3ra-220/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de înmatriculare a automobilului

3ra-220/22 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de înmatriculare a automobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-220/22

2-18156785-01-3ra-23022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

DECIZIE

8 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Agenția Servicii Publice,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valentin Prepeliță împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil de înmatriculare a automobilului,

împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea

din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2018 Valentin Prepeliță a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil de înmatriculare a automobilului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la sfârșitul anului 2017 a procurat

un automobil uzat de model „Toyota Auris”, fiind adus din Germania, iar în acest

sens, la vama Leușeni, au fost perfectate actele necesare pentru devamarea

automobilului, fiind achitate drepturile de import în sumă de peste 18 000 lei.

A menționat că în ianuarie 2018, s-a adresat la Direcția Identificare și

Înmatriculare a Mijloacelor de Transport (în continuare DIÎMT) pentru efectuarea

procedurilor de marcare a automobilului.

În rezultatul examinării cererii s-a stabilit că numărul de marcare a motorului

are semne de distrugere, astfel, DIÎMT s-a adresat cu o cerere către IP Botanica

pentru a verifica dacă nu a fost falsificat numărul de identificare a motorului

automobilului de model „Toyota Auris”, cu numărul xxxxx.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, din

21 februarie 2018 a fost clasată cauza penală nr. 2018420191, din motiv că există

alte circumstanțe care exclud urmărirea penală în cazul dat.

1

La fel, a relatat că prin Raportul expertului al Secției identificare vehicule al

DIÎMT al IP „Agenția Servicii Publice”, din 26 ianuarie 2018 a fost efectuată o

cercetare traseologică, în urma căreia s-a stabilit că semnele de marcare sunt

amplasate pe o linie dreaptă, fără devieri pe axa verticală, iar distanța dintre

simboluri este uniformă. Configurația, mărimea și metoda aplicării simbolurilor

coincide și corespunde cu matricea uzinei producătoare. Astfel, a fost conchis că

semnele de marcaj al numărului de motor xxxxxxx al automobilului de model

Toyota Auris, cu numărul de caroserie xxxxxxx, prezentat spre examinare sunt

inițiale și parțial deteriorate în urma acțiunii tehnice în locul amplasării simbolurilor

Nr. 4 și 5.

Ulterior, în februarie 2018 (după efectuarea cercetării traseologice, cât și

controlului din partea Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Botanica), s-a adresat la

DIÎMT pentru efectuarea procedurilor de marcare a automobilului.

Prin răspunsul DIÎMT al IP „Agenția Servicii Publice” din 3 martie 2018, a fost

informat că fiind determinați de Raportul de verificare a semnelor de marcare a

autovehiculelor nr. IA 0005340 din 26 ianuarie 2018 al expertului Agenției Servicii

Publice, prin care se confirmă lipsa unui simbol al marcării motorului vehiculului

„Toyota Auris”, cu numărul de caroserie xxxxx, și reieșind din prevederile pct. 19,

anexa 2 la Hotărârea Guvernului 1047 din 8 noiembrie 1999, în care este stipulat că

este interzisă înmatricularea, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra

vehiculului, eliberarea unui duplicat al certificatului de înmatriculare și eliberarea

unui nou certificat de înmatriculare, ca urmare a modificării unor date înscrise în

acesta, pentru vehiculele care au principalele elemente de identificare (numărul

caroseriei, numărul șasiului și numărul motorului) falsificate, nimicite intenționat

sau modificate neautorizat, s-a interzis marcarea convențională a motorului, precum

și înmatricularea autoturismului „Toyota Auris”, cu numărul de caroserie cod/VIN

xxxxx.

Deoarece a considerat răspunsul DIÎMT al IP „Agenția Servicii Publice” din 3

martie 2018 formal și nemotivat, a depus cererea prealabilă nr. 14-B/C din 29 martie

2018 (recepționată de ASP la 2 aprilie 2018), unde a indicat că nu s-a luat în

considerare ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica,

din 21 februarie 2018, cât și concluziile expertului Secției identificare vehicule al

DIÎMT al IP „Agenția Servicii Publice” din conținutul Raportului din 26 ianuarie

2018.

Suplimentar, a atenționat că în răspunsul DIÎMT al IP „Agenția Servicii

Publice” din 3 martie 2018, s-a făcut referire la pct. 19 din anexa 2 la Hotărârea

Guvernului 1047 din 8 noiembrie 1999, însă nu a fost indicat concret care acțiune

(prevăzută în norma legală citată) a stat la baza refuzului solicitării sale.

A susținut că acțiuni ilicite (falsificare) în privința motorului/numărului de

motor xxxxx al automobilului de model Toyota Auris, cu numărul de caroserie

xxxxx, nu au fost întreprinse.

Astfel, a solicitat DIÎMT al IP „Agenția Servicii Publice” înmatricularea

autoturismului „Toyota Auris”, cu numărul de caroserie xxxxx, însă răspuns la

cererea dată nu a primit.

Reclamantul a arătat că potrivit pct. 9 al Hotărârii Guvernului nr. 1047 din 8

noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de

căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării

2

a autovehiculelor și remorcilor acestora, se folosesc următoarele noțiuni de bază

conform prezentului Regulament: înmatricularea primară de stat - trecerea în

Registrul transporturilor a datelor inițiale cu privire la vehiculul (agregatul),

proprietarul acestuia și alți titulari de drept; înmatricularea de stat - actul

înmatriculării de stat în baza și din momentul căruia statul autorizează participarea

vehiculului în traficul rutier sau procesul tehnologic; numărul de identificare (VIN-

Cod) - numărul unic al vehiculului, aplicat de către producător în conformitate cu

cerințele internaționale stabilite în standardele SM ISO 3779:2016 „Vehicule rutiere.

Numărul de identificare a vehiculelor (VIN). Conținut și structură” și SM ISO

3780:2016 „Vehicule rutiere. Cod de identificare mondială a constructorilor (WMI).

Iar conform art. 294 alin. (1) Cod civil, se consideră determinat individual

bunul care, potrivit naturii sale, se individualizează prin semne, însușiri

caracteristice doar lui.

Cu referire la aceste prevederi, a explicat că o unitate de transport se

individualizează printr-un semn caracteristic doar lui - VIN-Codul, iar în speță, a

susținut că automobilul de model Toyota Auris, are acest semn de individualizare

xxxxx caracteristic doar lui, nu este fals, fapt stabilit prin Raportul expertului Secției

identificare vehicule al DIÎMT al IP „Agenția Servicii Publice” din 26 ianuarie 2018,

cât și prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica,

din 21 februarie 2018.

A mai indicat că potrivit pct. 1 al Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047

din 8 noiembrie 1999, autoritatea competentă pentru efectuarea înmatriculării și

radierii autovehiculelor și remorcilor este Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”.

Cât privește referirea Agenției Servicii Publice la pct. 19 din Anexa nr. 2 la

Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, a afirmat că de către pârât nu

a fost indicat concret care acțiune prevăzută în norma dată, a stat la baza refuzului

solicitării sale.

Mai mult, a opinat că pct. 19 din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047

din 8 noiembrie 1999, nu este aplicabil cazului dat. La fel, a menționat că în

conformitate cu ultimele modificări survenite în aceiași Hotărâre, în certificatul de

înmatriculare al vehiculelor nu se mai indică numărul motorului și astfel, unicul

element de identificare al vehiculului este numărul de caroserie, în speță xxxxx, care

în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că nu a fost falsificat, deteriorat sau

modificat în alt careva mod.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10.02.2000 și art. 294 Cod civil.

A solicitat obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înmatricula automobilul

de model Toyota Auris, cu numărul de caroserie xxxxx după Valentin Prepeliță.

Prin hotărârea din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea depusă de Valentin Prepeliță împotriva Agenției Servicii

Publice cu privire la obligarea înmatriculării automobilului. A fost anulată decizia

IP „Agenția Servicii Publice” nr. 03/01-P-444m din 30 martie 2018 și decizia IP

„Agenția Servicii Publice” nr. 01/B-283/18 din 2 mai 2018 cu privire la cererea

prealabilă. A fost obligată IP „Agenția Servicii Publice” să emită actul administrativ

individual privind înmatricularea automobilului de model Toyota Auris, cu numărul

de caroserie xxxxx, pe numele lui Valentin Prepeliță.

3

La 24 martie 2021 cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Agenția Servicii Publice a depus apel împotriva hotărârii din 19

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 16 aprilie 2021 a depus

motivarea apelului.

Prin decizia din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea din 19 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 10 decembrie 2021 Agenția Servicii Publice a depus recurs împotriva

deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

A menționat că în speță nu au fost întrunite condiții de marcare convențională

a vehiculului, ținând cont că potrivit Raportului de verificare a semnelor de marcare

a autovehiculelor prezent la materialele dosarului, expertul a concluzionat că

semnele de marcaj al numărului de motor sunt inițiale și parțial deteriorate.

A mai indicat că instanțele de judecată au anulat neîntemeiat răspunsurile emise

de către subdiviziunea Agenției Servicii Publice, deși prin acțiunea înaintată nu s-a

solicitat anularea vreunor răspunsuri.

La fel, a enunțat că executarea hotărârii este imposibilă, deoarece mijlocul de

transport este deja înmatriculat pe numele lui Valentin Prepelița.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile

curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 6 octombrie 2021,

însă date privind recepționarea de către recurent a dispozitivului deciziei, la dosar

lipsesc. Totodată, materialele dosarului atestă că decizia motivată a fost notificată

Agenției Servicii Publice în data de 2 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție a scrisorii recomandate (f.d.196). Astfel, recurentul s-a conformat

4

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 Cod

administrativ.

La 24 februarie 2022 în adresa intimatului Valentin Prepeliță și a

reprezentantului acestuia, avocatul Constantin Bria, fost expediată copia recursului,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Intimatul însă nu și-a

valorificat dreptul procedural de depunere a referinței, deși recursul a fost

recepționat de către reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Bria, fapt ce rezultă

din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.200, 201).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în completul

din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, din alte motive decât cele invocate, a casa integral decizia instanței de apel

și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

Din materialele dosarului s-a constatat că prin cererea de chemare în judecată,

Valentin Prepeliță a solicitat obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înmatricula

automobilul de model Toyota Auris, cu numărul de caroserie xxxxx.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea înaintată și

a anulat decizia IP „Agenția Servicii Publice” nr. 03/01-P-444m din 30 martie 2018

și decizia IP „Agenția Servicii Publice” nr. 01/B-283/18 din 2 mai 2018 cu privire

la cererea prealabilă, obligând IP „Agenția Servicii Publice” să emită actul

administrativ individual privind înmatricularea automobilului de model Toyota

Auris, cu numărul de caroserie xxxxx, pe numele lui Valentin Prepeliță.

Judecând apelul depus de Agenția Servicii Publice, instanța de apel a reținut ca

fiind întemeiată soluția primei instanțe, reținând ca fiind juste concluziile acesteia

referitoare la lipsa temeiurilor legale de a refuza reclamantului înmatricularea

5

automobilului de model Toyota Auris, cu numărul de caroserie xxxxxx, pe numele

său.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că decizia instanței de apel în condițiile în care a fost adoptată,

nu poate fi menținută ca legală și întemeiată.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ menționează că în conformitate cu art. 195

Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Astfel, art. 236 alin. (1) Cod de procedură civilă, prevede că după încheierea

pledoariilor, completul de judecată se retrage pentru deliberare.

Iar potrivit alin. (7) al aceluiași articol, dacă unul dintre judecătorii completului

de judecată este în imposibilitatea de a semna hotărârea integrală, în locul lui

semnează președintele ședinței, iar dacă și acesta este în imposibilitatea de a semna,

în locul lui semnează președintele instanței de judecată. În toate cazurile, pe hotărâre

va fi menționată cauza imposibilității de a semna.

În condițiile art. 238 alin. (4) și (5) Cod de procedură civilă, rezultatul

deliberării se consemnează în hotărârea integrală sau în dispozitivul ei, semnat de

toți judecătorii care au participat la deliberare, inclusiv de judecătorul care are opinie

separată. Modificările operate în cuprinsul hotărârii se consemnează mai sus de

semnăturile judecătorilor. După semnarea hotărârii, nici un judecător nu poate reveni

asupra opiniei sale.

La rândul său, art. 226 alin. (2) Cod administrativ reglementează că hotărârile

în fond se motivează în scris în termen de 45 de zile lucrătoare de la înregistrarea

cererii de apel sau de recurs depuse în termen sau în termen de 45 de zile lucrătoare

de la depunerea unei cereri de motivare a hotărârii. Cererea de motivare a hotărârii

se depune în termenul de decădere de 15 zile de la pronunțarea dispozitivului

hotărârii.

În contextul normelor citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ menționează că semnătura judecătorului este o condiție

de valabilitate și eficacitate a hotărârii judecătorești, iar în lipsa semnăturii sau a

semnăturii corespunzătoare, hotărârea judecătorească este un simplu înscris, lipsit

de oficialitate, imperativitate și de toate efectele ce le poate produce în condițiile

legii.

Așa după cum rezultă din materialele dosarului, la 19 martie 2021 a fost

pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a

fost admisă acțiunea depusă de Valentin Prepeliță împotriva Agenției Servicii

Publice cu privire la obligarea înmatriculării automobilului.

La 24 martie 2021 Agenția Servicii Publice a depus apel împotriva hotărârii din

19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Astfel, este cert că după pronunțarea dispozitivului hotărârii și înregistrarea

cererii de apel, în conformitate cu art. 226 alin. (2) Cod administrativ, prima instanță

purcede la redactarea textului juridic, având în vedere că numai prin intermediul unei

hotărâri motivate poate fi realizată o corectă administrare a justiției.

6

În acest sens, la materialele dosarului se regăsește hotărârea motivată din 19

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, redactată la 31 martie 2021,

însă care contrar prevederilor legale, nu este semnată de către judecător, respectiv

completul conchide că lipsește judecata logică a judecătorului referitor la soluția

adoptată.

Or, semnarea hotărârii judecătorești constituie o cerință reglementată de lege,

iar neîndeplinirea ei duce la anularea acesteia, în cazul în care lipsa semnăturii nu a

fost suplinită potrivit dispozițiilor legale, fapt ce ar aduce atingere dreptului la un

proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, având în vedere semnificația juridică a semnăturii și

caracterul secret al deliberării, legat nemijlocit de motivarea hotărârii judecătorești.

În astfel de condiții, se atestă că verificând legalitatea hotărârii contestate cu

apel, Curtea de Apel Chișinău în mod neîntemeiat a reținut concluziile primei

instanțe expuse în hotărârea motivată, menținând astfel o hotărâre în care lipsește

semnătura judecătorului care și-a format opinia asupra soluției pronunțate, deși

legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că instanța de apel

rejudecă în fapt și în drept, precum și efectuează o nouă examinare în fond a cauzei.

De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că este inadmisibilă menținerea în vigoare a unei hotărâri

judecătorești adoptată contrar normelor legale, or, semnarea hotărârii judecătorești

nu reprezintă un act formal, ci presupune confirmarea motivelor pentru care a fost

adoptată soluția în cauză, iar redactarea unei hotărâri judecătorești este în strânsă

legătură cu motivarea ei, constituind o obligație a judecătorului cauzei, care decurge

din art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, precum și din dispozițiile de drept intern.

Situația în care hotărârea judecătorească nu a fost semnată poate echivala cu

lipsa motivării, fiind aptă să lipsească justițiabilul de garanțiile actului de justiție, în

special de încrederea în acesta, dat fiind că prin semnătură, judecătorul confirmă

faptul că acelea au fost motivele care au determinat pronunțarea soluției și că acestea

nu au suferit vreo modificare în perioada de timp scursă de la data pronunțării

hotărârii până la data redactării acesteia.

Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, dar și

garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având

încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esențial al hotărârii

judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului

de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța

superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie, în caza contrar

garanțiile pe care legea le consacră pentru protejarea dreptului la un proces echitabil,

pentru asigurarea unei justiții imparțiale, înfăptuite în numele legii, rămân

instrumente declarative și lipsite de efectivitate.

În cauza Cerovsek și Bozicnik împotriva Sloveniei, definitivă la 7 iunie 2017,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art. 6 paragraful 1 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reținând

că ,,... dreptul reclamanților la un proces echitabil a fost încălcat din cauza faptului

că judecătorul care a condus procesele acestora nu a redactat o motivare scrisă pentru

soluțiile sale, cât și din cauza neadoptării niciunei măsuri adecvate pentru

compensarea acestei deficiențe” (paragraful 47).

7

Pentru considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ menționează că lipsa semnăturii judecătorului

de pe hotărârea judecătorească este un viciu ce nu poate fi acoperit și corectat de

către instanța de recurs, iar unica soluție este casarea deciziei recurate și restituirea

cauzei pentru rejudecare în instanța de apel, care în virtutea caracterului devolutiv al

apelului, urmează să rejudece fondul cauzei sub toate aspectele și în limita

pretențiilor înaintate.

Lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu

este posibilă, or, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, instanța

de recurs nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța

de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Agenția Servicii Publice.

Se casează integral decizia din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentin Prepeliță împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil de înmatriculare a automobilului,

cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

8