3ra-1089/21 — anularea actului administrativ

3ra-1089/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1089/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Serviciul Vamal și Biroul Vamal

Centru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Lazar Ionel” împotriva Serviciului Vamal și Biroului

Vamal Centru cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 25 martie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată ” Lazar Ionel” a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului nr.

554-O din 13 decembrie 2018.

Ulterior, la 28 ianuarie 2020, și-a concretizat cerințele, înaintând acțiunea împotriva

Serviciului Vamal și Biroului Vamal Centru, solicitând anularea ordinului nr. 554-O din

13 decembrie 2018 și anularea protocolului de invalidare nr. 25/18 din 28 decembrie

2018.

În motivarea acțiunii și cererii de concretizare a invocat că a procurat din Marea

Britanie un autobuz marca Mercedes Vario, cod VIN

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX, anul fabricării 2007, numărul de locuri pe scaune

inclusiv șoferul 22, iar la intrarea în Republica Moldova a fost efectuată prin postul vamal

Leușeni, la data de 31 decembrie 2017, ora 09:00-10:00, în baza declarației de tranzit sub

supraveghere vamală cu destinația post vamal Petricani, dat fiind faptul ca ulterior să fie

inclus în fondul statutar al Societății.

Astfel, procedura declarării bunului organului vamal a fost efectuată de către

Întreprinderea de Stat “Vamservinform”, iar la data de 31 decembrie 2017, ora 13:00,

autobuzul a fost plasat în depozitul vamal Petricani din municipiul Chișinău sub

supraveghere vamală.

În rezultatul discuției cu colaboratorii vamali, i s-a recomandat să revină după

sărbători pentru că urmează să fie verificată corectitudinea datelor privind legalitatea

includerii acestui bun în fondul statutar al Societății.

1

La 03 ianuarie 2018, reclamanta a revenit la postul vamal Petricani cu setul complet

de acte: actul de evaluare eliberat de către Camera de Comerț si Industrie, extrasul eliberat

de către Agenția Servicii Publice privind modificarea capitalului statutar, pentru perfectarea

finală a declarației vamale.

Colaboratorii vamali examinând setul de acte, i-au eliberat actele pentru achitarea

plăților respective, care au fost efectuate la data de 04 ianuarie 2018, iar, după achitarea

plăților, la 04 ianuarie 2018 organul vamal a perfectat adeverința vamală TV25 nr.0507733.

Drept urmare, prin demersul nr 05/01-L-1844 din 15 august 2018, Agenția Servicii

Publice a solicitat serviciului vamal să verifice corectitudinea vămuirii autobuzului

nominalizat.

A explicat reclamanta că autobuzul de model Mercedes Vario cod VIN

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX a fost plasat sub regim vamal de import în baza

adeverinței vamale TV25 nr. 0507733 din 04 ianuarie 2018, dar, de facto acesta a fost

introdus în Republica Moldova pe data de 31 decembrie 2017, ora 09:00. Astfel, la

momentul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a mijlocului de transport menționat

și în momentul începerii procedurii de vămuire, acesta nu avea termenul de exploatare de

peste 10 ani și nu era prohibit introducerii în Republica Moldova.

La 10 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal a recepționat scrisoarea oficială

nr.45 a Biroului Vamal Centru, prin care a fost informată că, în conformitate cu ordinul

nr.554-O din 13 decembrie 2018 a Serviciului Vamal, Biroul Vamal Centru a anulat

adeverința vamală TV-25 nr.0507733 din 04 ianuarie 2018 eliberată pentru mijlocul de

transport “Mercedes - Benz Vario 613D”, cod VIN

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX.

La 16 ianuarie 2019, s-a adresat Serviciului vamal cu о cerere prealabilă privind

revocarea actelor administrative, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns. Or,

prevederile art.6, art. 19 alin.(2), art.20 alin.(4), (5),(6) si (7) din Codul Vamal justifică

temeinicia pretențiilor sale, deoarece mijlocul de transport model Mercedes Vario 813D,

fiind produs în anul 2007 și intrând în postul vamal Leușeni la data de 31 decembrie 2017,

aceasta fiind ultima zi a termenului de exploatare a mijlocului de transport de 10 ani, nu era

prohibit și urma și trebuia vămuit.

Astfel, este greșeala organului vamal, care cunoștea cu certitudine anul producerii încă

din prima minută a aflării mijlocului de transport pe teritoriul Republicii Moldova și care

cunoștea intenția posesorului de a-l plasa în regimul vamal de import, însă nu a întreprins

acțiunile necesare și nu a dispus devămarea mijlocului de transport, fapt care nu îi poate fi

imputat plătitorului vamal.

Complementar, a susținut faptul că, mijlocul de transport “Mercedes Benz 813D” a

fost plasat în regim vamal de import, fapt confirmat prin adeverința vamala TV25 nr.

Agenția Servicii Publice prevăzută la art. 20 alin.(6) din Cod vamal. Mai mult ca atât, au

fost achitate toate taxele de import.

A menționat că, în cazul în care Biroul Vamal a eliberat adeverința pentru mijlocul de

transport importat, se constată că acesta nu a identificat nici un neajuns la vămuirea

mijlocului de transport în litigiu, oferind posibilitatea de înregistrare a mijlocului de

transport pe teritoriul Republicii Moldova conform legii.

Prin urmare, mijlocul de transport în litigiu a fost prezentat în termen (31 decembrie

2017) la postul vamal Leușeni pentru îndeplinirea procedurii de devămare a acestuia, or,

2

însuși art. 137 din Cod vamal stabilește că procedura de vămuire începe odată cu

prezentarea mijlocului de transport la organul vamal.

Drept operațiune prealabilă de vămuire a mijlocului de transport a fost plasarea acestui

bun în regim vamal suspensiv “Tranzit”, pentru deplasarea sub supraveghere la postul

vamal Petricani, acțiuni care s-au inițiat la momentul prezentării mijlocului de transport în

postul vamal Leușeni la data de 31 decembrie 2017.

A susținut că Societatea cu Răspundere Limitată „Lazar Iоnel” s-a conformat în

totalitate prevederilor art. 144 alin (1) și art. 145 alin (1) din Codul vamal și indicațiilor

colaboratorilor vamali, prezentând la timpul stabilit de ultimii tot setul de acte pentru a fi

îndeplinită procedura de devămare a mijlocului de transport, or, a prezentat bunul la postul

vamal Petricani la data de 31 decembrie 2017.

Prin urmare, este inexplicabilă poziția organelor vamale, reieșind din faptul că, pe de

о parte, la data de 04 ianuarie 2018 emite adeverința pentru mijlocul de transport importat

TV-25 nr.0507733 pe numele Societății cu Răspundere Limitată “Lazar Ionel”, iar peste

aproape un an anulează adeverința vamala TV-25 nr.0507733.

A invocat suplimentar că, în cererea prealabilă, s-a indicat faptul că la 10 ianuarie

2019, prin intermediul oficiului poștal, Societatea cu Răspundere Limitată „Lazar Ionel” a

recepționat scrisoarea oficială nr. 45 a Biroului Vamal Centru, prin care a fost informată

că,în conformitate cu ordinul din 13 decembrie 2018 al Serviciului Vamal nr.554-O, Biroul

Vamal Centru a anulat adeverința vamală TV-25 nr. 0507733 din 04 ianuarie 2018 eliberată

pentru mijlocul de transport „Mercedes-Benz Vario 613-D”, cu codul VIN -

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX. La fel, Societatea cu Răspundere Limitată „Lazar

Ionel” nu a primit ordinul nr. 554-O din 13 decembrie 2018 al Serviciului vamal și nu a

primit propriu zis actul administrativ a Biroului Vamal Chișinău prin care a fost invalidată

declarația vamală și anulată adeverința vamală.

Astfel, neavând nici un răspuns la cererea prealabilă și actele administrative ce vizau

direct reclamanta, Societatea cu Răspundere Limitată „Lazar Ionel” a depus acțiune în

contencios administrativ, solicitând anularea ordinului nr.554-O din 13 decembrie 2018 al

Serviciului Vamal, deoarece din scrisoarea oficială nr. 45 a Biroului Vamal Centru s-a făcut

referire doar la acest act administrativ și s-a indicat direct că anume în temeiul acestui ordin

s-a invalidat declarația vamală și adeverința vamală TV-25 nr. 0507733 din 04 ianuarie

2018.

Abia la data de 05 decembrie 2019, Serviciul Vamal a depus referința, anexând

ordinul nr.554-O din 13 decembrie 2018 al Serviciului Vamal și protocolul de invalidare

nr.25/18 din 28 decembrie 2018 emis de Biroul Vamal Centru, fiind remise în adresa

Societății cu Răspundere Limitată „Lazar Ionel” de către instanța de judecată în luna

ianuarie 2020, ceea ce denotă că reclamanta a luat cunoștință pentru prima dată de

conținutul acestui înscris în luna ianuarie 2020. Or, protocolul nu corespunde criteriilor de

formă și conținut specific unui act administrativ, făcând referire la ordinul Serviciului

Vamal nr. 554-O din 13 decembrie 2018, care a fost contestat prin acțiunea inițială.

În opinia reclamantei, Serviciul Vamal eronat susține că nu este pârâtul corespunzător,

iar ordinul nr.554-O din 13 decembrie 2018 al Serviciului Vamal nu este actul administrativ

ce urma a fi contestat, ceea ce contravine direct conținutului ordinului, prin care se indică

că ordonează anularea declarației vamale și adeverinței de import, iar în protocolul de

invalidare emis de Biroul Vamal Centru la cauza invalidării se face referire la ordinul

Serviciului Vamal. Or, protocolul de invalidare emis de Biroul Vamal Centru este un act

3

de executare a actului administrativ emis de Serviciul Vamal - ordinul nr.554-O din 13

decembrie 2018, motiv din care s-a adresat cu acțiune și împotriva Biroului Vamal Centru,

înaintând pretenția privind anularea și protocolului de invalidare nr.25/18 din 28 decembrie

2018 al Biroului Vamal Centru.

Întru susținerea opiniei sale a invocat și hotărîrea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a fost anulat ordinul de concediere a angajatului

Serviciului Vamal Stepan Peca, care a recepționat declarația vamală și a eliberat adeverința

de import pe numele Societății cu Răspundere Limitată „Lazar Ionel” și pe care o consideră

relevantă pentru examinarea litigiului.

Astfel, odată ce Biroul Vamal a emis declarantului Societatea cu Răspundere Limitată

„Lazar Ionel” adeverința TV-25 nr. 0507733 pentru mijlocul de transport „Mercedes-Benz

Vario 613-D” cod vin nr. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX, a oferit reclamantei о

speranță rezonabilă precum că mijlocul de transport urmează a fi înregistrat la Agenția

Servicii Publice și pus în liberă circulație pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin urmare, în situația în care Serviciul Vamal a considerat că mijlocul de transport

în litigiu nu corespunde cerințelor legale de import și înregistrare pe teritoriul Republicii

Moldova, urma să emită un act de refuz în oferirea actelor de import.

În situația în care Biroul Vamal Centru a acordat liber de vamă, prin eliberarea

adeverinței vamale TV-25 nr. 0507733 din 04 ianuarie 2018, a oferit dreptul înmatriculării

mijlocului de transport pe teritoriul Republicii Moldova, nu este legal ca peste о perioadă

de un, același organ vamal să-și anuleze decizia.

Astfel, la data de 30 noiembrie 2018 a fost publicat, iar la 12 decembrie 2018 a intrat

în vigoare alineatul (42) al art. 20 din Codul vamal, care prevede că, prin derogare de la

prevederile alin.(4), se permite plasarea sub regim vamal de import, pînă la data de 31

ianuarie a anului următor, a mijloacelor de transport prevăzute la alin. (4), care au fost

introduse pe teritoriul Republicii Moldova în regim vamal de tranzit și/sau care se află în

zona de control vamal a posturilor vamale de la frontieră, în ultima lună a anului în care

intervine prohibiția.

A precizat că și în acest caz, legiuitorul a constatat că există о lacună cu privire la

importarea mijloacelor de transport în Republica Moldova, care au fost plasate în regim

vamal de tranzit sau care se află în zona de control vamal la posturile vamale de la frontieră

în ultima lună a anului în care intervine prohibiția, iar actele sunt întocmite în primele zile

a anului următor.

Reclamanta a specificat că este о persoană juridică de bună-credință, care a respectat

întocmai indicațiile reprezentanților organului vamal, prezentând mijlocul de transport

pentru vămuire la data de 31 decembrie 2017, dată la care mijlocul de transport nu era

prohibit și achitând taxele de import, iar în al doilea rând, a avut о „ speranță legitimă” că

după acordarea liberului de vamă va putea înregistra mijlocul de transport la Agenția

Servicii Publice.

În opinia Societății cu Răspundere Limitată „Lazăr Ionel”, este cert stabilită vinovăția

organelor vamale în incertitudinea acțiunilor sale, iar mijlocul de transport „Mercedes-

Benz Vario 613-D” cod vin nr. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX nu este prohibit,

deoarece, s-a prezentat la postul vamal Leușeni în termenul de exploatare de 10 ani, iar

toate îndoielile apărute la aplicarea legislației vamale în speță urmează a fi interpretate în

favoarea plătitorului vamal, adică în favoarea reclamantei.

4

Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 554-0 din 13 decembrie 2018 al

Serviciului Vamal, prin care s-a anulat declarația vamală nr.2090I00247 din 04 ianuarie

2018 și a formularului tipizat TV-25 nr.0507733 din 04 ianuarie 2018, eliberate de Biroul

Vamal Centru și anularea protocolului de invalidare nr.25/18 din 28 decembrie 2018 emis

de Biroul Vamal Centru, prin care s-a invalidat formularul tipizat TV-25 nr.0507733 din

04.01.2018.

Prin hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis

acțiunea. S-a anulat ordinul nr. 554-O din 13 decembrie 2018 al Serviciului Vamal, prin

care s-a anulat declarația vamală nr.2090I00247 din 04 ianuarie 2018 și formularul tipizat

TV-25 nr.0507733 din 04 ianuarie 2018, precum și, protocolul de invalidare nr. 25/18 din

28 decembrie 2018 emis de Biroul Vamal Centru, prin care s-a invalidat formularul tipizat

TV-25 nr.0507733 din 04 ianuarie 2018.

La 21 iulie 2020, Biroul Vamal Centru a depus apel nemotivat, iar la 14 decembrie

2020, cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 16 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

La 24 iulie 2020, Serviciul Vamal, a declarat apel nemotivat, iar la 14 decembrie

2020, cerere de apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 16 iulie 2020, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus

de Serviciul Vamal și Biroul Vamal Centru și s-a menținut hotărîrea din 16 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanța de apel a reținut că mijlocul de transport din speță a fost prezentat la organul

vamal la 31 decembrie 2017, reclamanta/intimată având intenția de a include acest mijloc

de transport în fondul statutar al societății, iar la 02 ianuarie 2018, mijlocul de transport a

fost plasat în depozit provizoriu în baza declarației vamale sumare nr. 1 din 02 ianuarie

acțiuni necesare atingerii scopului final de plasare a mijlocului de transport sub destinația

vamală nu pot avea impact negativ asupra acțiunilor reclamantei/intimate.

Curtea de Apel Chișinău a notat că, în pofida faptului că marfa a fost plasată la depozit

provizoriu în baza declarației vamale sumare nr. 1 la 02 ianuarie 2018, pe motiv de lipsă a

actelor confirmative și concludente privind majorarea capitalului social al întreprinderii,

acest fapt nu poate fi imputat intimatului/reclamant, care a prezentat mijlocul de transport

pentru vămuire la 31 decembrie 2017, dată la care acesta nu era prohibit, achitând taxele

de import în acest sens.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul Serviciului Vamal precum că ordinul

nr. 554-O din 13 decembrie 2018 al Serviciului Vamal nu constituie act administrativ. Or,

prin ordinul contestat Serviciul Vamal a anulat declarația vamală, iar prin protocol Biroul

Vamal Centru a invalidat formularul tipizat, deci actele emise cad sub incidența art.3 din

Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000 (în vigoare la data emiterii

actului administrativ contestat), și respectiv intimatul/reclamant just le-a contestat în

instanța de contencios administrativ, fiind acte administrative individuale defavorabile.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că prima instanță a examinat cauza sub toate

aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt,

caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic,

5

creând participanților la proces condiții obiective și echitabile pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților

dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru

apărarea a Drepturilor Omului.

La 16 iunie 2021, prin intermediul cancelariei curții, Biroul Vamal Centru a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea actelor judecătorești inferioare și emiterea unei decizii noi prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă, ca neîntemeiată.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2), lit. e) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil cînd motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În sensul art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele și lucrările dosarului rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la 09 iunie 2021 și a expediat, prin intermediul poștei electronice,

părților dispozitivul acesteia la 11 iunie 2021 (vol. I, f.d. 240).

La 15 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a expediat Biroului Vamal, prin

intermediul oficiului poștal, decizia motivată din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

care a fost recepționată de recurent la 24 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție (vol. I f.d. 248).

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează,

la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura

administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din

punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă

este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea interinstituțională

și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face

prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se

prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Notificarea dispozitivului hotărârii instanței de fond participanților la proces are drept

scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului

cuprins în actul de procedură. Iar întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de

procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia

la materialele cauzei.

6

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate,

Colegiul constată că data comunicării deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 09

iunie 2021 recurentului Biroului Vamal Centru se consideră 24 septembrie 2021.

Astfel, începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului este ziua

imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei motivate a instanței de apel.

În speță, termenul de depunere a motivării cererii de recurs împotriva deciziei din

din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău se calculează începând cu data de 25

septembrie 2021, iar termenul limită fiind data de 24 octombrie 2021, zi de duminică,

însă, fiind zi nelucrătoare, ultima zi de depunere a apelului motivat a devenit 25 octombrie

2021, zi de luni.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Biroul Vamal Centru nu a depus

motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile art.

245 alin. (2) Cod administrativ.

La aspectul dat, completul consideră că, de la momentul notificării

deciziei(integrale) din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, recurentul a dispus de

timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune recurs

în interiorul termenului instituit la art. 245 alin. (2) Cod administrativ.

În atare circumstanțe, Colegiul opinează că declararea recursului depus de Biroul

Vamal Centru ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar

leza principiul securității raporturilor juridice. Or, certitudinea legală impusă regulilor de

procedură civilă, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât

drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în

drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură

civilă în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii

greșite de către acesta a efectelor legale.

La 24 iunie 2021, prin intermediul cancelariei, Serviciul Vamal a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior la

22 octombrie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând casarea actelor judecătorești

inferioare, cu emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

expuse, recurentul a invocat că nu este de acord cu decizia contestată, deoarece instanțele

ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele

de drept material și procedural.

Recurentul a mai invocat că în cazul din speță, deși mijlocul de transport pentru care

s-a solicitat vămuirea a fost prezentat organului vamal la data de 31 decembrie 2017,

declarația vamală a fost depusă de către declarant tocmai pe data de 03 ianuarie 2018, iar

validată de către organul vamal la 04 ianuarie 2018, când deja a survenit prohibiția

prevăzută de alin. (4) art. 20 din Codul vamal

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

7

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 iunie 2021 și notificat

recurentului, prin poșta electronică, la 11 iunie 2021. Decizia motivată din 09 iunie 2021

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Serviciului Vamal la 24 septembrie 2021, fapt

confirmat prin avizul poștal ( vol. I, f.d. 246).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat la 24 iunie 2021, iar recursul motivat la 22 octombrie 2021, în

termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 26 octombrie 2021, în adresa intimatulei Societatea cu Răspundere Limitată

„Lazăr Ionel” a fost expediată copia recursului depus de serviciul Vamal, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimata Societatea cu Răspundere

Limitată „Lazăr Ionel” nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus

referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

8

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursurile depuse

de Biroul Vamal Centru și Serviciul Vamal.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Biroul Vamal Centru și Serviciul Vamal se declară

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

9