3ra-412/22 — anularea actului administrativ

3ra-412/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-412/22

2-20129315-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, V. Negru)

D E C I Z I E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Beșleaga împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț

Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii

deciziei privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice

și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul depus de Vasile Beșleaga, casată hotărârea din 02 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie

c o n s t a t ă:

La data de 16 octombrie 2020 Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul

Anatolie Pitel a depus cerere de chemare în judecată împotriva I.P. „Agenția Servicii

Publice”, terț Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea deciziei I.P. „Agenția

Servicii Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu a persoanei juridice

inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice, obligarea emiterii deciziei

privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data

de 28 mai 2020 de către registratorul din cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice”,

Valeriu Țugui, a fost emisă decizia pe dosarul nr. 10096000014926, prin care a fost

1

radiată din Registrul de stat la persoanelor juridice, Societatea cu Răspundere

Limitată „RX-PROFIT” (în continuare – S.R.L. „RX-PROFIT”), cu IDNO

1009600014926.

Reclamantul a relatat că, drept temei pentru radierea agentului economic

S.R.L. „RX-PROFIT”, a servit informația prezentată de către Serviciul Fiscal de Stat

nr. 26-15/2-09/6587 din 24 mai 2019, prin care I.P. „Agenția Servicii Publice” a fost

informată că, agentul economic nominalizat, în decurs de 12 luni din data

înregistrării sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale

prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe nici un cont bancar, nu a fost

înregistrat în calitate de contribuabil al TVA și nu a înregistrat la Serviciul Fiscal de

Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală.

Reclamantul a notat că, la data de 17 decembrie 2019, de la I.P. „Agenția

Servicii Publice”, de către administratorul S.R.L. „RX-PROFIT” – Vasile Beșleaga,

a fost ridicat Extrasul din Registrul de stat la persoanelor juridice nr. 19605, în care

a fost indicat faptul că întreprinderea se află în stare pasivă.

În acest context, reclamantul a susținut că la data de 17 decembrie

2019, agentul economic S.R.L. „RX-PROFIT” se afla în stare pasivă și nu în stare

de lichidare, cum este indicat în decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din

16 decembrie 2019 privind inițierea procedurii de radiere a persoanei juridice

inactive din Registrul de stat la persoanelor juridice, care urma să fie pusă în aplicare

din data emiterii.

Reclamantul a atenționat că, la data de 26 decembrie 2019 de către

administratorul S.R.L. „RX-PROFIT” în adresa Serviciului Fiscal de Stat au fost

depuse, toate dările de seamă, pe care urmează să le depună un agent economic

potrivit legislației în vigoare.

Totodată, reclamantul a subliniat că la data de 30 decembrie 2019, agentul

economic S.R.L. „RX-PROFIT” a deschis un cont bancar privind deservirea de casă

și decontări la B.C. „ENERGBANK” S.A.

Astfel, reclamantul a menționat că în urma depunerii dărilor de seamă și

deschiderii contului bancar, întreprinderea a fost verificată atât de către angajații

Serviciului Fiscal de Stat, precum și de alte autorități competente.

Reclamantul a considerat că, în asemenea circumstanțe, la data de

26 decembrie 2019, S.R.L. „RX-PROFIT” nu mai cădea sub incidența prevederilor

art. 26 alin. (2) din Legea nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat

a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, aceasta având statut de

întreprindere activă, care nu putea fi supusă radierii din oficiu din Registrul de stat

la persoanelor juridice.

Reclamantul a reținut că, în Extrasul din Registrul de stat la persoanelor

juridice nr. 19605 din 17 decembrie 2019, a fost indicat expres că persoana juridică

este în stare pasivă, fapt ce evidențiază că decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din

16 decembrie 2019 privind inițierea procedurii de radiere a persoanei juridice

inactive din Registrul de stat la persoanelor juridice, nu a fost pusă în executare.

Reclamantul a indicat că, la data de 15 octombrie 2020 Vasile Beșleaga a

semnat un contract de asistență juridică cu C.A. „Anatolie Pitel”, în persoana

avocatului Anatolie Pitel, pentru serviciile căruia a achitat suma de 5000 de lei.

2

Reclamantul și-a întemeiat prezenta cerere de chemare în judecată pe

prevederile art. 189, 208, 209, 211, 212 din Codul administrativ, art. 8, 96 din Codul

de procedură civilă.

În final, reclamantul a solicitat, admiterea cererii de chemare în judecată;

anularea deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 privind radierea

din oficiu a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice

S.R.L. „RX-PROFIT”; încasarea din contul I.P. „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul lui Vasile Beșleaga, a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru asistență juridică acordată de avocatul Anatolie Pitel.

În vederea concretizării pretențiilor din cererea de chemare în judecată

depusă la data de 16 octombrie 2020 și înlăturării neajunsurilor specificate în

încheierea din 21 octombrie 2020, Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie

Pitel, la data de 28 octombrie 2020 a depus cerere suplimentară, prin care și-a

concretizat pretențiile din cererea de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Beșleaga împotriva

I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea

deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu

a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice, obligarea

emiterii deciziei privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor

juridice și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 113, 117-131).

La data de 03 iunie 2021 Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie

Pitel a depus apel împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani (f.d. 116).

Hotărârea motivată din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată avocatului Anatolie Pitel, care reprezintă interesele lui Vasile

Beșleaga la data de 18 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 204).

Hotărârea motivată din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată lui Vasile Beșleaga la data de 07 iulie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001897503AS,

anexat la actele cauzei (f.d. 139).

La data de 22 iunie 2021 Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie

Pitel a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală

a cererii de chemare în judecată depuse de Vasile Beșleaga (f.d. 137-138).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

lui Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel împotriva hotărârii din

02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul depus de Vasile Beșleaga. S-a casat hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care s-a admis cererea

de chemare în judecată depusă de Vasile Beșleaga împotriva I.P. „Agenția Servicii

Publice”, terț Serviciul Fiscal de Stat și s-a anulat decizia I.P. „Agenția Servicii

3

Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu a persoanei juridice inactive

din Registrul de stat al persoanelor juridice. S-a încasat de la I.P. „Agenția Servicii

Publice” în beneficiul lui Vasile Beșleaga, cheltuieli de judecată, în mărime de

1500 de lei. (f.d. 166, 167-177).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că radierea din

oficiu a persoanei juridice din Registrul de stat al persoanelor juridice, își are

raționamentul în necesitarea ținerii evidenței companiilor active, care desfășoară o

activitate actuală.

Instanța de apel a învederat că în situația în care, fondatorii /administratorii

/asociații întreprinderii înființate nu mai manifestă interes față de desfășurarea

activității, dar în același timp, nu întreprind acțiuni în sensul lichidării acesteia,

legislatorul a introdus posibilitatea radierii din oficiu a persoanelor juridice inactive,

care întrunesc condițiile de lichidare, și anume : nu au datorii la bugetul public

național, nu dețin mașini de casă și de control cu memorie fiscală, nu sânt fondatori

ai unei alte persoane juridice și nu au sucursale.

Instanța de apel a menționat că dacă în termen de 3 zile lucrătoare de la

expirarea termenului de depunere a cererilor și creanțelor de către persoanele

interesate, cereri și creanțe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă

din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a

întreprinzătorului individual inactiv și îi radiază.

Instanța de apel a notat că, deși o anumită perioadă de timp, de către

S.R.L. „RX-PROFIT” nu a fost desfășurată activitate economică, administratorul

Vasile Beșleaga nu a pierdut interesul în activitatea întreprinderii, precum și a

întreprins toate acțiunile pe care le-a considerat necesare în vederea menținerii

statutului activ al S.R.L. „RX-PROFIT”.

Instanța de apel a relevat că la data de 26 decembrie 2019, la Serviciul Fiscal

de Stat, a fost înregistrată darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea

operațională a S.R.L. „RX-PROFIT”.

Instanța de apel a subliniat că la data de 30 decembrie 2019 S.R.L. „RX-

PROFIT” a deschis un cont bancar privind deservirea de casă și decontări la

B.C. „ENERGBANK” S.A., fapt confirmat prin copia contractului nr. 33 privind

deservirea de casă și decontări, anexat la actele cauzei.

Mai mult, instanța de apel a accentuat că având în vedere acțiunile întreprinse

de administrația S.R.L. „RX-PROFIT”, ca urmare a depunerii dărilor de seamă și

deschiderii contului bancar, agentul economic S.R.L. „RX-PROFIT” a reobținut

statutul de întreprindere activă, iar la emiterea deciziei privind radierea din oficiu a

persoanei juridice, autoritatea publică nu a ținut cont de toate circumstanțele

importante și relevante pentru emiterea actului administrativ.

Instanța de apel a învederat că, autoritatea publică – I.P. „Agenția Servicii

Publice” urma să întreprindă toate măsurile legale în vederea constatării stării de fapt

și elucidării tuturor circumstanțelor cauzei, și anume, verificării statutului

întreprinderii, iar urmare a constatării depunerii dării de seamă, deschiderii contului

bancar, să înceteze procedura de radiere inițiată din oficiu, or, aceasta nu mai

corespundea scopului căruia a fost instituită de legiuitor.

4

Referitor la pretenția lui Vasile Beșleaga privind încasarea cheltuielilor de

asistență juridică, instanța de apel a menționat că, obiectul litigiului nu este de o

deosebită complexitate, cauza a fost soluționată în termen restrâns, prin urmare

aceste circumstanțe fundamentează concluzia că munca prestată de către avocatul

Anatolie Pitel, raportată la gradul de complexitate redus al cauzei, nu a fost de o

amplitudine deosebită, ceea ce denotă o concluzie certă despre necesitatea admiterii

parțiale a pretenției reclamantului Vasile Beșleaga, în partea sumei încasate pentru

asistența juridică acordată de către avocat în cauza respectivă.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că suma de 5000 de lei solicitată de

Vasile Beșleaga în calitate de onorariu achitat avocatului, nu îndeplinește condițiile

de a fi necesară și rezonabilă și, în consecință, diminuarea acesteia în limita sumei

de 1500 de lei, apare ca fiind legală și proporțională cu complexitatea cauzei și

efortul depus din partea avocatului.

La data de 10 februarie 2022 I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs

împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel, cu emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

186-188).

În susținerea recursului I.P. „Agenția Servicii Publice” a invocat dezacordul

cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost

încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au

fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Suplimentar, recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” a menționat că

examinând scrisoarea Serviciului Fiscal de Stat nr. 26-15/2- 09/6587 din 24 mai

2019 și constatând că S.R.L. „RX-PROFIT” în decurs de 12 luni de la data

înregistrării sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale

prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este

fondator/asociat al unei alte persoane juridice, nu are filiale și reprezentanțe, nu are

datorii la bugetul public național, nu deține mașini de casă și de control cu memorie

fiscală, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007

privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali,

la data de 22 octombrie 2019 registratorul Departamentului înregistrare și licențiere

a unităților de drept a adoptat decizia prin care a inițiat din oficiu procedura de

radiere a persoanei juridice inactive S.R.L. „RX-PROFIT”, IDNO 1009600014926,

cu înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a mențiunii, că societatea

se află în proces de lichidare.

Recurenta a indicat că în termen de 2 luni de la data publicării avizului pe

site-ul I.P. „Agenția Servicii Publice” și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

despre inițierea procedurii de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice a

S.R.L. „RX-PROFIT”, cereri și creanțe nu au parvenit.

În acest context, recurenta a relevat că I.P. „Agenția Servicii Publice” în

prezența condițiilor prescrise de norma de drept, nu deține un drept discreționar cu

privire la emiterea deciziei de radiere din Registrul de stat al persoanelor juridice și

întreprinzătorilor individuali, dar este obligată să emită actul administrativ

5

individual. Astfel, pornind de la faptul că atât în cazul înregistrării cât și în cazul

radierii din Registrul de stat al persoanelor juridice, I.P. „Agenția Servicii Publice”

în calitate de executor al normei legale, nu-i poate fi imputată vinovăția pentru faptul

că a respectat prescripția instituită în art. 26 alin. (4) și (5) din Legea nr. 220-XVI

din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali.

Astfel, recurenta a subliniat că discreția trebuie distinsă de decizia

obligatorie.

Recurenta a învederat că din circumstanțele expuse în cererea de chemare în

judecată cât și în cererea de apel, rezultă că Vasile Beșleagă nu invocă careva

ilegalități comise de organul înregistrării de stat, ci solicită anularea deciziei I.P.

„Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 privind radierea din oficiu a persoanei

juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice.

Totodată, recurenta a notat că în conformitate cu art. 251 alin. (2) din Codul

administrativ, deciziile instanțelor de apel fiind executorii, I.P. „Agenția Servicii

Publice” a transferat către S.R.L. „RX-PROFIT” suma de 1500 de lei cu titlul de

cheltuieli pentru asistență juridică.

Prin urmare, recurenta a solicitat ca în cazul admiterii recursului să fie

dispusă încasarea sumei de 1500 de lei din contul S.R.L. „RX-PROFIT” în

beneficiul I.P. „Agenția Servicii Publice”, având în vedere că potrivit art. 94 din

Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut

procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de

judecată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

27 octombrie 2021, însă date despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate

I.P. „Agenția Servicii Publice” de către instanța de apel, nu sunt anexate la actele

cauzei.

Decizia motivată din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată I.P. „Agenția Servicii Publice”, prin intermediul oficiului poștal, la data

de 11 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr. DS8005917930AS, anexat la actele cauzei (f.d. 184).

La data de 10 februarie 2022 I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs

împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel, cu emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.

186-188).

6

Astfel, recursul depus de către I.P. „Agenția Servicii Publice” împotriva

deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 11 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Vasile Beșleaga și Serviciului Fiscal de Stat copia recursului depus de I.P. „Agenția

Servicii Publice” cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 201).

Deși, la data de 17 mai 2022 Vasile Beșleaga a recepționat copia recursului

depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, intimatul nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia referitor la

cererea de recurs depusă de I.P. „Agenția Servicii Publice” (f.d. 202).

Prin referința depusă la data de 30 mai 2022, prin intermediul poștei

electronice, Serviciul Fiscal de Stat a solicitat admiterea recursului depus de

I.P. „Agenția Servicii Publice”, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii privind menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 204-206).

Prin încheierea din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de I.P. „Agenția Servicii Publice” a fost numit pentru examinare în complet din

5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel

dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o

soluție finală în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul

administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, decizia din din

27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată cu restituirea cauzei

instanței de apel spre rejudecare, în alt complet de judecată din următoarele motivele.

Din actele cauzei rezultă că, la data de 22 aprilie 2009 S.R.L. „RX-PROFIT”

cu nr. 1009600014926 a fost înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice,

fapt confirmat prin extrasul nr. 19605 din 17 decembrie 2019 (f.d. 11).

Prin scrisoarea nr. 26-15/2-09/6587 din 24 mai 2019 Serviciul Fiscal de Stat,

în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (6) și art. 311 din Legea nr. 220-XVI din

19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a

întreprinzătorilor individuali, precum și conform art. 2.2 lit. d)-e) din Acordul

7

privind colaborarea și schimbul de informații între Serviciul Fiscal de Stat și Camera

Înregistrării de Stat nr. 103/05/1-232 din 17 octombrie 2016, a prezentat

I.P. „Agenția Servicii Publice” lista contribuabililor inactivi la situația din 21 mai

2019 pentru a decide asupra radierii din oficiu a acestora (f.d. 8).

Instanța de recurs reține că, prin decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din

16 decembrie 2019 privind inițierea procedurii de radiere a persoanei juridice

inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice, a fost inițiată din oficiu

procedura de radiere a persoanei juridice inactive S.R.L. „RX-PROFIT” din

Registrul de stat al persoanelor juridice. S-a înregistrat și s-a consemnat în Registrul

de stat al persoanelor juridice mențiunea că, S.R.L. „RX-PROFIT”,

IDNO 1009600014926 înregistrată din 22 aprilie 2009 se află în lichidare de la

16 decembrie 2019. Totodată, s-a decis publicarea, în termen de 3 zile lucrătoare pe

site-ul I.P. „Agenția Servicii Publice” și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

a avizului privind inițierea procedurii de radiere din Registrul de stat al persoanelor

juridice cu următorul conținut: „S.R.L. „RX-PROFIT”, IDNO 1009600014926 se

lichidează. Cererile și creanțele se vor înainta în termen de 2 luni la adresa

MD-2005, str. Alexandr Pușkin, 47, mun. Chișinău” (f.d. 9).

Ulterior, prin decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020 S.R.L.

„RX-PROFIT”, IDNO 1009600014926 a fost radiată din Registrul de stat al

persoanelor juridice (f.d.10).

Prin scrisoarea I.P. „Agenția Servicii Publice” nr. 05/01-02-536 din

23 septembrie 2020, Vasile Beșleaga a fost informat despre faptul că S.R.L. „RX-

PROFIT” a fost radiată din Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 28 mai

2020, în baza art. 26 alin. (4) și (5) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie

2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor

individuali, ca persoană juridică inactivă (f.d. 7).

La data de 02 octombrie 2020 Vasile Beșleaga, în calitate de administrator

al S.R.L. „RX-PROFIT”, a depus în adresa I.P. „Agenția Servicii Publice” cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei cu privire la radierea din oficiu a

persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice din 28 mai

2020, emisă de către registratorul Valeriu Țugui (f.d. 25).

Prin scrisoarea I.P. „Agenția Servicii Publice” nr. 01/B-707/20 din

16 octombrie 2020, emisă pe marginea cererii prealabile, Vasile Beșleaga a fost

informat despre faptul că potrivit art. 14 alin. (3) din Legea nr. 220-XVI din

19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și

întreprinzătorilor individuali, decizia de înregistrare poate fi contestată în instanța

de judecată și poate fi anulată numai de către aceasta. Decizia de înregistrare nu

poate fi suspendată. Totodată, s-a specificat că, conform art. 163 lit. c) din Codul

administrativ, procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă

legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de judecată. Astfel, cererea

prealabilă a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă (f.d. 26).

Nefiind de acord cu răspunsul nominalizat Vasile Beșleaga a depus prezenta

cerere de chemare în judecată, solicitând anularea deciziei I.P. „Agenția Servicii

Publice” din 28 mai 2020, emisă de către registratorul Valeriu Țugui din cadrul

I.P. „Agenția Servicii Publice” cu privire la radierea din oficiu a S.R.L. „RX-

8

PROFIT” din Registrul de stat al persoanelor juridice, obligarea I.P. „Agenția

Servicii Publice” de a emite decizia privind efectuarea modificărilor în Registrul de

stat al persoanelor juridice în vederea înregistrării S.R.L. „RX-PROFIT” și încasarea

din contul I.P. „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Vasile Beșleaga a

cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică acordată de avocat, în cuantum de

5000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a concluzionat

asupra netemeiniciei cererii de chemare în judecată depuse de Vasile Beșleaga (f.d.

113, 117-131).

Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile legale

aplicabile speței și criticile aduse în apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea

primei instanțe și a emis o nouă decizie, prin care a admis cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Beșleaga (f.d. 166, 167-177).

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a

judecat cauza și a ajuns la o concluzie neîntemeiată, fapt ce rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă

a normelor de drept material.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios, conchide că circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei nu au fost elucidate și apreciate, conform cerințelor legislației în

vigoare.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedurile desfășurate în

instanța de apel nu corespund exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel

nu poate echivala cu soluționarea obiectivă și efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă

casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul administrativ

consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie

motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție

este dictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie

să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a

controla judecata primelor instanțe.

Întru satisfacerea acestui principiu, instanțele de judecată sunt obligate să

arate motivele de fapt și de drept care au format soluția și să enunțe cele constatate

și dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune

că instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

9

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a

răspunde la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și

ca instanță învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este inadmisibil ca un

motiv de apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive formale, sau să fie omis de

către instanța de apel. Instanța de apel trebuia să cerceteze și să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate, iar în caz de nerespectare a acestor reguli, decizia

instanței de apel se consideră neîntemeiată și pasibilă casării de către instanța de

recurs.

La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este

obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor

probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față

de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare

și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană

a Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea

corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să

explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică

această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem,

parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Procedând la examinarea fondului recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că exigența

motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii

și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de apel are

obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea

guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă

concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate

trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce

consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din

partea motivată a hotărârii judecătorești.

Aici, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011, parag.

31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi vs

Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016,

10

parag. 30). Astfel, constatările de mai sus în sine ar putea fi o bază temeinică pentru

stabilirea încălcării articolului 6 din CEDO.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanța de apel

s-a expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor argumentelor înaintate

și dacă a stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a

cauzei și a aplicat corect normele de drept material și procedural.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din din 27 octombrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței și s-a abținut de a răspunde la toate întrebările de

drept ridicate în fața sa, fapt prin ce a emis o hotărâre nemotivată.

Instanța de recurs, relevă că în corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul

administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile speței sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art.

231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele

administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor

lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale

persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

11

Reieșind din prevederile art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este

orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

În corespundere cu prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin

activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în

contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și

atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Iar, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ individual (acțiune în contestare).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că obiect al prezentei cereri de chemare în judecată

îl constituie decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” din 28 mai 2020, prin care a fost

radiată din oficiu S.R.L. „RX-PROFIT” din Registrul de stat al persoanelor juridice

și care a fost anulată de instanța de apel pe motiv că, decizia contestată contravine

legii și este disproporțională față de scopul urmărit.

Conform art. 2 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind

înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, în sensul

prezentei legi, noțiunile de mai jos au următoarele semnificații: persoană juridică

inactivă – persoană juridică care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe

parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de

legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este fondator al unei alte

persoane juridice, nu are sucursale, nu are datorii la bugetul public național, nu a fost

înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu are înregistrate la Serviciul Fiscal

de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală.

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile

art. 26 alin. (1), (6) și (8) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind

înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, persoana

juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv se consideră că și-au încetat

activitatea și sânt radiați din oficiu. Serviciul Fiscal de Stat prezintă trimestrial

organului înregistrării de stat informația despre persoanele juridice inactive pentru a

decide asupra radierii acestora din Registrul de stat. În baza informației prezentată

de către Serviciul Fiscal de Stat despre persoanele juridice cărora li s-au aplicat

prevederile art.1741 din Codul fiscal, organul înregistrării de stat va radia persoanele

respective din Registrul de stat.

În acest context, instanța de recurs menționează că din materialele cauzei se

atestă că S.R.L. „RX-PROFIT” cu nr. 1009600014926, a fost înregistrată în

Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 22 aprilie 2009.

12

Potrivit informației despre persoanele juridice inactive, prezentate de

Serviciul Fiscal de Stat către I.P. „Agenția Servicii Publice”, pentru a decide asupra

radierii acestora din Registrul de stat, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (6)

și art. 311 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat

a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, S.R.L. „RX-PROFIT” a fost

inclusă în lista contribuabililor inactivi la situația din 21 mai 2019 (f.d. 8).

Astfel, instanța de recurs învederează că din informația prezentată de

Serviciul Fiscal de Stat rezultă că până la data de 21 mai 2019 S.R.L. „RX-PROFIT”

pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de

legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu a fost fondator al unei

alte persoane juridice, nu a avut sucursale, nu a avut datorii la bugetul public

național, nu a fost înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu a înregistrat

la Serviciul Fiscal de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală.

Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind

înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, dacă

persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv nu au datorii la

bugetul public național, nu dețin mașini de casă și de control cu memorie fiscală, nu

sânt fondatori ai unei alte persoane juridice și nu au sucursale, organul înregistrării

de stat inițiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei

juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv, adoptând decizia de

inițiere a procedurii de radiere. Informația privind lipsa/existența datoriei la bugetul

public național se obține de către organul înregistrării de stat din sistemul

informațional automatizat al Serviciului Fiscal de Stat ”Contul curent al

contribuabilului”, prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de

Guvern.

Totodată, art. 26 alin. (3) și (4) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie

2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor

individuali stipulează expres că, în termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea

deciziei de inițiere a procedurii de radiere din Registrul de stat, organul înregistrării

de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial și în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova un aviz cu privire la inițierea procedurii de radiere din Registrul de stat a

persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv. Avizul va

conține și date cu privire la modalitatea și termenele de înaintare a cererilor de către

persoana juridică inactivă și întreprinzătorul individual inactiv ce urmează a fi

radiați, a creanțelor de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum

și adresa la care acestea pot fi depuse. Cererile și creanțele pot fi înaintate nu mai

târziu de 2 luni de la data publicării avizului prevăzut la alin.(3).

Instanța de recurs menționează că din actele cauzei rezultă că, prin decizia

I.P. „Agenția Servicii Publice” din 16 decembrie 2019 privind inițierea procedurii

de radiere a persoanei juridice inactive din Registrul de stat al persoanelor juridice a

fost inițiată din oficiu procedura de radiere a persoanei juridice inactive S.R.L. „RX-

PROFIT” din Registrul de stat al persoanelor juridice. Însă I.P. „Agenția Servicii

Publice”, în referința depusă la cererea de apel și în cererea de recurs depusă, indică

că la data de 22 octombrie 2019 registratorul Departamentului înregistrare și

licențiere a unităților de drept a adoptat decizia prin care a inițiat din oficiu procedura

13

de radiere a persoanei juridice inactive S.R.L. „RX-PROFIT”, IDNO

1009600014926, cu înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a

mențiunii, că societatea se află în proces de lichidare.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție releva că instanța de apel a omis să constate cu certitudine

dacă procedura de radiere a persoanei juridice inactive a fost inițiată din oficiu la

data de 22 octombrie 2019, așa cum a invocat I.P. „Agenția Servicii Publice”, sau la

16 decembrie 2020, precum a reținut instanța de apel.

Or, instanța de recurs este în imposibilitate să verifice argumentul

nominalizat, din considerentele că la actele cauzei lipsește decizia I.P. „Agenția

Servicii Publice” din 22 octombrie 2019, la care face referire I.P. „Agenția Servicii

Publice” în referința depusă la cererea de apel și în cererea de recurs.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că instanța de apel a omis să se expună cu

privire la faptul dacă decizia I.P. „Agenția Servicii Publice” privind inițierea

procedurii de radiere a persoanei juridice inactive din Registrul de stat la persoanelor

juridice, a fost pusă în executare de către registratorul I.P. „Agenția Servicii Publice”

Valeriu Țugui și dacă în Registrul de stat la persoanelor juridice s-a efectuat

mențiunea că S.R.L. „RX-PROFIT” se află în stare de lichidare.

Or, prin extrasul din Registrul de stat la persoanelor juridice

nr. 19605 eliberat de I.P. „Agenția Servicii Publice”, se confirmă că la data de

17 decembrie 2019 persoana juridică S.R.L. „RX-PROFIT” se afla în stare pasivă.

În afară de acesta, instanța de recurs subliniază că examinând apelul depus

de Vasile Beșleaga, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel instanța de apel nu a

constatat dacă până la data emiterii deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” din

28 mai 2020, Vasile Beșleaga, în calitate de administrator al S.R.L. „RX-PROFIT”

a întreprins toate măsurile care duc la excluderea stării de pasivitate a persoanei

juridice nominalizate.

Totodată, instanța de apel nu a constatat care sunt motivele din cauza cărora

I.P. „Agenția Servicii Publice” nu a calificat acțiunile efectuate de către

administratorul S.R.L. „RX-PROFIT”, Vasile Beșleaga ca fiind pasibile să readucă

întreprinderea în stare activă.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție apreciază critic concluzia instanței de apel că, urmare a

depunerii dărilor de seamă persoana juridică S.R.L. „RX-PROFIT” a reobținut

statutul de întreprindere activă.

Or, din actele cauzei rezultă că la data de 26 decembrie 2019, la Serviciul

Fiscal de Stat, a fost înregistrată darea de seamă privind impozitul pe venitul din

activitatea operațională a S.R.L. „RX-PROFIT”, doar pentru anul 2017 (f.d.12), deși

art. 2 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a

persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, definește ca fiind persoană

juridică inactivă – persoană juridică care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării

14

sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de

legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este fondator al unei alte

persoane juridice, nu are sucursale, nu are datorii la bugetul public național, nu a fost

înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu are înregistrate la Serviciul Fiscal

de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală.

Astfel, luând în considerare prevederile legale citate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

că instanța de apel a omis să stabilească dacă au fost depuse la Serviciul Fiscal de

Stat și alte dări de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională a

S.R.L. „RX-PROFIT”, sau doar cea pentru anul 2017, prezentată de către Vasile

Beșleaga și anexată la actele cauzei.

De asemenea, instanța de recurs relevă că la data de 07 februarie

2020 I.P. „Agenția Servicii Publice” a publicat în Monitorul oficial al Republicii

Moldova nr. 36-43 (7365-7372) avizul I.P. „Agenția Servicii Publice” privind

inițierea procedurii de radiere din oficiu a persoanelor juridice și întreprinzătorilor

individuali inactivi din Registrul de stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al

întreprinzătorilor individuali. S.R.L. „RX-PROFIT” fiind plasată sub nr. 668 din

avizul publicat. Prin avizul nominalizat I.P. „Agenția Servicii Publice”, în

conformitate cu art. 26 alin.(3) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind

înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, a adus la

cunoștință lista persoanelor juridice inactive și a întreprinzătorilor individuali

inactivi, în privința cărora din oficiu a inițiat procedura de radiere din Registrul de

stat al persoanelor juridice și Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali.

Totodată, s-a menționat că cererile și creanțele creditorilor pot fi depuse în termen

de 2 luni la Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept al Agenției

Servicii Publice, pe adresa: str. Al. Pușkin 47, mun. Chișinău (f.d. 43-44).

Iar, conform art. 26 alin. (5) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie

2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor

individuali, în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a

cererilor și creanțelor de către persoanele interesate, dacă cereri și creanțe nu au fost

înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din

Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual

inactiv și îi radiază. În cazul depunerii cererilor și creanțelor, lichidarea și radierea

din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a întreprinzătorului individual

inactiv se efectuează în conformitate cu condițiile generale prevăzute de lege,

organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu radierea din Registrul

de stat a acestora.

Prevederi similare se conțin și în pct. 87 din Instrucțiunea privind evidența

contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 352 din

28 septembrie 2017 care stipulează că, în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea

termenului de depunere a cererilor și creanțelor de către persoanele interesate, dacă

cereri și creanțe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu

decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și a

întreprinzătorului individual inactiv și îi radiază. În cazul depunerii cererilor și

15

creanțelor, lichidarea și radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive și

a întreprinzătorului individual inactiv se efectuează în conformitate cu condițiile

generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din

oficiu radierea din Registrul de stat a acestora.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că art. 26 din Legea nr. 220-XVI din

19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și

întreprinzătorilor individuali prevede termenul special de 3 de zile în care o

procedură administrativă trebuie finalizată. Respectiv, prevederea legală este o

normă specială, care nu admite excepții.

La caz, procedura administrativă de radiere din Registrul de stat a persoanei

juridice inactive și a întreprinzătorului individual inactiv este reglementată de legea

specială, Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a

persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, care și urmează a fi aplicată în

cazul din speță.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, luând în considerare prevederile art. 26 din

Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor

juridice și întreprinzătorilor individuali instanța de apel urma să stabilească

respectarea de către I.P. „Agenția Servicii Publice” a termenului special în care o

procedură administrativă trebuie finalizată, prin prisma prevederilor Legii

nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor

juridice și întreprinzătorilor individuali, care stipulează că, în termen de 3 zile

lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor și creanțelor de către

persoanele interesate, dacă cereri și creanțe nu au fost înaintate, organul înregistrării

de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice

inactive și a întreprinzătorului individual inactiv și îi radiază. În cazul depunerii

cererilor și creanțelor, lichidarea și radierea din Registrul de stat a persoanei juridice

inactive și a întreprinzătorului individual inactiv se efectuează în conformitate cu

condițiile generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să

decidă din oficiu radierea din Registrul de stat a acestora.

Totodată, instanța de recurs remarcă că, procedura administrativă în toate

cazurile de radiere din oficiu a persoanei juridice este identică, din motiv că aceasta

se desfășoară într-o formă simplificată, demarează în baza informației despre

întreprinzătorii individuali inactivi prezentate de Serviciul Fiscal de Stat. Or, din

acest motiv legiuitorul a operat cu un termen special, în care trebuie finalizată o

procedură administrativă inițiată în temeiul Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie

2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și întreprinzătorilor

individuali.

Reieșind din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel Chișinău

a omis să constate respectarea termenului prevăzut de art. 26 din Legea nr. 220-XVI

16

din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și

întreprinzătorilor individuali, în care o procedură administrativă urmează a fi

finisată.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse sub

un aspect general concluziile instanței de apel privind admiterea apelului depus de

Vasile Beșleaga din motiv că aceasta nu a elucidat toate circumstanțele importante

speței, or, în virtutea caracterului devolutiv al apelului, urma să examineze fondul

cauzei sub toate aspectele și în limita pretențiilor înaintate de Vasile Beșleaga și a

argumentelor invocate de către I.P. „Agenția Servicii Publice” în susținerea poziției

sale, inclusiv prin prisma normelor de drept material care reglementează cauza

supusă judecății.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că, această omisiune a instanței de apel a generat

lipsa unei aprecieri multaspectuale, complete, nepărtinitoare a tuturor probelor din

dosar în ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care a emis o decizie cu o soluție

pripită și neîntemeiată.

Per ansamblu, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a

instanței de judecată, instanța de recurs opinează că a examinat principalele întrebări

juridice stabilite, care poartă un caracter secundar și nu au forță juridică de a

influența decisiv considerentele de mai sus (a se vedea, printre alte autorități, Kamil

Uzun vs Turcia, 10 mai 2007, parag. 64 din 10 mai 2007; Centrul pentru Resurse

Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), 17 iulie

2014, parag. 156).

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în

ordine de recurs, din cauza specificului acestora. De altfel, participanții la proces,

trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță

de apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept

relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia,

27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag. 34,

Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 41 - 43).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, de

a casa decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența

dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate

neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea

Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie

2018, parag. 123 – 125).

17

Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în

întregime în cadrul unei proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea

sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile

și concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de

apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa temeiurilor legale a cererii de apel

formulate de către Vasile Beșleaga (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării

cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe de

recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs

Bulgaria, 06 septembrie 2018, parag. 52 – 53).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 248 alin.(1) lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”.

Se casează integral decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și se restituie cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Beșleaga împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț

Serviciul Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii

deciziei privind efectuarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice

și încasarea cheltuielilor de judecată, spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

18