3ra-412/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-412/22 2-20129315-01-3ra-14042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, V. Negru) D E C I Z I E 29 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan examinând recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Beșleaga împotriva I.P.

„Agenția Servicii Publice”, terț Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii deciziei privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Vasile Beșleaga, casată hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie c o n s t a t ă: La data de 16 octombrie 2020 Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel a depus cerere de chemare în judecată împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea deciziei I.P.

„Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice, obligarea emiterii deciziei privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data de 28 mai 2020 de către registratorul din cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice”, Valeriu Țugui, a fost emisă decizia pe dosarul nr. 10096000014926, prin care a fost 1 radiată din Registrul de stat la persoanelor juridice, Societatea cu Răspundere Limitată „RX-PROFIT” (în continuare – S.R.L. „RX-PROFIT”), cu IDNO 1009600014926. Reclamantul a relatat că, drept temei pentru radierea agentului economic S.R.L.

„RX-PROFIT”, a servit informația prezentată de către Serviciul Fiscal de Stat nr. 26-15/2-09/6587 din 24 mai 2019, prin care I.P. „Agenția Servicii Publice” a fost informată că, agentul economic nominalizat, în decurs de 12 luni din data înregistrării sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe nici un cont bancar, nu a fost înregistrat în calitate de contribuabil al TVA și nu a înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală. Reclamantul a notat că, la data de 17 decembrie 2019, de la I.P. „Agenția Servicii Publice”, de către administratorul S.R.L. „RX-PROFIT” – Vasile Beșleaga, a fost ridicat Extrasul din Registrul de stat la persoanelor juridice nr. 19605, în care a fost indicat faptul că întreprinderea se află în stare pasivă.

În acest context, reclamantul a susținut că la data de 17 decembrie 2019, agentul economic S.R.L. „RX-PROFIT” se afla în stare pasivă și nu în stare de lichidare, cum este indicat în decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din 16 decembrie 2019 privind inițierea procedurii de radiere a persoanei juridice inactive din Registrul de stat la persoanelor juridice, care urma să fie pusă în aplicare din data emiterii. Reclamantul a atenționat că, la data de 26 decembrie 2019 de către administratorul S.R.L. „RX-PROFIT” în adresa Serviciului Fiscal de Stat au fost depuse, toate dările de seamă, pe care urmează să le depună un agent economic potrivit legislației în vigoare. Totodată, reclamantul a subliniat că la data de 30 decembrie 2019, agentul economic S.R.L.

„RX-PROFIT” a deschis un cont bancar privind deservirea de casă și decontări la B.C. „ENERGBANK” S.A. Astfel, reclamantul a menționat că în urma depunerii dărilor de seamă și deschiderii contului bancar, întreprinderea a fost verificată atât de către angajații Serviciului Fiscal de Stat, precum și de alte autorități competente. Reclamantul a considerat că, în asemenea circumstanțe, la data de 26 decembrie 2019, S.R.L. „RX-PROFIT” nu mai cădea sub incidența prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, aceasta având statut de întreprindere activă, care nu putea fi supusă radierii din oficiu din Registrul de stat la persoanelor juridice.

Reclamantul a reținut că, în Extrasul din Registrul de stat la persoanelor juridice nr. 19605 din 17 decembrie 2019, a fost indicat expres că persoana juridică este în stare pasivă, fapt ce evidențiază că decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din 16 decembrie 2019 privind inițierea procedurii de radiere a persoanei juridice inactive din Registrul de stat la persoanelor juridice, nu a fost pusă în executare. Reclamantul a indicat că, la data de 15 octombrie 2020 Vasile Beșleaga a semnat un contract de asistență juridică cu C.A. „Anatolie Pitel”, în persoana avocatului Anatolie Pitel, pentru serviciile căruia a achitat suma de 5000 de lei. 2 Reclamantul și-a întemeiat prezenta cerere de chemare în judecată pe prevederile art. 189, 208, 209, 211, 212 din Codul administrativ, art. 8, 96 din Codul de procedură civilă.

În final, reclamantul a solicitat, admiterea cererii de chemare în judecată; anularea deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice S.R.L. „RX-PROFIT”; încasarea din contul I.P. „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Vasile Beșleaga, a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică acordată de avocatul Anatolie Pitel. În vederea concretizării pretențiilor din cererea de chemare în judecată depusă la data de 16 octombrie 2020 și înlăturării neajunsurilor specificate în încheierea din 21 octombrie 2020, Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, la data de 28 octombrie 2020 a depus cerere suplimentară, prin care și-a concretizat pretențiile din cererea de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Beșleaga împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice, obligarea emiterii deciziei privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 113, 117-131). La data de 03 iunie 2021 Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel a depus apel împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

116). Hotărârea motivată din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată avocatului Anatolie Pitel, care reprezintă interesele lui Vasile Beșleaga la data de 18 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 204). Hotărârea motivată din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată lui Vasile Beșleaga la data de 07 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001897503AS, anexat la actele cauzei (f.d.

139). La data de 22 iunie 2021 Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Vasile Beșleaga (f.d. 137-138). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de Vasile Beșleaga.

S-a casat hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Beșleaga împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț Serviciul Fiscal de Stat și s-a anulat decizia I.P. „Agenția Servicii 3 Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice. S-a încasat de la I.P. „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Vasile Beșleaga, cheltuieli de judecată, în mărime de 1500 de lei. (f.d. 166, 167-177). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că radierea din oficiu a persoanei juridice din Registrul de stat al persoanelor juridice, își are raționamentul în necesitarea ținerii evidenței companiilor active, care desfășoară o activitate actuală.

Instanța de apel a învederat că în situația în care, fondatorii /administratorii /asociații întreprinderii înființate nu mai manifestă interes față de desfășurarea activității, dar în același timp, nu întreprind acțiuni în sensul lichidării acesteia, legislatorul a introdus posibilitatea radierii din oficiu a persoanelor juridice inactive, care întrunesc condițiile de lichidare, și anume : nu au datorii la bugetul public național, nu dețin mașini de casă și de control cu memorie fiscală, nu sânt fondatori ai unei alte persoane juridice și nu au sucursale. Instanța de apel a menționat că dacă în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor și creanțelor de către persoanele interesate, cereri și creanțe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv și îi radiază.

Instanța de apel a notat că, deși o anumită perioadă de timp, de către S.R.L. „RX-PROFIT” nu a fost desfășurată activitate economică, administratorul Vasile Beșleaga nu a pierdut interesul în activitatea întreprinderii, precum și a întreprins toate acțiunile pe care le-a considerat necesare în vederea menținerii statutului activ al S.R.L. „RX-PROFIT”. Instanța de apel a relevat că la data de 26 decembrie 2019, la Serviciul Fiscal de Stat, a fost înregistrată darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională a S.R.L. „RX-PROFIT”. Instanța de apel a subliniat că la data de 30 decembrie 2019 S.R.L. „RX- PROFIT” a deschis un cont bancar privind deservirea de casă și decontări la B.C.

„ENERGBANK” S.A., fapt confirmat prin copia contractului nr. 33 privind deservirea de casă și decontări, anexat la actele cauzei. Mai mult, instanța de apel a accentuat că având în vedere acțiunile întreprinse de administrația S.R.L. „RX-PROFIT”, ca urmare a depunerii dărilor de seamă și deschiderii contului bancar, agentul economic S.R.L. „RX-PROFIT” a reobținut statutul de întreprindere activă, iar la emiterea deciziei privind radierea din oficiu a persoanei juridice, autoritatea publică nu a ținut cont de toate circumstanțele importante și relevante pentru emiterea actului administrativ. Instanța de apel a învederat că, autoritatea publică – I.P.

„Agenția Servicii Publice” urma să întreprindă toate măsurile legale în vederea constatării stării de fapt și elucidării tuturor circumstanțelor cauzei, și anume, verificării statutului întreprinderii, iar urmare a constatării depunerii dării de seamă, deschiderii contului bancar, să înceteze procedura de radiere inițiată din oficiu, or, aceasta nu mai corespundea scopului căruia a fost instituită de legiuitor.

4 Referitor la pretenția lui Vasile Beșleaga privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța de apel a menționat că, obiectul litigiului nu este de o deosebită complexitate, cauza a fost soluționată în termen restrâns, prin urmare aceste circumstanțe fundamentează concluzia că munca prestată de către avocatul Anatolie Pitel, raportată la gradul de complexitate redus al cauzei, nu a fost de o amplitudine deosebită, ceea ce denotă o concluzie certă despre necesitatea admiterii parțiale a pretenției reclamantului Vasile Beșleaga, în partea sumei încasate pentru asistența juridică acordată de către avocat în cauza respectivă.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că suma de 5000 de lei solicitată de Vasile Beșleaga în calitate de onorariu achitat avocatului, nu îndeplinește condițiile de a fi necesară și rezonabilă și, în consecință, diminuarea acesteia în limita sumei de 1500 de lei, apare ca fiind legală și proporțională cu complexitatea cauzei și efortul depus din partea avocatului. La data de 10 februarie 2022 I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

186-188). În susținerea recursului I.P. „Agenția Servicii Publice” a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Suplimentar, recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” a menționat că examinând scrisoarea Serviciului Fiscal de Stat nr. 26-15/2- 09/6587 din 24 mai 2019 și constatând că S.R.L.

„RX-PROFIT” în decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este fondator/asociat al unei alte persoane juridice, nu are filiale și reprezentanțe, nu are datorii la bugetul public național, nu deține mașini de casă și de control cu memorie fiscală, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, la data de 22 octombrie 2019 registratorul Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept a adoptat decizia prin care a inițiat din oficiu procedura de radiere a persoanei juridice inactive S.R.L.

„RX-PROFIT”, IDNO 1009600014926, cu înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a mențiunii, că societatea se află în proces de lichidare. Recurenta a indicat că în termen de 2 luni de la data publicării avizului pe site-ul I.P. „Agenția Servicii Publice” și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova despre inițierea procedurii de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice a S.R.L. „RX-PROFIT”, cereri și creanțe nu au parvenit. În acest context, recurenta a relevat că I.P. „Agenția Servicii Publice” în prezența condițiilor prescrise de norma de drept, nu deține un drept discreționar cu privire la emiterea deciziei de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, dar este obligată să emită actul administrativ 5 individual.

Astfel, pornind de la faptul că atât în cazul înregistrării cât și în cazul radierii din Registrul de stat al persoanelor juridice, I.P. „Agenția Servicii Publice” în calitate de executor al normei legale, nu-i poate fi imputată vinovăția pentru faptul că a respectat prescripția instituită în art. 26 alin. (4) și (5) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali. Astfel, recurenta a subliniat că discreția trebuie distinsă de decizia obligatorie. Recurenta a învederat că din circumstanțele expuse în cererea de chemare în judecată cât și în cererea de apel, rezultă că Vasile Beșleagă nu invocă careva ilegalități comise de organul înregistrării de stat, ci solicită anularea deciziei I.P.

„Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice. Totodată, recurenta a notat că în conformitate cu art. 251 alin. (2) din Codul administrativ, deciziile instanțelor de apel fiind executorii, I.P. „Agenția Servicii Publice” a transferat către S.R.L. „RX-PROFIT” suma de 1500 de lei cu titlul de cheltuieli pentru asistență juridică. Prin urmare, recurenta a solicitat ca în cazul admiterii recursului să fie dispusă încasarea sumei de 1500 de lei din contul S.R.L. „RX-PROFIT” în beneficiul I.P. „Agenția Servicii Publice”, având în vedere că potrivit art. 94 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 octombrie 2021, însă date despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate I.P.

„Agenția Servicii Publice” de către instanța de apel, nu sunt anexate la actele cauzei. Decizia motivată din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată I.P. „Agenția Servicii Publice”, prin intermediul oficiului poștal, la data de 11 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8005917930AS, anexat la actele cauzei (f.d. 184). La data de 10 februarie 2022 I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

186-188). 6 Astfel, recursul depus de către I.P. „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 11 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vasile Beșleaga și Serviciului Fiscal de Stat copia recursului depus de I.P. „Agenția Servicii Publice” cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 201). Deși, la data de 17 mai 2022 Vasile Beșleaga a recepționat copia recursului depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de I.P. „Agenția Servicii Publice” (f.d.

202). Prin referința depusă la data de 30 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat admiterea recursului depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 204-206). Prin încheierea din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice” a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, decizia din din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată cu restituirea cauzei instanței de apel spre rejudecare, în alt complet de judecată din următoarele motivele. Din actele cauzei rezultă că, la data de 22 aprilie 2009 S.R.L.

„RX-PROFIT” cu nr. 1009600014926 a fost înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice, fapt confirmat prin extrasul nr. 19605 din 17 decembrie 2019 (f.d. 11). Prin scrisoarea nr. 26-15/2-09/6587 din 24 mai 2019 Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (6) și art. 311 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, precum și conform art. 2.2 lit. d)-e) din Acordul 7 privind colaborarea și schimbul de informații între Serviciul Fiscal de Stat și Camera Înregistrării de Stat nr. 103/05/1-232 din 17 octombrie 2016, a prezentat I.P. „Agenția Servicii Publice” lista contribuabililor inactivi la situația din 21 mai 2019 pentru a decide asupra radierii din oficiu a acestora (f.d.

8). Instanța de recurs reține că, prin decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din 16 decembrie 2019 privind inițierea procedurii de radiere a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice, a fost inițiată din oficiu procedura de radiere a persoanei juridice inactive S.R.L. „RX-PROFIT” din Registrul de stat al persoanelor juridice. S-a înregistrat și s-a consemnat în Registrul de stat al persoanelor juridice mențiunea că, S.R.L. „RX-PROFIT”, IDNO 1009600014926 înregistrată din 22 aprilie 2009 se află în lichidare de la 16 decembrie 2019. Totodată, s-a decis publicarea, în termen de 3 zile lucrătoare pe site-ul I.P. „Agenția Servicii Publice” și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, a avizului privind inițierea procedurii de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice cu următorul conținut: „S.R.L.

„RX-PROFIT”, IDNO 1009600014926 se lichidează. Cererile și creanțele se vor înainta în termen de 2 luni la adresa MD-2005, str. Alexandr Pușkin, 47, mun. Chișinău” (f.d. 9). Ulterior, prin decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 S.R.L. „RX-PROFIT”, IDNO 1009600014926 a fost radiată din Registrul de stat al persoanelor juridice (f.d.10). Prin scrisoarea I.P. „Agenția Servicii Publice” nr. 05/01-02-536 din 23 septembrie 2020, Vasile Beșleaga a fost informat despre faptul că S.R.L. „RX- PROFIT” a fost radiată din Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 28 mai 2020, în baza art. 26 alin. (4) și (5) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, ca persoană juridică inactivă (f.d.

7). La data de 02 octombrie 2020 Vasile Beșleaga, în calitate de administrator al S.R.L. „RX-PROFIT”, a depus în adresa I.P. „Agenția Servicii Publice” cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei cu privire la radierea din oficiu a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice din 28 mai 2020, emisă de către registratorul Valeriu Țugui (f.d. 25). Prin scrisoarea I.P. „Agenția Servicii Publice” nr. 01/B-707/20 din 16 octombrie 2020, emisă pe marginea cererii prealabile, Vasile Beșleaga a fost informat despre faptul că potrivit art. 14 alin. (3) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, decizia de înregistrare poate fi contestată în instanța de judecată și poate fi anulată numai de către aceasta.

Decizia de înregistrare nu poate fi suspendată. Totodată, s-a specificat că, conform art. 163 lit. c) din Codul administrativ, procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată. Astfel, cererea prealabilă a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă (f.d. 26). Nefiind de acord cu răspunsul nominalizat Vasile Beșleaga a depus prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând anularea deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020, emisă de către registratorul Valeriu Țugui din cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice” cu privire la radierea din oficiu a S.R.L. „RX- 8 PROFIT” din Registrul de stat al persoanelor juridice, obligarea I.P.

„Agenția Servicii Publice” de a emite decizia privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice în vederea înregistrării S.R.L. „RX-PROFIT” și încasarea din contul I.P. „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Vasile Beșleaga a cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică acordată de avocat, în cuantum de 5000 de lei. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a concluzionat asupra netemeiniciei cererii de chemare în judecată depuse de Vasile Beșleaga (f.d. 113, 117-131). Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile legale aplicabile speței și criticile aduse în apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă decizie, prin care a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Beșleaga (f.d.

166, 167-177). Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a judecat cauza și a ajuns la o concluzie neîntemeiată, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material. Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost elucidate și apreciate, conform cerințelor legislației în vigoare.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedurile desfășurate în instanța de apel nu corespund exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel nu poate echivala cu soluționarea obiectivă și efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul administrativ consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este dictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Întru satisfacerea acestui principiu, instanțele de judecată sunt obligate să arate motivele de fapt și de drept care au format soluția și să enunțe cele constatate și dovezile care au determinat-o. În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond. 9 Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a răspunde la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și ca instanță învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune.

Este inadmisibil ca un motiv de apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive formale, sau să fie omis de către instanța de apel. Instanța de apel trebuia să cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, iar în caz de nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de apel se consideră neîntemeiată și pasibilă casării de către instanța de recurs. La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității. În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează.

Măsura în care se aplică această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82). Procedând la examinarea fondului recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de apel are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea guvernantă a speței.

Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești. Aici, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011, parag. 31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag.

54; Lebedinschi vs Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016, 10 parag. 30). Astfel, constatările de mai sus în sine ar putea fi o bază temeinică pentru stabilirea încălcării articolului 6 din CEDO. La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanța de apel s-a expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă a stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a cauzei și a aplicat corect normele de drept material și procedural. Efectuând controlul judiciar al deciziei din din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele importante speței și s-a abținut de a răspunde la toate întrebările de drept ridicate în fața sa, fapt prin ce a emis o hotărâre nemotivată.

Instanța de recurs, relevă că în corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, aplicabile speței sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat. 11 Reieșind din prevederile art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

În corespundere cu prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. Iar, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că obiect al prezentei cereri de chemare în judecată îl constituie decizia I.P.

„Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020, prin care a fost radiată din oficiu S.R.L. „RX-PROFIT” din Registrul de stat al persoanelor juridice și care a fost anulată de instanța de apel pe motiv că, decizia contestată contravine legii și este disproporțională față de scopul urmărit.

Conform art. 2 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, în sensul prezentei legi, noțiunile de mai jos au următoarele semnificații: persoană juridică inactivă – persoană juridică care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are sucursale, nu are datorii la bugetul public național, nu a fost înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu are înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală.

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile art. 26 alin. (1), (6) și (8) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv se consideră că și-au încetat activitatea și sânt radiați din oficiu. Serviciul Fiscal de Stat prezintă trimestrial organului înregistrării de stat informația despre persoanele juridice inactive pentru a decide asupra radierii acestora din Registrul de stat. În baza informației prezentată de către Serviciul Fiscal de Stat despre persoanele juridice cărora li s-au aplicat prevederile art.1741 din Codul fiscal, organul înregistrării de stat va radia persoanele respective din Registrul de stat.

În acest context, instanța de recurs menționează că din materialele cauzei se atestă că S.R.L. „RX-PROFIT” cu nr. 1009600014926, a fost înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 22 aprilie 2009. 12 Potrivit informației despre persoanele juridice inactive, prezentate de Serviciul Fiscal de Stat către I.P. „Agenția Servicii Publice”, pentru a decide asupra radierii acestora din Registrul de stat, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (6) și art. 311 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, S.R.L. „RX-PROFIT” a fost inclusă în lista contribuabililor inactivi la situația din 21 mai 2019 (f.d.

8). Astfel, instanța de recurs învederează că din informația prezentată de Serviciul Fiscal de Stat rezultă că până la data de 21 mai 2019 S.R.L. „RX-PROFIT” pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu a fost fondator al unei alte persoane juridice, nu a avut sucursale, nu a avut datorii la bugetul public național, nu a fost înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu a înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală.

Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, dacă persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv nu au datorii la bugetul public național, nu dețin mașini de casă și de control cu memorie fiscală, nu sânt fondatori ai unei alte persoane juridice și nu au sucursale, organul înregistrării de stat inițiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv, adoptând decizia de inițiere a procedurii de radiere. Informația privind lipsa/existența datoriei la bugetul public național se obține de către organul înregistrării de stat din sistemul informațional automatizat al Serviciului Fiscal de Stat ”Contul curent al contribuabilului”, prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de Guvern.

Totodată, art. 26 alin. (3) și (4) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali stipulează expres că, în termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de inițiere a procedurii de radiere din Registrul de stat, organul înregistrării de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz cu privire la inițierea procedurii de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv. Avizul va conține și date cu privire la modalitatea și termenele de înaintare a cererilor de către persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv ce urmează a fi radiați, a creanțelor de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum și adresa la care acestea pot fi depuse.

Cererile și creanțele pot fi înaintate nu mai târziu de 2 luni de la data publicării avizului prevăzut la alin.(3). Instanța de recurs menționează că din actele cauzei rezultă că, prin decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din 16 decembrie 2019 privind inițierea procedurii de radiere a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice a fost inițiată din oficiu procedura de radiere a persoanei juridice inactive S.R.L. „RX- PROFIT” din Registrul de stat al persoanelor juridice. Însă I.P. „Agenția Servicii Publice”, în referința depusă la cererea de apel și în cererea de recurs depusă, indică că la data de 22 octombrie 2019 registratorul Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept a adoptat decizia prin care a inițiat din oficiu procedura 13 de radiere a persoanei juridice inactive S.R.L.

„RX-PROFIT”, IDNO 1009600014926, cu înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a mențiunii, că societatea se află în proces de lichidare. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție releva că instanța de apel a omis să constate cu certitudine dacă procedura de radiere a persoanei juridice inactive a fost inițiată din oficiu la data de 22 octombrie 2019, așa cum a invocat I.P. „Agenția Servicii Publice”, sau la 16 decembrie 2020, precum a reținut instanța de apel. Or, instanța de recurs este în imposibilitate să verifice argumentul nominalizat, din considerentele că la actele cauzei lipsește decizia I.P.

„Agenția Servicii Publice” din 22 octombrie 2019, la care face referire I.P. „Agenția Servicii Publice” în referința depusă la cererea de apel și în cererea de recurs. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de apel a omis să se expună cu privire la faptul dacă decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” privind inițierea procedurii de radiere a persoanei juridice inactive din Registrul de stat la persoanelor juridice, a fost pusă în executare de către registratorul I.P. „Agenția Servicii Publice” Valeriu Țugui și dacă în Registrul de stat la persoanelor juridice s-a efectuat mențiunea că S.R.L.

„RX-PROFIT” se află în stare de lichidare. Or, prin extrasul din Registrul de stat la persoanelor juridice nr. 19605 eliberat de I.P. „Agenția Servicii Publice”, se confirmă că la data de 17 decembrie 2019 persoana juridică S.R.L. „RX-PROFIT” se afla în stare pasivă. În afară de acesta, instanța de recurs subliniază că examinând apelul depus de Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel instanța de apel nu a constatat dacă până la data emiterii deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020, Vasile Beșleaga, în calitate de administrator al S.R.L. „RX-PROFIT” a întreprins toate măsurile care duc la excluderea stării de pasivitate a persoanei juridice nominalizate. Totodată, instanța de apel nu a constatat care sunt motivele din cauza cărora I.P.

„Agenția Servicii Publice” nu a calificat acțiunile efectuate de către administratorul S.R.L. „RX-PROFIT”, Vasile Beșleaga ca fiind pasibile să readucă întreprinderea în stare activă. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază critic concluzia instanței de apel că, urmare a depunerii dărilor de seamă persoana juridică S.R.L. „RX-PROFIT” a reobținut statutul de întreprindere activă. Or, din actele cauzei rezultă că la data de 26 decembrie 2019, la Serviciul Fiscal de Stat, a fost înregistrată darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională a S.R.L.

„RX-PROFIT”, doar pentru anul 2017 (f.d.12), deși art. 2 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, definește ca fiind persoană juridică inactivă – persoană juridică care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării 14 sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are sucursale, nu are datorii la bugetul public național, nu a fost înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu are înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală.

Astfel, luând în considerare prevederile legale citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel a omis să stabilească dacă au fost depuse la Serviciul Fiscal de Stat și alte dări de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională a S.R.L. „RX-PROFIT”, sau doar cea pentru anul 2017, prezentată de către Vasile Beșleaga și anexată la actele cauzei. De asemenea, instanța de recurs relevă că la data de 07 februarie 2020 I.P. „Agenția Servicii Publice” a publicat în Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 36-43 (7365-7372) avizul I.P.

„Agenția Servicii Publice” privind inițierea procedurii de radiere din oficiu a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali inactivi din Registrul de stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali. S.R.L. „RX-PROFIT” fiind plasată sub nr. 668 din avizul publicat. Prin avizul nominalizat I.P. „Agenția Servicii Publice”, în conformitate cu art. 26 alin.(3) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, a adus la cunoștință lista persoanelor juridice inactive și a întreprinzătorilor individuali inactivi, în privința cărora din oficiu a inițiat procedura de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali.

Totodată, s-a menționat că cererile și creanțele creditorilor pot fi depuse în termen de 2 luni la Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice, pe adresa: str. Al. Pușkin 47, mun. Chișinău (f.d. 43-44). Iar, conform art. 26 alin. (5) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor și creanțelor de către persoanele interesate, dacă cereri și creanțe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv și îi radiază.

În cazul depunerii cererilor și creanțelor, lichidarea și radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv se efectuează în conformitate cu condițiile generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu radierea din Registrul de stat a acestora. Prevederi similare se conțin și în pct. 87 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 352 din 28 septembrie 2017 care stipulează că, în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor și creanțelor de către persoanele interesate, dacă cereri și creanțe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv și îi radiază.

În cazul depunerii cererilor și 15 creanțelor, lichidarea și radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv se efectuează în conformitate cu condițiile generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu radierea din Registrul de stat a acestora. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că art. 26 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali prevede termenul special de 3 de zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată.

Respectiv, prevederea legală este o normă specială, care nu admite excepții. La caz, procedura administrativă de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv este reglementată de legea specială, Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, care și urmează a fi aplicată în cazul din speță. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, luând în considerare prevederile art. 26 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali instanța de apel urma să stabilească respectarea de către I.P.

„Agenția Servicii Publice” a termenului special în care o procedură administrativă trebuie finalizată, prin prisma prevederilor Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, care stipulează că, în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor și creanțelor de către persoanele interesate, dacă cereri și creanțe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv și îi radiază. În cazul depunerii cererilor și creanțelor, lichidarea și radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv se efectuează în conformitate cu condițiile generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu radierea din Registrul de stat a acestora.

Totodată, instanța de recurs remarcă că, procedura administrativă în toate cazurile de radiere din oficiu a persoanei juridice este identică, din motiv că aceasta se desfășoară într-o formă simplificată, demarează în baza informației despre întreprinzătorii individuali inactivi prezentate de Serviciul Fiscal de Stat. Or, din acest motiv legiuitorul a operat cu un termen special, în care trebuie finalizată o procedură administrativă inițiată în temeiul Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali.

Reieșind din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel Chișinău a omis să constate respectarea termenului prevăzut de art. 26 din Legea nr. 220-XVI 16 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, în care o procedură administrativă urmează a fi finisată. În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse sub un aspect general concluziile instanței de apel privind admiterea apelului depus de Vasile Beșleaga din motiv că aceasta nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, or, în virtutea caracterului devolutiv al apelului, urma să examineze fondul cauzei sub toate aspectele și în limita pretențiilor înaintate de Vasile Beșleaga și a argumentelor invocate de către I.P.

„Agenția Servicii Publice” în susținerea poziției sale, inclusiv prin prisma normelor de drept material care reglementează cauza supusă judecății. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, această omisiune a instanței de apel a generat lipsa unei aprecieri multaspectuale, complete, nepărtinitoare a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care a emis o decizie cu o soluție pripită și neîntemeiată. Per ansamblu, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței de judecată, instanța de recurs opinează că a examinat principalele întrebări juridice stabilite, care poartă un caracter secundar și nu au forță juridică de a influența decisiv considerentele de mai sus (a se vedea, printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia, 10 mai 2007, parag.

64 din 10 mai 2007; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), 17 iulie 2014, parag. 156). Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în ordine de recurs, din cauza specificului acestora. De altfel, participanții la proces, trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță de apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L.

vs Italia, 27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag. 34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 41 - 43). Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, de a casa decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125). 17 Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în întregime în cadrul unei proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile și concluziile la care a ajuns.

În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa temeiurilor legale a cererii de apel formulate de către Vasile Beșleaga (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs Bulgaria, 06 septembrie 2018, parag. 52 – 53). Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată. Conform art. 248 alin.(1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de I.P.

„Agenția Servicii Publice”. Se casează integral decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se restituie cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Beșleaga împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii deciziei privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată, spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan 18