3ra-1292/22 — anularea actului administrativ

3ra-1292/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-1292/22

2-20039428-01-3ra-20122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

31 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Vamal al Republicii

Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Autoplus Trans” împotriva Serviciului

Vamal al Republicii Moldova și Biroului Vamal Centru cu privire la anularea actelor

administrative, obligarea efectuării modificărilor în declarația vamală în detaliu și

întoarcerea executării actelor administrative prin restituirea sumei achitate în plus cu

titlu de acciz,

împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Biroul Vamal Centru, succesor în drepturi Serviciul

Vamal, și menținută hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 23 martie 2020, SRL „Autoplus Trans” a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura de contencios administrativ, împotriva Serviciului Vamal cu privire la

anularea actului administrativ, obligarea efectuării modificărilor în declarația vamală

în detaliu și întoarcerea executării actului administrativ prin restituirea sumei achitate

în plus cu titlu de acciz.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 13 decembrie 2019, prin

intermediul brokerului vamal SRL „Den Broker”, a depus la postul vamal Leușeni

declarația vamală primară și declarația pentru valoarea în vamă, prin care a solicitat

acordarea regimului vamal de import definitiv pentru mijlocul de transport de model

„Audi XXXXX”, nr. caroseriei XXXXX, capacitatea cilindrică XXXXX cm3, cu

motor diesel/hybrid, procurat de la „XXXXX”, orașul XXXXX, Germania, în baza

facturii nr.XXXXX din 11 decembrie 2019, cu calcularea procedurilor vamale în sumă

1

de XXXXX lei (taxa pentru proceduri vamale) și accizului, cu aplicarea înlesnirilor

prevăzute la art.124 alin.(18) din Codul fiscal în vigoare la acea dată, pentru

autoturismele cu motor hybrid de la poziția tarifară 8703, în cuantum de 50%, în sumă

de XXXXX de lei.

Potrivit Nomenclaturii combinate a mărfurilor aprobate prin Legea nr.172 din 25

iulie 2014, la poziția tarifară 8703, sunt trecute autoturismele și alte autovehicule

proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decât cele de la poziția

8702), inclusiv mașinile de tip break și mașinile de curse.

Funcționarul vamal care a recepționat declarația vamală a solicitat suplimentar, la

cele anexate, prezentarea informației de la dealerul oficial „Audi” în Republica

Moldova, care să confirme că motorul autoturismului importat este de tip „hybrid”.

Prin scrisoarea dealer-ului oficial „Audi” în Republica Moldova – SRL

„Rumeon” s-a confirmat faptul că, potrivit bazei de date a concernului „Volkswagen”,

pentru autovehiculul „Audi XXXXX”, VIN code XXXXX, dispune de următoarele

date: anul producerii XXXXX, dotat din uzina producătoare cu motor de tip DDVC,

capacitatea cilindrică XXXXX cm3, hybrid propulsion system MHEV.

În baza actului de control fizic nr.110 din 13 decembrie 2019 întocmit de

colaboratorul vamal s-a constatat că, pentru declarația vamală nr. XXXXX a fost

identificat autoturismul de model „Audi XXXXX”, anul fabricației XXXXX,

capacitatea cilindrică XXXXX cm3, cu sistem de propulsie MHEV.

Prin decizia de clasificare a mărfurilor nr.8 din 13 decembrie 2019 întocmită de

către același colaborator vamal, autoturismul prezentat spre vămuire a fost clasificat la

subpoziția tarifară 870333900 (folosite), ce face parte din poziția tarifară 8703

conform Nomenclaturii nominalizate.

Cu toate acestea, colaboratul vamal în baza Actului de inspecție din 13 decembrie

2019 a stabilit că, la vămuirea autoturismului în litigiu nu pot fi aplicate înlesnirile

prevăzute la art.124 alin.(18) din Codul fiscal, obligându-l să modifice declarația

primară și să achite accizele în cuantum de 100%, ce a constituit suma de XXXXX de

lei, pe care a fost nevoită să o achite, fiind încasată din avansul pe care îl deținea la

contul Trezoreriei de Stat, efectuat prin ordinul de plată seria nr.489 din 12 decembrie

2019.

Astfel, autoturismul nu a fost vămuit, urmând a fi plasat la parcarea cu plată a

postului vamal Leușeni.

Nefiind de acord cu Actul de inspecție, la 23 decembrie 2019, SRL „Autoplus

Trans” s-a adresat cu cerere prealabilă Serviciului Vamal, care prin răspunsul nr.28/11-

2554 din 21 februarie 2020 a respins cererea sa din lipsă de temei legal, invocând că

Actul de inspecție din 13 decembrie 2019 a fost întocmit legal și întemeiat.

Reclamanta consideră că, Actul de inspecție din 13 decembrie 2019 și decizia pe

marginea cererii prealabile expusă în răspunsul din 21 februarie 2020, sunt

neîntemeiate și ilegale, pasibile de a fi anulate, deoarece autoturismul în litigiu este

dotat, din uzina producătoare, cu motor de tip DDVC, hybrid propulsion system

MHEV, fapt constatat de către însăși funcționarul vamal prin actul de control fizic

2

nr.110 din 13 decembrie 2019, însă care nu a indicat în mod convenabil sintagma

„hybrid” după cum menționează însăși dealer-ul oficial.

Mai mult, certificatul de înmatriculare din țara în care a fost înmatriculat inițial,

precum și certificatul de conformitate eliberat de uzina producătoare atestă că,

autoturismul este dotat cu un motor diesel/hybrid.

De altfel, Agenția Servicii Publice împuternicită cu înmatricularea mijloacelor de

transport a trecut în certificatul de înmatriculare a autoturismului la tipul de

combustibil – diesel/hybrid.

Reclamanta a remarcat că, legislația în vigoare nu clasifică în niciun fel

autoturismele cu propulsie hybrid, deoarece din start la acordarea înlesnirilor prin

micșorarea sumei de 50% a cotei accizului a constat în intenția de a facilita importul cu

propulsie hybrid, respectiv a diminua emisiile de CO2, iar în situația creată Serviciul

Vamal nu a făcut altceva decât să încalce legea.

Pe lângă acestea, la vizualizarea de către funcționarul vamal a portalului de date

statistice Asycuda World, a constatat că dealer-ul oficial Audi în Moldova – SRL

„Rumeon” a importat autoturisme identice de model „Audi XXXXX” și a beneficiat la

vămuire de înlesnirile prevăzute la art.124 alin.(18) din Codul fiscal, cu micșorarea

cotei accizului cu 50%, însă nu este clar din care motive SRL „Autoplus Trans” a fost

privată de această facilitate legală.

În contextul enunțat, SRL „Autoplus Trans” a solicitat admiterea acțiunii și

anularea Actului de inspecție din 13 decembrie 2019 întocmit de Biroul Vamal Centru

la declarația vamală în detaliu nr.XXXXX din 13 decembrie 2019 în baza căruia a fost

obligată să achite neîntemeiat suma de XXXXX de lei cu titlu de acciz, cu obligarea

pârâtului să opereze modificările corespunzătoare în declarația vamală menționată și

dispunerea întoarcerii executării dispuse prin Actul de inspecție din 13 decembrie

2019, cu obligarea Serviciului Vamal să-i restituie suma de XXXXX de lei achitată în

plus cu titlu de acciz.

La 17 iunie 2021, SRL „Autoplus Trans”, reprezentată de avocatul Barbă Petru, a

depus cerere, prin care și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând anularea

integrală a Actului de inspecție din 13 decembrie 2019 și a deciziei de clasificare a

mărfurilor nr.8 din 13 decembrie 2019 la declarația vamală în detaliu nr.XXXXX din

13 decembrie 2019 în baza cărora a fost obligată să achite neîntemeiat suma de

XXXXX de lei cu titlu de acciz, cu obligarea operării modificărilor corespunzătoare în

declarația vamală menționată și dispunerea întoarcerii executării dispuse prin Actul de

inspecție din 13 decembrie 2019, cu obligarea Serviciului Vamal să-i restituie suma de

XXXXX de lei achitată în plus cu titlu de acciz (f.d.78-79).

Prin încheierea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

atras în proces în calitate de copârât Biroul Vamal Centru (f.d.83).

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de SRL „Autoplus Trans”. S-a anulat decizia de clasificare a

mărfurilor nr.8 din 13 decembrie 2019 și Actul de inspecție din 13 decembrie 2019 la

declarația vamală nr.XXXXX din 13 decembrie 2019 emise de Biroul Vamal Centru în

3

privința SRL „Autoplus Trans” și decizia nr.28/11-2554 din 21 februarie 2020 a

Serviciului Vamal emisă pe marginea cererii prealabile depuse de SRL „Autoplus

Trans”. Cu titlu de întoarcere a executării, s-a obligat în mod solidar Serviciul Vamal

și Biroul Vamal Centru să restituie SRL „Autoplus Trans” suma de XXXXX de lei

achitată în plus cu titlu de acciz.

La 05 august 2021, cu respectarea art.232 din Codul administrativ, Biroul Vamal

Centru a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 14 decembrie 2021 a

prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 29

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii depuse de SRL „Autoplus Trans” (f.d.120, 127).

La 24 august 2021, Serviciul Vamal a depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe (f.d.121).

Prin încheierea din 02 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Serviciul Vamal din motiv că apelantul nu a prezentat

motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrativ (f.d.134).

Prin decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Biroul Vamal Centru, succesor în drepturi Serviciul Vamal, și s-a menținut

hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de admitere a acțiunii prin

faptul că, conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor aprobate prin Legea nr.172

din 25 iulie 2014, la poziția tarifară 8703, sunt reflectate autoturismele și alte

autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decât cele de

la poziția 8702), inclusiv mașinile de tip ”break” și mașinile de curse.

Totodată, potrivit art.124 alin.(18) din Codul fiscal (în redacția Legii nr.119 din

04 septembrie 2019, în vigoare din 06 septembrie 2019), cota accizului se micșorează

cu 50% pentru autoturismele cu motor hibrid de la poziția tarifară 8703.

Instanțele de judecată au conchis că, la data importării de către SRL „Autoplus

Trans” a autoturismului uzat de model „Audi XXXXX”, nr. caroseriei XXXXX,

capacitatea cilindrică XXXXX cm3, care este dotat din uzina producătoare cu motor de

tip DDVC, hybrid propulsion system MHEV, fapt confirmat însăși de către

funcționarul vamal prin actul de control fizic nr.110 din 13 decembrie 2019, erau în

vigoare prevederile art.124 alin.(18) din Codul fiscal, care acordau înlesniri la plata

accizelor, și anume, cota accizului se micșora cu 50%.

Instanțele au stabilit că, potrivit certificatului de înmatriculare nr. XXXXX din 15

noiembrie 2018, din țara în care a fost înmatriculat inițial automobilul, precum și

certificatului de conformitate eliberat de uzina producătoare din 13 aprilie 2018,

autoturismul în litigiu a fost dotat cu un motor diesel/hybrid.

De asemenea, s-a constatat că, Agenția Servicii Publice a indicat în certificatul de

înmatriculare a autoturismului de model ”Audi XXXXX”, la compartimentul ”tipul de

combustibil” - hibrid/motorină.

4

La fel, din informația distribuitorului oficial în Republica Moldova al mărcilor de

automobile ”Volkswagen”, ”Audi” și ”Seat” – SRL ”Rumeon” rezidă că autovehiculul

de model „Audi XXXXX”, VIN code XXXXX, anul producerii XXXXX, este dotat

din uzina producătoare cu motor de tip DDVC, capacitatea cilindrică XXXXX m3,

hybrid propulsion system MHEV.

Instanțele de judecată au notat că, potrivit art.124 alin.(18) din Codul fiscal (în

redacția Legii nr. 119 din 04 septembrie 2019, în vigoare din 06 septembrie 2019),

legislatorul nu a stabilit că motorul trebuie să fie total sau parțial hibrid, dar a statuat că

motorul trebuie să fie hibrid pentru a se putea beneficia de facilitatea fiscală.

Faptul că prevederile art.124 alin.(18) din Codul fiscal nu erau în concordanță cu

prevederile Legii nr.275/2018 pentru modificarea Legii nr. 172/2014 privind aprobarea

Nomenclaturii combinate a mărfurilor, nu este imputabilă intimatului, or, art.73

alin.(3) din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22.12.2017, expres

reglementează că, actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă,

nu poate fi aplicat retroactiv sau ultraactiv.

La 06 octombrie 2022, Serviciul Vamal a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, iar la 06 ianuarie 2023, a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de SRL „Autoplus Trans”.

În susținerea recursului Serviciul Vamal a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, menționând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul a remarcat că, din actul de control fizic vamal nr.110 din 13.12.2019,

Nota de recomandare nr. 143 din 13.12.2019, Decizia de clasificare nr.8 din

13.12.2019, precum și în scrisoarea dealerului oficial „Audi” în R. Moldova – SRL

„Rumeon”, rezultă că motorul autoturismului în litigiu este de tip DDVC, Hybrid

propulsion system MHEV (Mild Hybrid Electric Vehicle).

În rezultatul controlului documentar și fizic au fost stabilite divergențe între

datele existente a caracteristicilor tehnice anume pentru asemenea categorie de motor

atribuit mijlocului de transport în cauză cu actele de însoțire prezentate la momentul

vămuirii (în caracteristicile tehnice este indicat ca gen de marfa: Audi XXXX

XXXXX, Mild-Hybrid, pe când în pașaportul tehnic (brief) s-a indicat Hybr. Diesel/E.

Potrivit prevederilor în vigoare ale Nomenclaturii combinate a mărfurilor

aprobată prin Legea nr.172 din 25.07.2014, autoturismele și autovehiculele proiectate

în principal pentru transportul persoanelor echipate cu motor cu combustie internă, cât

și motor electric, sunt clasificate la poziția tarifară 8703 și în conformitate cu Anexa

nr.2, Titlul IV Cod fiscal, sunt impozitate cu acciz, fără a fi exceptate autovehiculele

de tip electric parțial hybrid (MHEV).

Totodată, în temeiul art. 124 alin. (18) Cod fiscal, cota accizului se micșorează cu

50% pentru autoturismele cu motor hybrid de la poziția tarifară 8703.

5

Recurentul consideră ca fiind eronată concluzia instanței de apel precum că,

faptul că prevederile art.124 alin.(18) din Codul fiscal nu erau în concordanță cu

prevederile Legii nr.275/2018 pentru modificarea Legii nr. 172/2014 privind aprobarea

Nomenclaturii combinate a mărfurilor, nu este imputabilă SRL „Autoplus Trans”,

având în vedere că art.73 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr.100 din

22.12.2017, expres prevede că, actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare

și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv.

La acest aspect, recurentul a făcut trimitere la prevederile art.6 alin.(2) din Codul

vamal care stipulează că, activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu legislația

care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declarația vamală și alte

documente, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație. În cazul trecerii ilegale de

mărfuri și mijloace de transport peste frontiera vamală, se aplică legislația vamală în

vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera vamală.

Referitor la particularitățile pe care trebuie să le întrunească motorul hibrid pentru

a beneficia de facilitatea fiscală, recurentul a notat că vehicul hybrid presupune în sine

că însăși mijlocul de transport ca unitate este unul hybrid ceea ce nu înseamnă că

motorul acestuia este unul hybrid, or, noțiunea de mijloc de transport hybrid —

reprezintă un vehicul care are mai multe sisteme de propulsie, spre deosebire de

vehiculele convenționale (cu motor cu ardere internă), cele electrice sau cele cu pile de

combustie, care au un singur sistem de propulsie. În special pentru autoturisme,

termenul hybrid se folosește în sensul vehiculului electric hybrid, adică, pentru

vehiculele echipate cu motoare cu ardere internă și cu motoare electrice – ca motoare

pentru propulsie.

Autovehiculele electrice parțial hybrid (Mild Hybrid Electric Vehicle MHEV),

care este echipat cu un motor electric ce nu e dimensionat să propulseze mijlocul de

transport, dețin unele elemente ca și ale unui autovehicul electric hybrid, de fapt, este

un autovehicul convențional cu un alterator/demaror mai robust, format dintr-un motor

electric cu stator liber care nu deține funcția nemijlocită de propulsie a mijlocului de

transport, dar care joacă rolul de convertizor de cuplu, furnizând o putere suplimentară

de accelerare.

A notat că, reieșind din informațiile cu acces liber se disting vehicule hibrid – ce

reprezintă vehicul care are mai multe sisteme de propulsie, spre deosebire de

vehiculele convenționale (cu motor cu ardere internă), cele electrice sau cele cu pile de

combustie, care au câte un singur sistem de propulsie.

În special pentru autoturisme, termenul se folosește în sensul de vehicul electric

hibrid - adică pentru vehiculele echipate cu motoare cu ardere internă și cu motoare

electrice - ca motoare pentru propulsie, însă sunt posibile și alte combinații: hidraulic -

hibrid (cu motor cu ardere internă și pompă/motor hidraulic), sau propulsat muscular și

electric, de exemplu bicicletele electrice.

La fel, se disting diverse grade de hibridizare. Autovehiculul electric parțial hibrid

se deosebește de autovehiculul electric hibrid prin faptul, că motorul electric al

6

acestuia nu asigură funcția de propulsie a mijlocului de transport, însă doar

suplimentează funcționarea - motorului cu ardere internă (care este de bază).

La caz, automobilul importat de model „Audi XXXXX” a fost dotat de uzina

producătoare cu motor de tip hybrid MHEV. Acest autovehicul are un singur motor cu

ardere internă pentru propulsie și nu are motor electric pentru propulsie, însă are un

demaror generator ce permite automobilului să facă economie de motorină de până la

15% și permite automobilului o pornire ușoară a motorului. Chiar însăși cuvântul

„mild”, din limba engleză înseamnă - blând, ușor.

Pe lângă acestea, autovehiculele de tip electric parțial hibrid (MHEV), se clasifica

la pozițiile Nomenclaturii Combinate a mărfurilor corespunzătoare motorului cu ardere

internă.

În contextul racordării Nomenclaturii Combinate a mărfurilor la sistemul

armonizat de descriere si codificare a mărfurilor, versiunea anului 2017, aprobat de

Organizația Mondială a vămilor, la 01.01.2018 au intrat în vigoare modificările la

Legea privind aprobarea Nomenclaturii Combinate a mărfurilor.

Astfel, autoturismele și autovehiculele proiectate în principal pentru transportul

persoanelor de la poziția tarifară 8703, echipate cu motor cu combustie internă, cât și

motor electric – ca motoare pentru propulsie, se vor clasifica după cum urmează: 8703

40 - alte vehicule, având atât motor cu pistoane alternative cu combustie internă cu

aprindere prin scânteie, cât și motor electric ca motoare pentru propulsie, altele decât

cele care pot fi încărcate prin conectarea la o sursă externă de energie electrică: 8703

40 100 - noi: 8703 40 900 - folosite: 8703 50 000 - alte vehicule, având atât motor cu

pistoane cu combustie internă cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel), cât

și motor electric ca motoare pentru propulsie, altele decât cele care pot fi încărcate prin

conectarea la o sursă externă de energie electrică: 8703 60 – alte vehicule, având atât

motor cu pistoane alternative cu combustie internă cu aprindere prin scânteie, cât și

motor electric ca motoare pentru propulsie, care pot fi încărcate prin conectarea la o

sursă externă de energie electrică: 8703 60 100 - noi: 8703 60 900 - folosite: 8703 70

000 - alte vehicule, având atât motor cu pistoane cu combustie internă cu aprindere

prin compresie (diesel sau semidiesel), cât și motor electric ca motoare pentru

propulsie, care pot fi încărcate prin conectarea la o sursă externă de energie electrică.

A precizat că, codul tarifar indicat de către intimată în actele de procedură

aferente vămuirii mijlocului de transport ce servește drept obiect al prezentului raport

material litigios, și anume 8703333900, nu cade sub incidența autovehiculelor

proiectate în principal pentru transportul persoanelor echipate cu motor cu combustie

internă cât și motor electric — ca motoare pentru propulsie, ceea ce nu-i permite SRL

„Autoplus Trans” de a beneficia de o scutire de 50% de la plata accizului.

Consideră că, funcționarul vamal a constatat corect inaplicabilitatea în prezenta

speță a prevederilor art.124 alin.(18) din Codul fiscal în redacția de până la

01.01.2020, deoarece automobilul importat nu corespunde temeiului legal prevăzut de

norma precitată, pentru a beneficia de o scutire de 50% de la plata accizului.

7

Cu referire la restituirea sumei de XXXXX de lei, recurentul a reiterat că,

conform legislației vamale suma respectivă reprezintă o obligație vamală, ceea ce

conform art.1 pct.35) din Codul vamal presupune obligația de plată a drepturilor de

import și de export (inclusiv a amenzilor, contravalorii corpurilor delicte și

penalităților, apărute conform legislației, precum și a celor constatate ulterior

operațiunilor vamale.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 octombrie 2022, în

ședință publică.

Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată Serviciului Vamal la 07 octombrie 2022 prin intermediul poștei electronice,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.160).

Totodată, din materialele dosarului rezultă că, copia deciziei integrale a instanței

de apel a fost notificată Serviciului Vamal la 15 decembrie 2022, prin intermediul

poștei electronice (f.d.173).

Astfel, recursul (inițial și cel motivat) a fost depus de Serviciul Vamal cu

respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La 10 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, întru respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, a expediat în adresa SRL „Autoplus Trans” copia

recursului (inițial și motivat) depus de Serviciul Vamal, cu înștiințarea despre

necesitarea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea și avizul poștal de

recepție anexate la actele cauzei (f.d.184-185).

La 28 martie 2023, SRL „Autoplus Trans” a depus referință, solicitând să fie

declarat inadmisibil recursul depus de Serviciul Vamal sau, după caz, respingerea

acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pe care

le consideră legale și întemeiate, emise cu respectarea legislației în vigoare.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

8

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

9

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Serviciul Vamal.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Serviciul Vamal, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

10