3ra-953/21 — anularea actelor administrative, actiune in obligare

Dosarul nr. 3ra-953/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Sorinlux”, prin intermediul avocatei Natalia Covaliov,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Sorinlux” împotriva Biroului Vamal Centru privind anularea

actelor de inspecție și obligarea restituirii sumei bănești încasate suplimentar pentru

devamarea mărfii importate,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 19 aprilie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată ”Sorinlux” a

înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Centru, solicitând

anularea actelor de inspecție și obligarea restituirii sumei bănești încasate suplimentar

pentru devamarea mărfii importate.

În motivarea acțiunii a menționat reclamanta că a importat mărfuri cu achitarea

plăților vamale și prezentarea documentelor corespunzătoare, însă declarațiile vamale

nu au fost validate de organul vamal, fiind emise actele de inspecție din 20 martie

2018, 21 martie 2018, 29 martie 2018 și 02 aprilie 2018 la declarațiile vamale nr.

2070I20254, 2070I20678, 2070I23405, 2070I24226 și solicitate spre prezentare

documente suplimentare care nu au nici o relevanță la stabilirea valorii în vamă a

mărfurilor.

A susținut că valoarea în vamă anunțată este veridică și este confirmată prin

actele comerciale, foaia de trăsură, contractul, factura comercială, dispoziția de plată,

certificatul de origine, parking list. Dacă autoritatea vamală pune la îndoială

autenticitatea acestor date, atunci este în drept să determine valoarea în vamă a mărfii

prin metodele prevăzute de lege, confirmând prin probe divergențele invocate. În

cazul în care în urma îndeplinirii declarației vamale conform metodei I, colaboratul

vamal a considerat că a existat o încălcare, acesta din urmă trebuia să argumenteze

încălcările depistate și să prezinte probe în acest sens, ceea ce nu a făcut. Autoritatea

1

vamală este în drept să determine valoarea în vamă în cazul în care există temei de a

considera că datele prezentate de declarant nu sunt veridice. Faptul că alte

întreprinderi declară alt preț al mărfii nu poate fi pus ca bază pentru alte mărfuri,

deoarece la determinarea similitudinii mărfurilor se iau în considerație următoarele

caracteristici: calitatea, existența mărcii comerciale, reputația pe piață, țara de origine,

producătorul. Susținea că autoritatea vamală nu a prezentat nici o probă care ar

confirma că producția importată de Societatea cu Răspundere Limitată „Sorinlux” are

aceeași calitate ca și mărfurile importate de alți agenți economici.

Reclamanta a solicitat anularea actelor de inspecție din 20 martie 2018, 21 martie

2018, 29 martie 2018 și 02 aprilie 2018 la declarațiile vamale nr. 2070I20254,

2070I20678, 2070I23405, 2070I24226 și obligarea restituirii sumei de 270677,81 lei,

încasate suplimentar pentru devamarea mărfii importate (f.d. 2-3, vol. I).

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Sorinlux” a fost respinsă

drept neîntemeiată (f.d. 103).

La data de 12 noiembrie 2020 avocatul Covaliov Natalia, în interesele apelantei

SRL „Sorinlux”, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani din 05 noiembrie 2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d. 173, vol. I).

Prin decizia din 18 mai 2021 Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel

depusă de avocatul Covaliov Natalia în interesele Societății cu Răspundere Limitată

„Sorinlux” împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia

acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile dispozițiile pct. 73 din

Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al

Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1140 din 02 noiembrie

2005, ce prevăd că dacă există îndoieli privind exactitatea informațiilor sau a

documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vamă, organul vamal poate

solicita importatorului să prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau

alte evidențe. Dacă informațiile și documentele prezentate nu sunt în măsură să

dovedească exactitatea valorii în vamă declarate, organul vamal are dreptul să refuze

determinarea valorii în vamă pe baza prețului de tranzacție. Înainte de a lua o decizie

finală, biroul vamal comunică importatorului, în scris, la cerere, motivele refuzului.

În același mod se procedează și în cazul în care importatorul nu prezintă, în termenul

stabilit, documentele solicitate de organul vamal.

Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

a constatat că solicitarea actelor suplimentare de către organul vamal este prevăzută

de lege și este necesară pentru a stabili transparența tranzacțiilor economice

import/export. Or, în cazul în care declarantul prezintă informații sau acte

suplimentare solicitate de autoritatea vamală și ca urmare a examinării acestora,

suspiciunile privind veridicitatea valorii în vamă declarată este înlăturată, ultima va

accepta această valoare. Contrar celor menționate, reclamanta nu s-a conformat

cerințelor organului vamal și nu a prezentat integral setul de acte solicitate,

suspiciunile ce planau în jurul veridicității metodei alese și valorii declarate nefiind

eliminate.

2

La 25 mai 2021, avocata Natalia Covaliov a depus, în interesele Societății cu

Răspundere Limitată „Sorinlux”, recurs motivat împotriva deciziei din 18 mai 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului, a indicat motive de fapt și de drept ce nu se referă la

circumstanțele speței, motiv pentru care, prin încheierea din 10 noiembrie 2021,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

a amînat examinarea admisibilității recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Sorinlux”, prin intermediul avocatei Natalia Covaliov împotriva deciziei

din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 17 noiembrie 2021,

acordînd recurentei termen pînă la 15 noiembrie 2021 inclusiv, pentru prezentarea

cererii de recurs care să corespundă cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2), cu indicarea circumstanțelor de fapt și de drept

pertinente speței și care să conțină dovada recepționării recursului de către Curtea de

Apel Chișinău.

Pe 12 noiembrie 2021, avocata Natalia Covaliov a depus, în interesele Societății

cu Răspundere Limitată „Sorinlux”, cerere de recurs motivat împotriva deciziei din

18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, ce corespunde cerințelor stabilite de art. 244

alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2), cu indicarea circumstanțelor de

fapt și de drept pertinente speței, solicitînd casarea deciziei din 18 mai 2021 a Curții

de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii astfel

cum a fost formulată. Respectiv, cererea de recurs a fost depusă la data inițială.

La 19 iulie 2018, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul

administrativ, act legislativ publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din

17 august 2018, nr.309-320.

Potrivit prevederilor art. 257 alin. (1) Codul administrativ, actul legislativ a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art.258 al.(3) Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ reține că,

procedura administrativă a fost inițiată până la data intrării în vigoare a Codului

administrativ.

Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Codul administrativ,

examinarea apelului se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în

vigoare a prezentului cod, or, conform art. 195 Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

3

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 mai 2021. Astfel,

motivarea recursului depusă la 25 mai 2021 este în termen.

La 21 septembrie 2021, în adresa intimatului Serviciul Vamal Centru a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Astfel, pe 8 octombrie 2021, intimatul Biroul Vamal Centru al Serviciului Vamal a

depus referință la cererea de recurs, solicitînd respingerea acesteia drept inadmisibilă.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Sorinlux”, prin intermediul avocatei Natalia Covaliov, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

4

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Sorinlux”, prin intermediul

avocatei Natalia Covaliov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Sorinlux”, prin

intermediul avocatei Natalia Covaliov, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5