3ra-979/22 — contestarea actului administrativ, incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.3ra-979/22 2-20150486-01-3ra-20092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 19 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Platon împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice”, terț Ion Sănduța cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-au respins apelurile declarate de Mariana Platon și I.P.

„Agenția Servicii Publice” și s-a menținut hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 30 noiembrie 2020 Mariana Platon a depus cerere de chemare în judecată împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ (f.d. 2-10). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, este proprietara mijlocului de transport de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX și întru realizarea atributelor dreptului de proprietate, în luna august 2020 a decis înstrăinarea acestuia. Însă, inițial a fost informată verbal că nu este posibilă înstrăinarea automobilului nominalizat și înregistrarea tranzacției de vânzare- cumpărare, pe motiv că în privința mijlocului de transport în litigiu este aplicată o interdicție de înstrăinare.

Reclamanta a menționat că la data de 05 august 2020, Direcția înmatriculare a vehiculelor, Departamentul înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, din cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice”, i-a eliberat actele, care în opinia autorității publice, au constitut temei de interdicție de înstrăinare, și 1 anume: cererea depusă de fostul soț Ion Sănduța, prin care a solicitat aplicarea sechestrului pe mijlocul de transport de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX și hotărârea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a fost desfăcută căsătoria dintre Mariana Platon și Sănduța Ion.

Reclamanta Mariana Platon a specificat că la data de 17 august 2020 a depus o cerere în adresa autorității publice, prin care a solicitat anularea interdicției, menționând că nu există pe rolul instanței de judecată nici o cauză civilă de partajare a bunurilor în devălmășie, precum și nici o încheiere judecătorească de aplicare a sechestrului pe mijlocul de transport în litigiu. Respectiv, la data de 20 august 2020, a fost informată de autoritatea publică pârâtă, că la 28 ianuarie 2020, în temeiul cererii depuse de Ion Sănduța a fost înregistrată notarea conform prevederilor art.435-436 și art.572 din Codul civil, iar anularea notării din Registrul de stat al transporturilor este posibilă doar cu consimțământul expres al coproprietarului devălmaș sau la prezentarea unei hotărâri de partajare a averii.

Reclamanta a subliniat că notarea în Registrul de stat al transporturilor nu reprezintă o interdicție de dispunere a bunului, respectiv la 24 august 2020 a depus în adresa Direcției înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Direcția înmatriculare vehicule a I.P. „Agenția Servicii Publice” o cerere, prin care în calitate de proprietar al mijlocului de transport de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX, Mariana Platon a solicitat perfectarea și înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare a automobilului, cu eliberarea pașaportului tehnic pe numele cumpărătorului, care urma a fi noul proprietar. Însă, prin răspunsul din 02 octombrie 2020, i-a fost refuzată înstrăinarea automobilului în litigiu din motiv că la vânzarea mijlocului de transport indicat mai sus, urmează a fi declarat și acordul fostului soț, Ion Sănduța, ca proprietar devălmaș al autovehiculului respectiv.

Reclamanta Mariana Platon a invocat că prin prisma cadrului legal, la înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare a unui bun mobil, care constituie proprietate comună în devălmășie a soților nu este necesar acordul soțului (coproprietarului devălșmaș), prin urmare, la caz nu este necesar în mod imperativ acordul fostului soț Ion Sănduța. Reclamanta a precizat că notarea efectuată în Registrul de stat al transporturilor nu constituie o interdicție de înstrăinare a mijlocului de transport. Or, din cadrul legal aplicabil speței rezultă că în registrul de publicitate se fac înregistrări, înregistrări provizorii și notări. Respectiv, atunci cînd se referă la dreptul de proprietate asupra bunului are loc înregistrarea, iar când se fac careva mențiuni referitoare la bun, are loc notarea.

Iar, informația veridică și oficială referitoare la proprietarul bunului este cea indicată la capitolul înregistrare a bunului, adică a dreptului de proprietate. Reclamanta Mariana Platon a invocat că din informația Registrului de stat al transporturilor rezultă că acesta este proprietara automobilului de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX. Or, Ion Sănduța nu figurează în calitate de coproprietar al mijlocului de transport nominalizat și prin urmare, acordul acestuia nu este necesar la perfectarea unei tranzacții prin care se dispune de mijlocul de transport. 2 Reclamanta a invocat că prin acțiunile I.P. „Agenția Servicii Publice” pe care le contestă i s-a încălcat dreptul de proprietate și i-au fost cauzate prejudicii.

Or, notarea în registrul de publicitate nu blochează tranzacțiile, ci doar îl informează pe viitorul potențial cumpărător, că bunul dat poate constitui proprietate comună în devălmășie și pot exista anumite litigii, având ca obiect bunul respectiv. Astfel, cumpărătorul urmând să-și asume riscurile unor eventuale litigii dintre coproprietari referitoare la bunul respectiv, fiind decăzut din dreptul de a invoca buna-credință. Totodată, reclamanta a invocat că din cererea depusă de Ion Sănduța reiese că acesta nu a solicitat notarea în Registrul de stat a transporturilor, a calității sale de coproprietar al automobilului în speță, dar a solicitat aplicarea sechestrului asupra acestuia, până la adoptarea unei hotărâri judecătorești de partajare a bunurilor.

Cu referire la respectarea procedurii prealabile, reclamanta a menționat că la data de 22 octombrie 2020 în adresa I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea refuzului Direcției înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Direcția înmatriculare vehicule din cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice” nr.03/01-P/3971 din data de 18 septembrie 2020 de a perfecta și înregistra contractul de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX, ca fiind ilegal și emiterea actului administrativ prin care să admită cererea depusă de Mariana Platon, cu perfectarea contractului de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport în litigiu și eliberarea certificatului de înmatriculare pe numele noului proprietar.

Însă, la data de 12 noiembrie 2020, I.P. „Agenția Servicii Publice” a refuzat în admiterea cererii prealabile. Reclamanta a solicitat anularea refuzului Direcției înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Direcția înmatriculare vehicule din cadrul I.P. „Agenția Servicii Publice” nr.03/01-P/3971 din 18 septembrie 2020 de a perfecta și înregistra contractul de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX, ca fiind ilegal și obligarea pârâtei să emită actul administrativ prin care Direcția înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Direcția înmatriculare vehicule din cadrul I.P.

„Agenția Servicii Publice” să dispună perfectarea și înregistrarea în Registrul de stat al transporturilor, a tranzacției de înstrăinare a mijlocului de transport de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX, ce aparține Marianei Platon, cu eliberarea certificatului de înmatriculare pe numele noului proprietar. La data de 30 decembrie 2020, Mariana Platon a depus cerere suplimentară la cererea de chemare în judecată, în care l-a indicat în calitate de terț pe Ion Sănduța (f.d.39), totodată a indicat că suplimentar la pretențiile expuse în cererea de chemare în judecată solicită și anularea refuzului I.P. „Agenția Servicii Publice” nr.01/P- 756/20 din 09 noiembrie 2020, ca fiind neîntemeiat. Prin hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis parțial acțiunea de contencios administrativ inițiată de Mariana Platon împotriva I.P.

„Agenția Servicii Publice”, terț Ion Sănduța. S-a anulat ca ilegal refuzul Direcției înmatriculare vehicule, Departamentul înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto al I.P. „Agenția Servicii Publice” din 18 septembrie 2020 cu nr.03/01-P-3971 și răspunsul I.P. „Agenția Servicii Publice” 3 la cererea prealabilă cu nr.01/P-756/20 din 09 noiembrie 2020. I.P. „Agenția Servicii Publice” a fost obligată să dea curs cererii reclamatei privind transcrierea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport – autoturism Xxx cu numerele de înmatriculare xxx. S-a admis parțial cererea privind compensarea cheltuielilor de judecată și se încasează de la I.P. „Agenția Servicii Publice” în beneficiul reclamantei Mariana Platon suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, pretențiile reclamantei s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 66). La data de 18 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 71-72). Hotărârea motivată din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată I.P. „Agenția Servicii Publice” la data de 15 octombrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8003409840AS (f.d. 96). La data de 03 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la data de 01 decembrie 2022 la Curtea de Apel Chișinău, Agenția Servicii Publice a prezentat motivarea cererii de apel împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

97-100, 105-108, 111-114). La data de 28 iunie 2021 Mariana Platon a depus cerere de apel împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 73-75). Hotărârea motivată din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată avocatului Natalia Pavlov, care reprezintă interesele Marianei Platon la data de 22 octombrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8005407548AS (f.d. 94). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelurile depuse de Agenția Servicii Publice și Mariana Platon. Totodată, la data de 01 iulie 2021 Ion Sănduța a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

76-77). Hotărârea motivată din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată lui Ion Sănduța la data de 21 octombrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8003409841AS (f.d. 95). Prin încheierea din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de Ion Sănduța împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ (f.d. 120- 123). Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de Mariana Platon și I.P. „Agenția Servicii Publice” și s-a menținut hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

143-159). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că potrivit certificatului de înmatriculate a mijlocului de transport de model Xxxcu numărul de înmatriculare XXX, acesta aparține cu drept de proprietate Marianei Platon. Instanța de apel a menționat că prin hotărârea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între Ion Sănduța și Mariana Platon la 03 noiembrie 2007 la Oficiul de Stare Civilă mun. 4 Chișinău, iar la 28 ianuarie 2020 Ion Sănduța s-a adresat către I.P. „Agenția Servicii Publice” cu o cerere prin care a solicitat aplicarea sechestrului pe mijlocul de transport în litigiu procurat în timpul căsătoriei, până la emiterea unei hotărâri de judecată definitive cu privire la partajul averii.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că la 24 august 2020 Mariana Platon s-a adresat Direcției înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Direcției înmatriculare vehicule a I.P. „Agenția Servicii Publice” cu o cerere prin care a solicitat perfectarea și înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport în litigiu, cu eliberarea pașaportului tehnic pe numele cumpărătorului. Însă, prin răspunsul nr.03/01-P-3971 din data de 18 septembrie 2020, I.P.

„Agenția Servicii Publice” a refuzat perfectarea și înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport de model Xxxcu numărul de înmatriculare XXX, comunicându-i Marianei Platon că potrivit informației din Registrul de stat al transporturilor, la cererea lui Ion Sănduța a fost notată calitatea acestuia de proprietar în devălmășie a bunului respectiv, prin urmare, la vânzarea mijlocului de transport menționat urmează să fie prezentat acordul acestuia ca proprietar devălmaș al autovehiculului. Instanța de apel a relatat că la 22 octombrie 2020 Mariana Platon s-a adresat I.P. „Agenția Servicii Publice” cu cerere prealabilă prin care a solicitat anularea refuzului nr.03/01-P-3971 din 18 septembrie 2020 cu obligarea perfectării contractului de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport în litigiu și eliberarea certificatului de înmatriculare pe numele Liudmilei Țăranu.

Iar, prin răspunsul nr.01- P/756/20 din 09 noiembrie 2020, I.P. „Agenția Servicii Publice” a respins cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată. Prin urmare, Mariana Platon a respectat procedura prealabilă până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, care a fost depusă în termen. Curtea de Apel Chișinău a relevat că I.P. „Agenția Servicii Publice”, la cererea terțului Ion Sănduța, a notat calitatea acestuia de proprietar în devălmășie a automobilului în litigiu, ca bun comun al soților. Instanța de apel, făcând referire la prevederile art.19 din Codul familiei, art. 435-436 și art. 572 din Codul civil și la faptul că la data de 03 noiembrie 2007 a fost încheiată căsătoria între Ion Sănduța și Platon Mariana, iar la 26 februarie 2016 mijlocul de transport de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX a fost înregistrat în Registrul de stat al transportatorilor, a conchis că bunul mobil nominalizat a fost dobândit în timpul căsătoriei.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că art. 570 din Codul civil face distincție referitor la exercitarea actelor de dispoziție asupra bunurilor proprietate comună în devălmășie, în dependență dacă acestea se referă la bunuri mobile sau la bunuri imobile. Prin urmare, Mariana Platon este în drept să înstrăineze automobilul de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX, or acesta fiind un bun mobil, nu este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași, fiind posibilă efectuarea înregistrărilor, inclusiv a dreptului de proprietate, fără acordul beneficiarului notării. Reieșind din circumstanțele expuse, instanța de apel a stabilit că I.P.

„Agenția Servicii Publice” neîntemeiat a refuzat transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra automobilului de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX, 5 din motiv că lipsește acordul coproprietarului în devălmășie, în condițiile în care legea nu instituie obligativitatea acordului acestuia pentru înstrăinarea bunului mobil proprietate devălmașă a soților. Totodată, cu referire la pretenția privind obligarea emiterii actului administrativ prin care I.P. „Agenția Servicii Publice” să dispună reperfectarea și înregistrarea tranzacției de înstrăinare a mijlocului de transport, cu eliberarea certificatului de înmatriculare pe numele noului proprietar, instanța de apel a concluzionat că aceasta este neîntemeiată.

Or, în esență, prin pretenția respectivă, Mariana Platon urmărește ca prin actul de dispoziție o potențială persoană terță, identificată de către reclamantă ca „noul proprietar” să obțină dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport vizat de speța dată. Însă, la materialele dosarului lipsesc înscrisurile care ar putea fi reținute și ar permite confirmarea intenției reale a unei persoane determinate de a dobândi dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport în cauză. Curtea de Apel Chișinău a menționat că, în condițiile în care refuzul autorității publice la examinarea cererii reclamantei privind transcrierea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport s-a confirmat a fi ilegal, instanța de fond întemeiat a statuat că, I.P.

„Agenția Servicii Publice” urmează să dea curs cererii depuse de Platon Mariana privind transcrierea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport de model Xxx cu numărul de înmatriculare XXX, or I.P. „Agenția Servicii Publice” s-a limitat doar la identificarea unor pretinse și iluzorii impedimente la etapa verificării interdicțiilor asupra vehiculului și nu a examinat însăși actele prezentate de către Mariana Platon la cerere, care urmau a fi analizate în coraport cu prevederilor pct.29 din Anexa nr.2 a Hotărârii Guvernului nr.1047 din 8 noiembrie 1999. Cu referire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța de apel a menționat că, potrivit materialelor cauzei Mariana Platon a fost reprezentată în prezenta cauză de către avocatul Natalia Pavlov, fapt confirmat prin mandatul avocatului nr. 1349856 din 19 februarie 2021, anexat la dosar și prin actele îndeplinite de către avocat.

Iar, conform ordinului de plată nr.23321888 din 19 februarie 2021, se confirmă că Platon Mariana, a suportat cheltuieli pentru asistență juridică acordată de avocat în instanța de apel, în sumă de 5000 lei, care nu reprezintă un cuantum rezonabil, reieșind din numărul de ședințe în care a fost examinată cauza și care a implicat participarea avocatului, precum și avînd în vedere faptul că pretențiile reclamantei au fost admise parțial, iar suma de 2000 lei are un caracter rezonabil în coraport cu litigiul dedus judecării. La data de 27 mai 2022 I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs, iar la data de 12 iulie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Mariana Platon (f.d.165-166, 169-171).

În motivarea recursului, recurenta a menționat că prin hotărârea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost desfăcută căsătoria dintre Ion Sănduța și Mariana Platon, fără a se menționa despre partajarea bunurilor obținute în timpul căsătoriei. Respectiv, la 28 ianuarie 2020, Ion Sănduța, fostul soț al intimatei Mariana Platon și coproprietar în devălmășie a bunului în litigiu a depus 6 în adresa I.P. „Agenția Servicii Publice” o cerere privind interdicția de înstrăinare a automobilului de model Xxxcu numărul de înmatriculare XXX în vederea realizării și apărării drepturilor patrimoniale asupra acestui bun. Recurenta a indicat că bunul mobil în litigiu a fost înregistrat pe numele Marianei Platon la 26 februarie 2016, potrivit certificatului de înmatriculare nr. 167001241, prin urmare este procurat în timpul căsătoriei.

Respectiv, solicitarea efectuării notării de către fostul soț a fost efectuată în corespundere cu prevederile legale la acest capitol. Or, atâta timp cât nu este o hotărâre irevocabilă privind partajarea bunurilor soților obținute în timpul căsătoriei sau acordul lui Ion Sănduța de înstrăinare a bunului, solicitarea intimatei este inadmisibilă. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 mai 2022, însă dispozitivului deciziei a fost notificat I.P. „Agenția Servicii Publice”, prin intermediul poștei electronice, la data de 25 mai 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.161). La data de 27 mai 2022 I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.165-166). Decizia motivată din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei I.P.

„Agenția Servicii Publice”, prin intermediul poștei electronice, la data de 14 septembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 162). La data de 12 iulie 2022, recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.169-171). Astfel, recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice” este în termen. La data de 21 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului depus de I.P. „Agenția Servicii Publice” în adresa Marianei Platon, avocatului Natalia Pavlov și terțului Ion Sănduța cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.173).

Însă, deși Mariana Platon și terțul Ion Sănduța au recepționat recursul la data de 28 septembrie 2022 și la 03 octombrie 2022, fapt confirmat prin avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d.174-175), aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. 7 În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de 8 admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”. În conformitate cu art. 230 și 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de I.P.

„Agenția Servicii Publice” se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 9