazinului acvatic din XXXX, tranzacția de împăcare din 04 aprilie 2019, confirmată

prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, dosar

nr.3-31/18.

Instanța de apel a apreciat că hotărârea instanței de fond este adoptată cu

aprecierea eronată a normelor materiale în coroborare cu circumstanțele faptice ale

cauzei.

Cu referire la prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din

25 februarie 1998 (în vigoare la data inițierii procedurii administrative) instanța

ierarhic inferioară a apreciat, ca neîntemeiat, refuzul Serviciului Cadastral Teritorial

Criuleni al Agenției Servicii Publice din 13 noiembrie 2019, de a înregistra în

modul prevăzut de legislația în vigoare, dreptul Societății cu Răspundere Limitată

,,Exprof Grup” ce rezultă din contractul de subarendă a bazinului acvatic din

XXXX, tranzacția de împăcare din 04 aprilie 2019 - confirmată prin încheierea

Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 08 aprilie 2019, dosar nr.3-31/18.

Totodată, instanța de apel a respins argumentul autorității publice pârâte

precum că prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni nu s-a dispus

întreprinderea unor acțiuni de către Agenția Servicii Publice. Sub acest aspect a

reținut prevederile art.5 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25

februarie 1998, potrivit căruia, înregistrarea bunului imobil și a drepturilor asupra

lui se efectuează exclusiv de către organul cadastral teritorial în a cărui rază de

activitate se află bunul imobil.

Instanța de apel a mai opinat că nu poate constitui un argument în respingerea

cererii cu privire la înregistrarea în modul prevăzut de legislația în vigoare, dreptul

Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” ce rezultă din contractul de

subarendă a bazinului acvatic din XXXX și tranzacția de împăcare din 04 aprilie

2019, confirmată prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, dosar nr.3-31/18, faptul că conform actului de constatare pe teren din 19

iunie 2017, suprafața terenului cu numărul cadastral XXXX s-a modificat din 10,57

ha - în 12,1196 ha. În acest context, a menționat că potrivit contractului de

9

subarendă Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a preluat în posesie și

folosință terenul menționat în conformitate cu Contractul de arendă funciară din

XXXX.

Potrivit dosarului cadastral numărul XXXX, la subcapitolul III - grevarea

drepturilor patrimoniale a fost înregistrat contractul de arendă funciară din XXXX.

Mai mult, prin decizia Consiliului local Bălăbănești cu nr.04/12-05 din 12

septembrie 2017 s-a aprobat actul de constatare pe teren f/n din 19 iunie 2017,

suprafața terenului cu numărul cadastral XXXX fiind modificată din 12 ha în 12,

1196 ha.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a mai reținut și faptul că, la 10

octombrie 2017, administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup”,

Vasile Nicolăescu, acționând în bază de procură din numele Primăriei com.

Bălăbănești, a depus cererea cu numărul 3101/17/18659 în adresa Agenției Servicii

Publice solicitând efectuarea modificărilor suprafeței bunului imobil, având la bază

Decizia nr.04/12-05 din 12 septembrie 2017 a Consiliului local Bălăbănești. În baza

acestei cereri au fost operate modificări a suprafeței terenului în registrul bunurilor

imobile. Astfel, în acest sens nu a fost solicitată și modificarea contractului de

arendă funciară din XXXX și a planului cadastral anexă la acesta, în temeiul căruia

a fost încheiat contractul de subarendă.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

colegiul lărgit al instanței de recurs a constatat că, hotărârea primei instanțe este

legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea în mod

eronat a normelor de drept material, nu a elucidat toate circumstanțele importante

ale cauzei, din următoarele considerente.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o

forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficientă pentru soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de

altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și

comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a învederat că

unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile

instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe

care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în

10

funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei

(a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29

ianuarie 2019, parag. 82).

Conform art.189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană, care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice,

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține ca fiind aplicabile speței prevederile Legii cadastrului bunurilor

imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, în redacția valabilă la data emiterii actului

administrativ contestat, prin prisma căreia se stabilește modul de creare și de ținere a

cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoașterea publică a dreptului

de proprietate și a altor drepturi, susținerea sistemului de impozitare și a pieței

imobiliare. Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind bunurile imobile

situate în limitele țării, indiferent de tipul de proprietate și de destinația lor, definite

de legislație ca susceptibile a face obiectul înregistrării.

Potrivit art.3 alin.(1) lit.a)-c) din Legea pre citată, cadastrul bunurilor imobile,

denumit în continuare cadastru, este: a) cadastrul general al țării, în care se

identifică, se descriu, se estimează și se reprezintă pe planuri cadastrale toate

bunurile imobile din țară și se înregistrează drepturile titularilor asupra lor; b)

instrument în exercitarea împuternicirilor statului privind administrarea resurselor

funciare, ocrotirea intereselor publice și private în raporturile juridice ce țin de

bunurile imobile; c) un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale

asupra bunurilor imobile.

Din conținutul art.4 din Legea mai sus menționată se reține că subiecți ai

înregistrării sunt proprietarii de bunuri imobile și alți titulari de drepturi

patrimoniale: cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini, apatrizi, persoane

juridice din țară și din străinătate, organizații internaționale, Republica Moldova,

unitățile ei administrativ - teritoriale, state străine. Iar, obiecte ale înregistrării sunt

bunurile imobile, părțile componente ale acestora prevăzute de prezenta lege,

drepturile reale asupra bunurilor imobile, precum și alte drepturi, fapte și raporturi

juridice prevăzute de legislație.

În conformitate cu prevederile art.5 din Legea nr.1543 din 25 februarie 1998,

în redacția valabilă la data emiterii actului administrativ contestat, înregistrarea

bunului imobil și a drepturilor asupra lui se efectuează exclusiv de către organul

cadastral teritorial în a cărui rază de activitate se află bunul imobil.

În conformitate cu art.25 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din

25 februarie 1998, în redacția valabilă la data emiterii actului administrativ

contestat, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după

executarea lucrărilor cadastrale și după întocmirea planului cadastral al teritoriului și

a dosarului cadastral al bunului imobil.

Potrivit art.26 alin.(1), (2) al aceleiași Legi, înregistrarea drepturilor se

efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepția cazurilor prevăzute de

prezenta lege. În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un act al

11

autorității publice sau un contract autentificat notarial, cererea de înregistrare se

depune de către una dintre părți. În cazul în care documentul ce confirmă drepturile

este un contract în formă scrisă și legislația nu prevede autentificarea notarială

obligatorie, cererea de înregistrare se depune de către părțile contractului. Iar

potrivit alin.(4) al articolului menționat, în cazul înregistrării drepturilor asupra unui

bun imobil care aparține Republicii Moldova sau unei unități administrativ-

teritoriale a ei, în numele lor acționează autoritățile publice autorizate.

Conform art.28 alin.(1) lit.b) și d) al Legii cadastrului bunurilor imobile

nr.1543 din 25 februarie 1998, înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face

în temeiul următoarelor documente: b) contractele asupra bunului imobil, încheiate

conform legislației în vigoare la data adoptării lor; d) hotărârile instanței de

judecată.

Prin prisma prevederilor art.31 din Legea pre citată legiuitorul a prevăzut

temeiurile respingerii cererii de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil, astfel,

potrivit art.31 lin.(1) lit. d) și f1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din

25 februarie 1998, cererea se respinge dacă: documentele prezentate nu corespund

cerințelor stabilite de legislație; datele din documentele prezentate nu corespund

datelor din cadastru, cu excepția cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o

eroare tehnică a organului cadastral teritorial.

Totodată, colegiul lărgit al instanței de recurs reține cu titlu primordial în cazul

din speță prevederile art.43 alin.(1) și (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr.1543 din 25 februarie 1998, potrivit căruia, drepturile de folosință și de locațiune

asupra bunurilor imobile, instituite pe un termen mai mare de 3 ani, precum și

drepturile de arendă asupra terenurilor și asupra altor bunuri agricole, instituite pe

un termen mai mare de 5 ani, sunt supuse înregistrării obligatorii. La cererea

titularilor, drepturile de locațiune/arendă pot fi înregistrate și în cazul unor termene

mai mici decât cele prevăzute de prezentul alineat. În cazul prelungirii sau

modificării termenelor drepturilor de folosință, locațiune/arendă, la organul

cadastral teritorial se prezintă actele justificative în acest sens.

În cazul transmiterii în folosință, locațiune/arendă a unei părți din bunul imobil,

la contractul prezentat odată cu cererea de înregistrare se anexează planul terenului

și/sau planul construcției pe etaje sau al părții din ea care se transmite în folosință,

se închiriază/arendează (subarendează). Cererea de înregistrare a dreptului de

folosință, locațiune/arendă (subarendă) trebuie să fie semnată de ambele părți ale

contractului.

În asemenea circumstanțe, reieșind din conținutul normelor legale pre citate,

colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind justă concluzia instanței de

fond care a constatat că cererea formulată de Societatea cu Răspundere Limitată

„Exprof Grup” și adresată Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial

Criuleni nu corespunde rigorilor art.43 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, nefiind semnată de toate părțile contractante.

Or, materialele cauzei atestă că cererea a fost semnată și formulată doar de

administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup”, iar contractul de

subarendă din XXXXX a bazinului acvatic, iaz cu teren aferent (10 ha iaz și 2 ha

12

pământ) din comuna XXXX cu numărul cadastral XXXX a fost încheiat între

Primăria comunei Bălăbănești, r-nul Criuleni în calitate de arendator, Tudor Malai,

Arcadie Crihan în calitate de arendași, și Societatea cu Răspundere Limitată

,,Exprof Grup” în calitate de subarendaș (f.d.8-11).

Totodată, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind juste și

constatările instanței de fond referitoare la suprafața obiectului contractului de

subarendă, care nu corespunde cu datele din cadastrul bunurilor imobile. Or, potrivit

contractului de subarendă funciară din 18 decembrie 2018, suprafața bunului arendat

și ulterior subarendat este de 12 ha (10 ha iazul și 2 ha pământ), însă, conform

datelor din cadastrul bunurilor imobile suprafața bunului imobil în privința căruia se

solicită a fi înregistrate dreptul de subarendă este de 12.1196 ha. Sub acest aspect,

instanța de recurs reține că administratorul Societății cu Răspundere Limitată

„Exprof Grup” recunoaște și nu contestă acest fapt.

Din conținutul cererii formulate de administratorul Societății cu Răspundere

Limitată „Exprof Grup” și adresată Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral

Teritorial Criuleni la 13 noiembrie 2019, colegiul lărgit al instanței de recurs reține

că administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” – Victor

Nicolăescu a solicitat înregistrarea dreptului de subarendă asupra lotului de teren cu

numărul cadastral XXXX, amplasat în extravilanul s. XXXX r-nul XXXX, suprafața

căruia nu corespunde cu cea notată în Registrul bunurilor imobile.

Prin urmare, în cazul acestor divergențe urmează a fi operate rectificări în

actele prezentate pentru înregistrare, fie, așa cum prescrie art.43 alin.(2) al Legii

cadastrului bunurilor imobile să se anexeze copia planului cadastral al terenului cu

marcarea părții ce se dă în arendă, dacă nu se transmite în arendă toată suprafața

bunului imobil de 12.1196 ha, or, în altă ordine de idei, modificarea contractului de

subarendă în partea suprafeței obiectului subarendat.

Potrivit materialelor cauzei, este incontestabil faptul că inițial bunul imobil cu

numărul cadastral XXXX avea suprafața de 10,57 ha, iar prin actul de constatare pe

teren a fost stabilită divergența dintre suprafața înregistrată și cea existentă de facto

(f.d.34). Ulterior, prin decizia Consiliului local Bălăbănești cu nr.04/12-05 din 12

septembrie 2017 s-a aprobat actul de constatare pe teren f/n din 19 iunie 2017,

suprafața terenului fiind modificată în 12,1196 ha (f.d.32), iar la 10 octombrie 2017,

în temeiul cererii administratorului Societății cu Răspundere Limitată „Exprof

Grup” – Vasile Nicolaescu, au fost operate modificări asupra suprafeței terenului

menționat în registrul bunurilor imobile.

Prin urmare, este indubitabil că ținea de diligența părților contractuale, în

special a Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” de a solicita efectuarea

modificărilor contractului de subarendă în partea suprafeței obiectului transmis în

subarendă.

Colegiul lărgit nu poate reține, cu titlu probatoriu administrat în susținerea

pretenției cu privire la anularea refuzului contestat și obligarea registratorului

Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni de a efectua înscrierile solicitate, actul de

predare primire suplimentară a suprafeței de teren aferent bazinului acvatic din

XXXX, prin care Primăria com. Bălăbănești în calitate de arendator a transmis

13

subarendașului Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” suplimentar

suprafața de teren aferentă de 0,1196 ha, cu numărul cadastral XXXX (f.d.108), or,

acest act a fost întocmit după emiterea deciziei de refuz din 13 noiembrie 2019 a

registratorului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni.

Sub acest aspect, urmează a fi reținute prevederile art.1289 alin.(5) din Codul

civil, potrivit căruia, în cazul în care se dă în arendă o parte dintr-un teren divizibil

sau dintr-o construcție capitală, la actul de predare-primire se anexează copia

planului cadastral al terenului sau al construcției, cu marcarea părții ce se dă în

arendă.

În această ordine de idei, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind

eronată concluzia instanței de apel care a opinat că în cazul menționat nu se

impunea obligația de a fi operate modificări și în conținutul contractului de arendă și

a celui de subarendă în sensul ajustării suprafeței obiectului contractului, fiind

suficiente doar ajustările notate în Registrul bunurilor imobile. Or, în asemenea

circumstanțe se atestă divergențe între suprafața bunului imobil intabulat și

suprafața bunului imobil – obiect al contractului de arendă/subarendă, în privința

căruia s-a solicitat înregistrarea drepturilor de subarendă.

În altă ordine de idei, din conținutul contractului de subarendă din XXXX a

bazinul acvatic, iaz cu teren aferent (10 ha iaz și 2 ha pământ) din comuna XXXX

cu numărul cadastral XXXX, încheiat între Primăria comunei Bălăbănești, r-nul

Criuleni în calitate de arendator, Tudor Malai, Arcadie Crihan în calitate de

arendași, și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” în calitate de

subarendaș, nu se reține manifestarea acordului arendatorului în privința transmiterii

întregii suprafețe a bunului imobil, conform notărilor din Registrul bunurilor

imobile.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind justă și concluzia instanței de fond care

a stabilit că prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni nu se impune

obligația Agenției Servicii Publice de a înregistra contractul de subarendă încheiat

între părți la XXXX, or, prin actul judecătoresc menționat s-a dispus confirmarea

tranzacției de împăcare încheiată la 04 aprilie 2019 între Societatea cu Răspundere

Limitată „Exprof Grup” și Primăria comunei Bălăbănești prin care părțile și-au

asumat obligații reciproce ce rezultă din raporturile juridice de arendă, instituite

între părți în temeiul contractului din XXXX, nefiind specificată suprafața terenului

arendat, sau o eventuală precizare, modificare a hotarelor acestuia.

Iar, sub acest aspect, instanța de apel în mod eronat a reținut ca fiind aplicabile

în cazul din speță prevederile art.28 alin.(1) lit.b), d) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998.

Astfel fiind, conjunctura descrisă supra indică cu certitudine asupra

netemeiniciei deciziei instanței de apel cu privire la admiterea acțiunii formulată de

Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”.

În conformitate cu art.6 alin.(1) din CEDO, orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale,

14

de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî, fie

asupra încălcării drepturilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Drept rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de

altele.

Instanța nu se expune asupra fiecărui argument invocat de participanții la

proces, ținând cont de Avizul nr.11 din 2008 al Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni, în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, din

care rezultă că, motivarea hotărârii nu trebuie înțeleasă ca necesitând un răspuns la

fiecare argument invocat.

Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene, pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea trebuie să evidențieze că, judecătorul a examinat

chestiunile esențiale prezentate și nu trebuie interpretată ca impunând un răspuns

detaliat la fiecare argument (Van de Hurk vs Țările de Jos, 19 aprilie 1994 , pct.61,

seria A, nr.288).

Aici, colegiul lărgit al instanței de recurs notează că, potrivit recomandărilor

avizului nr.11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE)

în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor

judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele fundamentale ale

hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un proces echitabil.

Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze,

că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.

Colegiul menționează că, art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din

perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii.

Circumstanțele descrise determină Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție să conchidă că, soluția instanței de

apel este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material, din care considerente aceasta nu poate fi menținută.

Dat fiind că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, bazată pe

interpretarea eronată a normelor de drept material, iar prima instanță a dat o

apreciere corectă a argumentelor invocate de părți, prin prisma unei interpretări

corecte a legii aplicabile speței, Colegiul lărgit al instanței de recurs ajunge la

concluzia de a admite recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”, de a casa integral a decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

a menține hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu prevederile art. art.247, 248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din

Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

15

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Se casează integral decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 18 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, emisă în cauza de contencios administrativ la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Exprof Grup” împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la

anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Aliona Miron

16