3ra-997/22 — anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr.3ra-997/22 2-20104779-01-3ra-27092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) D E C I Z I E 28 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu Dumitru Mardari Aliona Miron examinând recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, s-a casat hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, c o n s t a t ă: La 12 decembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” solicitând anularea refuzului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice din 13 noiembrie 2019, drept unul abuziv, neîntemeiat și contrar legii;

obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni de a înregistra în modul prevăzut de legislația în vigoare, contractul de subarendă a bazinului acvatic din XXXX, tranzacția de împăcare din 04 aprilie 2019, încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, dosar nr.3-31/18, 24-3- 2629-02082018; obligarea pârâtului de a admite și înregistra cererea privind înregistrarea dreptului de posesie și folosință asupra bazinului acvatic, iaz cu teren aferent (10 ha iaz și 2 ha-pământ) din comuna XXXX cu nr.cadastral XXXX.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 13 noiembrie 2019, Serviciul Cadastral 1 Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice examinând cererea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, depusă de Victor Constantin Nicolaescu, în calitate de administrator, prin care s-a solicitat înregistrarea dreptului de sub arendă asupra lotului de teren cu numărul cadastral XXXX, amplasat în extravilanul s. XXXX, r-l XXXX, a refuzat înregistrarea cererii. Reclamantul a menționat că, la cerere a fost anexat contractul de subarendă din XXXX și încheierea nr.3-31/18 din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni. În privința cererii a fost adoptată decizia prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, fiindu-i comunicat că decizia poate fi atacată în termen de 30 zile la registratorul din cadrul Agenției Servicii Publice sau în instanța de judecată.

A mai indicat că, din partea de constatare a deciziei derivă că potrivit art.43 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile, în cazul transmiterii în folosință, locațiune/arendă a unei părți din bunul imobil, la contractul prezentat odată cu cererea de înregistrare se anexează planul terenului și/sau planul construcției pe etaje sau al părții din ea care se transmite în folosință, se închiriază/arendează (subarendează). Cererea de înregistrare a dreptului de folosință, locațiune/arendă (subarenda) trebuie să fie semnată de ambele părți. Totodată, obiectul contractului nu este identificat corect, deoarece potrivit Actului de constatare pe teren f/n din 19 iunie 2017, suprafața terenului cu nr.cadastral XXXX s-a modificat din 10,57 ha în 12,1196 ha, suprafața indicată în contractul de sub-arendă a bazinului acvatic f/n din 18 decembrie 2018 la punct.2.1.

de 10 ha iaz și 2 ha pământ este eronat, sau dacă a fost dat în subarendă doar o parte din teren potrivit art.1289 alin.(5) din Codul civil, la actul de predare primire se anexează copia planului cadastral al terenului cu marcarea părții ce se dă în arendă. A mai menționat că refuzul Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 13 noiembrie 2019 a fost întemeiat pe prevederile art.31 alin.(1) lit.(d), (f1) alin.(2) și (3) Legea cadastrului bunurilor imobile nr.l543-XIII din 25 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr.44-46/318 din 21 mai 1998. Consideră că atât motivele de fapt cât și de drept au fost invocate neîntemeiat, abuziv și incorect.

Totodată, făcând referire la art.16 din Codul de procedură civilă, a indicat că instanța de judecată prin încheierea din 08 aprilie 2019 a dispus: confirmarea tranzacției de împăcare încheiată la 04 aprilie 2019 de către Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” și Primăria comunei Bălăbănești, conform căreia Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, IDNO:XXXX, cu sediul în raionul XXXX, satul XXXX, strada XXXX, în persoana directorului comercial Victor Nicolaescu, pe de o parte și Primăria comunei Bălăbănești, raionul Criuleni, IDNO:XXXX, cu sediul în satul Bălăbănești, raionul Criuleni, în persoana primarului Ion Nistreanu, pe de altă parte, acționând în conformitate cu prevederile art.art.1331, 1333 Cod civil, au convenit în mod benevol, prin exprimarea liberă a voinței, în lipsa aplicării violenței sau constrângerii, încheierea tranzacției de împăcare.

Tranzacția de împăcare vine să reglementeze relațiile dintre părți în vederea încetării de fapt și de drept a litigiului instituit între acestea cu referire la 2 soluționarea conflictului privind gestionarea bazinului acvatic - iaz din satul XXXX de către Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” și interacționarea dintre întreprinderea vizată și Primăria comunei Bălăbănești. Astfel, procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” împotriva Primăriei comunei Bălăbănești cu privire la obligarea încheierii unui act juridic, a fost încetat.

Reclamanta a mai relatat că, practic prin refuzul său din 13 noiembrie 2019 Serviciul Cadastral Criuleni al Agenției Servicii Publice a intervenit în cel mai grav mod în efectuarea justiției prin neglijarea și neexecutarea încheierii judecătorești din 08 august 2019. Or, Statul prin Codul Contravențional și Codul Penal stabilește răspundere contravențională și penală pentru cei care obstrucționează actele justiției, fapt inacceptabil într-un stat bazat pe drept. Suplimentar, a menționat că pârâtul nu poate invoca refuzul de a înregistra Contractul, Tranzacția și încheierea bazându-se că lipsește planul tehnic al bazinului acvatic, deoarece toată documentația tehnică, inclusiv planul la care face trimitere Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice se află însăși în posesia acestei autorități.

Fapt ce denotă că răspunsul este unul evaziv, subiectiv, superficial și contrar rigorilor legii. Prin hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea refuzului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 13 noiembrie 2019 de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil de înregistrare a contractului de subarendă și a dreptului reclamantului asupra terenului.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 05 aprilie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a depus apel împotriva hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 02 iulie 2021, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii în sensul formulat. Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, s-a casat hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”.

La 16 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 11 august 2022, a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii în contenciosul administrativ formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” (f.d.201, 207-208). 3 În susținerea recursului a invocat că decizia instanței de apel este pasibilă de a fi casată, deoarece la emiterea ei au fost interpretate eronat normele legii speciale.

Totodată, în susținerea argumentelor indicate în cererea de recurs a invocat prevederile art.43 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, precum și pct.22 lit.a) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.112 din 22 iunie 2005. A mai menționat că cererea privind notarea dreptului de subarendă asupra terenului cu numărul cadastral XXXX depusă de intimat la Centrul multifuncțional Criuleni la ghișeul registratorului din sistemul cadastral a fost semnată doar de administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, pe când urma să fie semnată inclusiv de către reprezentantul Primăriei com.

Bălăbănești, de Arcadie Crihan și Tudor Malai. La fel, întrucât suprafața terenului arendat din Contractul de subarendă funciară din XXXX nu corespunde cu cea indicată în registrul bunurilor imobile, reiese că nu tot bunul imobil se transmite în subarendă, iar în conformitate cu prevederile art.43 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.1289 alin.(5) din Codul civil, pct.74 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, solicitantul, la cererea depusă urma să anexeze copia planului cadastral al terenului cu marcarea părții ce se dă în arendă.

Consideră că eronat au fost aplicate prevederile art.28 alin.(1) lit.d) din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.16 alin.(1) din Codul de procedură civilă, deoarece Încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, anexată la cererea din 13 noiembrie 2019 confirmă tranzacția de împăcare între Primăria s. Bălăbănești și Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” prin care părțile au convenit asupra încetării procesului de judecată dintre ei și și-au asumat obligații reciproce ce rezultă din raporturile cu privire la gestionarea bazinului acvatic – iaz din s. XXXX. Încheierea sus-menționată nu conține informații cu privire la suprafața terenului subarendat sau la o eventuală stabilire a hotarelor lui, la fel, aceasta nu prevede careva clauze executorii pentru Agenția Servicii Publice și nici nu prevede înregistrarea Contractului de subarendă funciară din XXXX.

În această ordine de idei, consideră că instanța de fond a examinat litigiul minuțios, dând o apreciere corectă probelor administrate, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 4 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 aprilie 2022, în ședință publică (f.d.181, 182-196), însă, la materialele cauzei nu se regăsesc probe prin care s-ar confirma data notificării părților participante la proces a dispozitivului deciziei recurate. La 16 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii în contenciosul administrativ formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” (f.d.201).

La 22 iulie 2022, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice a recepționat copia deciziei motivate a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.197). Totodată, instanța de recurs notează că la materialele cauzei nu se regăsesc probe prin care s-ar confirma că Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” i-a fost notificată decizia motivată a instanței de apel. La 11 august 2022, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus recurs motivat împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii în contenciosul administrativ formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” (f.d.207-208).

În condițiile enunțate, recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus în termenul prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. La 28 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” copia recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.213). Materialele cauzei atestă că la 23 noiembrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, reprezentată de avocatul Marcel Burlacu, a expediat referința la recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” solicitând declararea recursului, ca fiind inadmisibil (f.d.215-219).

În susținerea referinței a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel. Suplimentar, mai consideră că instanța de apel a apreciat just suportul probatoriu administrat speței, prin urmare a emis o decizie întemeiată, aplicând corect cadrul legal. La 25 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa recurentei Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” copia referinței depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” la recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a instanței de apel, pentru informare (f.d.220). Prin încheierea din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 19 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a numit spre examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu prevederile art.247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au avut posibilitatea de depunere a referinței.

Aici, se impune a învedera că, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de acces la justiție, în condițiile în care participanții la proces beneficiază de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor sale. Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emite o nouă decizie de menținere a hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din considerentele ce urmează.

Potrivit art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. În corespundere cu art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. În corespundere cu art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma prevederilor art.194 alin.(2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborate cu art.231 alin.(2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. 6 În sensul art.219 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Prin prisma alin.(2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Din cumulul probatoriu administrat speței, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, obiect al contenciosului administrativ în prezenta cauză îl constituie verificarea legalității actului administrativ individual defavorabil – decizia de refuz din 13 noiembrie 2019 a Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, terenul cu numărul cadastral XXXX, amplasat în extravilanul comunei XXXX r-nul XXXX, cu destinația teren agricol pe care este amenajat un obiect acvatic, aparține cu drept de proprietate unității administrativ teritoriale (f.d.37).

La XXXX, Primăria comunei Bălăbănești a transmis în arendă funciară lui Fiodor Malai și lui Arcadie Crihan, terenul cu numărul cadastral XXXX, cu suprafața de 12 ha, fapt ce se confirmă prin extrasul din Dosarul cadastral deținut de Organul Cadastral Teritorial Strășeni filiala Criuleni (f.d.36 verso). La 18 decembrie 2018, prin decizia Consiliului local Bălăbănești r-nul Criuleni a fost aprobată darea în subarendă Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a terenului cu suprafața de 12 ha, arendat conform contractului de arendă funciară din XXXX de Fiodor Malai și Arcadie Crihan (f.d.7).

Potrivit contractului de subarendă încheiat la XXXX între Primăria comunei Bălăbănești, r-nul Criuleni în calitate de arendator și Tudor Malai, Arcadie Crihan în calitate de arendași, și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” în calitate de subarendaș, ultimului i-a fost transmis în posesie și folosință bazinul acvatic, iaz cu teren aferent (10 ha iaz și 2 ha pământ) din comuna XXXX cu numărul cadastral XXXXX (f.d.8-11).

Totodată, din materialele cauzei colegiul lărgit al instanței de recurs mai reține că prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni s-a dispus confirmarea tranzacției de împăcare încheiată la 04 aprilie 2019 între Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” și Primăria comunei Bălăbănești, conform căreia Societatea 7 cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, IDNO:XXXX, cu sediul în raionul XXXX, satul XXXX, strada XXXX, în persoana directorului comercial Victor Nicolaescu, pe de o parte și Primăria comunei Bălăbănești, raionul Criuleni, IDNO:XXXX, cu sediul în satul Bălăbănești, raionul Criuleni, în persoana primarului Ion Nistreanu, pe de altă parte, acționând în conformitate cu prevederile art.art.1331, 1333 Cod civil, au convenit în mod benevol, prin exprimarea liberă a voinței, în lipsa aplicării violenței sau constrângerii, încheierea tranzacției de împăcare.

Conform punctului 1, tranzacția de împăcare are ca obiect soluționarea pe cale extrajudiciară a litigiului instituit între părțile prezentei tranzacții, izvorâte în raportul juridic litigios ce derivă din faptul folosirii bazinului acvatic din satul XXXX, raionul XXXX de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” (f.d.16-19). Materialele cauzei atestă că la 13 noiembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a depus în adresa Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni cererea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, solicitând înregistrarea dreptului de subarendă asupra lotului de teren cu numărul cadastral XXXX, amplasat în extravilanul s. XXXX, r-l XXXX, anexând contractul de subarendă din XXXX și încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni (f.d.20).

Prin decizia registratorului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din aceiași dată, în temeiul art.31 alin.(1) lit.d), f1) alin.(2) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.44-46/318 din 21 mai 1998 a fost respinsă cererea formulată de administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” (f.d.38).

Nefiind de acord cu decizia registratorului, la 16 decembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a depus prezenta acțiune în instanța de judecată solicitând anularea deciziei din 13 noiembrie 2019 a Agenției Servicii Publice, obligarea Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni de a înregistra contractul de subarendă a bazinului acvatic din XXXX, tranzacția de împăcare din 04 aprilie 2019, încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central dosar nr.3-31/18, obligarea pârâtului de a admite și înregistra cererea privind înregistrarea dreptului de posesie și folosință asupra bazinului acvatic, iaz cu teren aferent (10 ha iaz și 2 ha-pământ) din comuna XXXXX cu numărul cadastral XXXXX.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin hotărârea din 18 martie 2021 a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea refuzului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 13 noiembrie 2019 de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil de înregistrare a contractului de subarendă și a dreptului reclamantului asupra terenului. Instanța de fond a concluzionat că soluția adoptată de autoritatea publică pârâtă este legală și întemeiată, reținând sub acest aspect că cererea adresată Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni nu corespunde rigorilor art.43 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, nefiind semnată de toate părțile contractante.

8 Prima instanță a mai punctat că atât Primăria comunei Bălăbănești cât și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” cunoșteau despre modificările operate suprafeței bunului imobil. Corespunzător, omisiunea de a reflecta corect suprafața terenului în contractul de subarendă indicat le este imputabilă, iar corectarea acestor deficiențe nu poate fi pusă în seama Agenției Servicii Publice. La rândul său, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a admis apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”, a casat hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o nouă decizie prin care a admis acțiunea formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”.

A anulat refuzul Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice din 13 noiembrie 2019. A obligat Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Public de a înregistra în modul prevăzut de legislația în vigoare, dreptul Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” ce rezultă din contractul de subarendă a bazinului acvatic din XXXX, tranzacția de împăcare din 04 aprilie 2019, confirmată prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, dosar nr.3-31/18. Instanța de apel a apreciat că hotărârea instanței de fond este adoptată cu aprecierea eronată a normelor materiale în coroborare cu circumstanțele faptice ale cauzei.

Cu referire la prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998 (în vigoare la data inițierii procedurii administrative) instanța ierarhic inferioară a apreciat, ca neîntemeiat, refuzul Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice din 13 noiembrie 2019, de a înregistra în modul prevăzut de legislația în vigoare, dreptul Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” ce rezultă din contractul de subarendă a bazinului acvatic din XXXX, tranzacția de împăcare din 04 aprilie 2019 - confirmată prin încheierea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 08 aprilie 2019, dosar nr.3-31/18. Totodată, instanța de apel a respins argumentul autorității publice pârâte precum că prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni nu s-a dispus întreprinderea unor acțiuni de către Agenția Servicii Publice.

Sub acest aspect a reținut prevederile art.5 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, potrivit căruia, înregistrarea bunului imobil și a drepturilor asupra lui se efectuează exclusiv de către organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate se află bunul imobil. Instanța de apel a mai opinat că nu poate constitui un argument în respingerea cererii cu privire la înregistrarea în modul prevăzut de legislația în vigoare, dreptul Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” ce rezultă din contractul de subarendă a bazinului acvatic din XXXX și tranzacția de împăcare din 04 aprilie 2019, confirmată prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, dosar nr.3-31/18, faptul că conform actului de constatare pe teren din 19 iunie 2017, suprafața terenului cu numărul cadastral XXXX s-a modificat din 10,57 ha - în 12,1196 ha.

În acest context, a menționat că potrivit contractului de 9 subarendă Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” a preluat în posesie și folosință terenul menționat în conformitate cu Contractul de arendă funciară din XXXX. Potrivit dosarului cadastral numărul XXXX, la subcapitolul III - grevarea drepturilor patrimoniale a fost înregistrat contractul de arendă funciară din XXXX. Mai mult, prin decizia Consiliului local Bălăbănești cu nr.04/12-05 din 12 septembrie 2017 s-a aprobat actul de constatare pe teren f/n din 19 iunie 2017, suprafața terenului cu numărul cadastral XXXX fiind modificată din 12 ha în 12, 1196 ha. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a mai reținut și faptul că, la 10 octombrie 2017, administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup”, Vasile Nicolăescu, acționând în bază de procură din numele Primăriei com.

Bălăbănești, a depus cererea cu numărul 3101/17/18659 în adresa Agenției Servicii Publice solicitând efectuarea modificărilor suprafeței bunului imobil, având la bază Decizia nr.04/12-05 din 12 septembrie 2017 a Consiliului local Bălăbănești. În baza acestei cereri au fost operate modificări a suprafeței terenului în registrul bunurilor imobile. Astfel, în acest sens nu a fost solicitată și modificarea contractului de arendă funciară din XXXX și a planului cadastral anexă la acesta, în temeiul căruia a fost încheiat contractul de subarendă.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, colegiul lărgit al instanței de recurs a constatat că, hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea în mod eronat a normelor de drept material, nu a elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei, din următoarele considerente. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în 10 funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82). Conform art.189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană, care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind aplicabile speței prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, în redacția valabilă la data emiterii actului administrativ contestat, prin prisma căreia se stabilește modul de creare și de ținere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoașterea publică a dreptului de proprietate și a altor drepturi, susținerea sistemului de impozitare și a pieței imobiliare. Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind bunurile imobile situate în limitele țării, indiferent de tipul de proprietate și de destinația lor, definite de legislație ca susceptibile a face obiectul înregistrării.

Potrivit art.3 alin.(1) lit.a)-c) din Legea pre citată, cadastrul bunurilor imobile, denumit în continuare cadastru, este: a) cadastrul general al țării, în care se identifică, se descriu, se estimează și se reprezintă pe planuri cadastrale toate bunurile imobile din țară și se înregistrează drepturile titularilor asupra lor; b) instrument în exercitarea împuternicirilor statului privind administrarea resurselor funciare, ocrotirea intereselor publice și private în raporturile juridice ce țin de bunurile imobile; c) un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile.

Din conținutul art.4 din Legea mai sus menționată se reține că subiecți ai înregistrării sunt proprietarii de bunuri imobile și alți titulari de drepturi patrimoniale: cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini, apatrizi, persoane juridice din țară și din străinătate, organizații internaționale, Republica Moldova, unitățile ei administrativ - teritoriale, state străine. Iar, obiecte ale înregistrării sunt bunurile imobile, părțile componente ale acestora prevăzute de prezenta lege, drepturile reale asupra bunurilor imobile, precum și alte drepturi, fapte și raporturi juridice prevăzute de legislație. În conformitate cu prevederile art.5 din Legea nr.1543 din 25 februarie 1998, în redacția valabilă la data emiterii actului administrativ contestat, înregistrarea bunului imobil și a drepturilor asupra lui se efectuează exclusiv de către organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate se află bunul imobil.

În conformitate cu art.25 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, în redacția valabilă la data emiterii actului administrativ contestat, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după executarea lucrărilor cadastrale și după întocmirea planului cadastral al teritoriului și a dosarului cadastral al bunului imobil. Potrivit art.26 alin.(1), (2) al aceleiași Legi, înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege. În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un act al 11 autorității publice sau un contract autentificat notarial, cererea de înregistrare se depune de către una dintre părți.

În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un contract în formă scrisă și legislația nu prevede autentificarea notarială obligatorie, cererea de înregistrare se depune de către părțile contractului. Iar potrivit alin.(4) al articolului menționat, în cazul înregistrării drepturilor asupra unui bun imobil care aparține Republicii Moldova sau unei unități administrativ- teritoriale a ei, în numele lor acționează autoritățile publice autorizate. Conform art.28 alin.(1) lit.b) și d) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor documente: b) contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislației în vigoare la data adoptării lor; d) hotărârile instanței de judecată.

Prin prisma prevederilor art.31 din Legea pre citată legiuitorul a prevăzut temeiurile respingerii cererii de înregistrare a dreptului asupra bunului imobil, astfel, potrivit art.31 lin.(1) lit. d) și f1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, cererea se respinge dacă: documentele prezentate nu corespund cerințelor stabilite de legislație; datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepția cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a organului cadastral teritorial.

Totodată, colegiul lărgit al instanței de recurs reține cu titlu primordial în cazul din speță prevederile art.43 alin.(1) și (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, potrivit căruia, drepturile de folosință și de locațiune asupra bunurilor imobile, instituite pe un termen mai mare de 3 ani, precum și drepturile de arendă asupra terenurilor și asupra altor bunuri agricole, instituite pe un termen mai mare de 5 ani, sunt supuse înregistrării obligatorii. La cererea titularilor, drepturile de locațiune/arendă pot fi înregistrate și în cazul unor termene mai mici decât cele prevăzute de prezentul alineat. În cazul prelungirii sau modificării termenelor drepturilor de folosință, locațiune/arendă, la organul cadastral teritorial se prezintă actele justificative în acest sens.

În cazul transmiterii în folosință, locațiune/arendă a unei părți din bunul imobil, la contractul prezentat odată cu cererea de înregistrare se anexează planul terenului și/sau planul construcției pe etaje sau al părții din ea care se transmite în folosință, se închiriază/arendează (subarendează). Cererea de înregistrare a dreptului de folosință, locațiune/arendă (subarendă) trebuie să fie semnată de ambele părți ale contractului. În asemenea circumstanțe, reieșind din conținutul normelor legale pre citate, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind justă concluzia instanței de fond care a constatat că cererea formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” și adresată Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni nu corespunde rigorilor art.43 alin.(2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, nefiind semnată de toate părțile contractante.

Or, materialele cauzei atestă că cererea a fost semnată și formulată doar de administratorul Societății cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup”, iar contractul de subarendă din XXXXX a bazinului acvatic, iaz cu teren aferent (10 ha iaz și 2 ha 12 pământ) din comuna XXXX cu numărul cadastral XXXX a fost încheiat între Primăria comunei Bălăbănești, r-nul Criuleni în calitate de arendator, Tudor Malai, Arcadie Crihan în calitate de arendași, și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” în calitate de subarendaș (f.d.8-11). Totodată, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind juste și constatările instanței de fond referitoare la suprafața obiectului contractului de subarendă, care nu corespunde cu datele din cadastrul bunurilor imobile.

Or, potrivit contractului de subarendă funciară din 18 decembrie 2018, suprafața bunului arendat și ulterior subarendat este de 12 ha (10 ha iazul și 2 ha pământ), însă, conform datelor din cadastrul bunurilor imobile suprafața bunului imobil în privința căruia se solicită a fi înregistrate dreptul de subarendă este de 12.1196 ha. Sub acest aspect, instanța de recurs reține că administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” recunoaște și nu contestă acest fapt.

Din conținutul cererii formulate de administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” și adresată Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni la 13 noiembrie 2019, colegiul lărgit al instanței de recurs reține că administratorul Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” – Victor Nicolăescu a solicitat înregistrarea dreptului de subarendă asupra lotului de teren cu numărul cadastral XXXX, amplasat în extravilanul s. XXXX r-nul XXXX, suprafața căruia nu corespunde cu cea notată în Registrul bunurilor imobile.

Prin urmare, în cazul acestor divergențe urmează a fi operate rectificări în actele prezentate pentru înregistrare, fie, așa cum prescrie art.43 alin.(2) al Legii cadastrului bunurilor imobile să se anexeze copia planului cadastral al terenului cu marcarea părții ce se dă în arendă, dacă nu se transmite în arendă toată suprafața bunului imobil de 12.1196 ha, or, în altă ordine de idei, modificarea contractului de subarendă în partea suprafeței obiectului subarendat. Potrivit materialelor cauzei, este incontestabil faptul că inițial bunul imobil cu numărul cadastral XXXX avea suprafața de 10,57 ha, iar prin actul de constatare pe teren a fost stabilită divergența dintre suprafața înregistrată și cea existentă de facto (f.d.34).

Ulterior, prin decizia Consiliului local Bălăbănești cu nr.04/12-05 din 12 septembrie 2017 s-a aprobat actul de constatare pe teren f/n din 19 iunie 2017, suprafața terenului fiind modificată în 12,1196 ha (f.d.32), iar la 10 octombrie 2017, în temeiul cererii administratorului Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” – Vasile Nicolaescu, au fost operate modificări asupra suprafeței terenului menționat în registrul bunurilor imobile. Prin urmare, este indubitabil că ținea de diligența părților contractuale, în special a Societății cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” de a solicita efectuarea modificărilor contractului de subarendă în partea suprafeței obiectului transmis în subarendă.

Colegiul lărgit nu poate reține, cu titlu probatoriu administrat în susținerea pretenției cu privire la anularea refuzului contestat și obligarea registratorului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni de a efectua înscrierile solicitate, actul de predare primire suplimentară a suprafeței de teren aferent bazinului acvatic din XXXX, prin care Primăria com. Bălăbănești în calitate de arendator a transmis 13 subarendașului Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” suplimentar suprafața de teren aferentă de 0,1196 ha, cu numărul cadastral XXXX (f.d.108), or, acest act a fost întocmit după emiterea deciziei de refuz din 13 noiembrie 2019 a registratorului Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni.

Sub acest aspect, urmează a fi reținute prevederile art.1289 alin.(5) din Codul civil, potrivit căruia, în cazul în care se dă în arendă o parte dintr-un teren divizibil sau dintr-o construcție capitală, la actul de predare-primire se anexează copia planului cadastral al terenului sau al construcției, cu marcarea părții ce se dă în arendă. În această ordine de idei, colegiul lărgit al instanței de recurs apreciază ca fiind eronată concluzia instanței de apel care a opinat că în cazul menționat nu se impunea obligația de a fi operate modificări și în conținutul contractului de arendă și a celui de subarendă în sensul ajustării suprafeței obiectului contractului, fiind suficiente doar ajustările notate în Registrul bunurilor imobile.

Or, în asemenea circumstanțe se atestă divergențe între suprafața bunului imobil intabulat și suprafața bunului imobil – obiect al contractului de arendă/subarendă, în privința căruia s-a solicitat înregistrarea drepturilor de subarendă. În altă ordine de idei, din conținutul contractului de subarendă din XXXX a bazinul acvatic, iaz cu teren aferent (10 ha iaz și 2 ha pământ) din comuna XXXX cu numărul cadastral XXXX, încheiat între Primăria comunei Bălăbănești, r-nul Criuleni în calitate de arendator, Tudor Malai, Arcadie Crihan în calitate de arendași, și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Exprof Grup” în calitate de subarendaș, nu se reține manifestarea acordului arendatorului în privința transmiterii întregii suprafețe a bunului imobil, conform notărilor din Registrul bunurilor imobile.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind justă și concluzia instanței de fond care a stabilit că prin încheierea din 08 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni nu se impune obligația Agenției Servicii Publice de a înregistra contractul de subarendă încheiat între părți la XXXX, or, prin actul judecătoresc menționat s-a dispus confirmarea tranzacției de împăcare încheiată la 04 aprilie 2019 între Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” și Primăria comunei Bălăbănești prin care părțile și-au asumat obligații reciproce ce rezultă din raporturile juridice de arendă, instituite între părți în temeiul contractului din XXXX, nefiind specificată suprafața terenului arendat, sau o eventuală precizare, modificare a hotarelor acestuia.

Iar, sub acest aspect, instanța de apel în mod eronat a reținut ca fiind aplicabile în cazul din speță prevederile art.28 alin.(1) lit.b), d) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998. Astfel fiind, conjunctura descrisă supra indică cu certitudine asupra netemeiniciei deciziei instanței de apel cu privire la admiterea acțiunii formulată de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup”. În conformitate cu art.6 alin.(1) din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, 14 de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî, fie asupra încălcării drepturilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Drept rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Instanța nu se expune asupra fiecărui argument invocat de participanții la proces, ținând cont de Avizul nr.11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, din care rezultă că, motivarea hotărârii nu trebuie înțeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene, pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea trebuie să evidențieze că, judecătorul a examinat chestiunile esențiale prezentate și nu trebuie interpretată ca impunând un răspuns detaliat la fiecare argument (Van de Hurk vs Țările de Jos, 19 aprilie 1994 , pct.61, seria A, nr.288).

Aici, colegiul lărgit al instanței de recurs notează că, potrivit recomandărilor avizului nr.11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate. Colegiul menționează că, art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii.

Circumstanțele descrise determină Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție să conchidă că, soluția instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material, din care considerente aceasta nu poate fi menținută. Dat fiind că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, bazată pe interpretarea eronată a normelor de drept material, iar prima instanță a dat o apreciere corectă a argumentelor invocate de părți, prin prisma unei interpretări corecte a legii aplicabile speței, Colegiul lărgit al instanței de recurs ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, de a casa integral a decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu prevederile art. art.247, 248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, 15 d e c i d e: Se admite recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. Se casează integral decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Exprof Grup” împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu Dumitru Mardari Aliona Miron 16