3ra-1230/18 — anularea actului administrativ, obligarea restituirii sumei încasate suplimentar pentru devamarea mărfii importate

Dosarul nr. 3ra-1230/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (judecătorul: D. Băbălău)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea Comercială

„Sorinlux” Societatea cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu

Răspundere Limitată „Sorinlux” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la

anularea actului administrativ, cu obligarea restituirii sumei încasate suplimentar

pentru devamarea mărfii importate,

împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Societatea Comercială „Sorinlux” Societatea cu

Răspundere Limitată, fiind menținută hotărârea din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul central,

constată:

La 03 mai 2017, Societatea Comercială „Sorinlux” Societatea cu Răspundere

Limitată (în continuare SC „Sorinlux” SRL) a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea actului administrativ, cu

obligarea restituirii sumei încasate suplimentar pentru devamarea mărfii importate.

În motivarea cererii, a indicat că în temeiul contractului din 10 iulie 2010 și

invoice YK70106A din 06 ianuarie 2017 a procurat: colanți (ștrampi), ciorapi,

pantaloni, pantofi, balerine.

A menționat că, la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, conform

declarației vamale nr. 2070 I 18508 din 10 martie 2017 de către SC „Sorinlux” SRL

au fost achitate plățile vamale în sumă de 436 640,31 de lei pentru marfa procurată.

A relatat că funcționarul biroului vamal a refuzat validarea declarației și a

întocmit actul de inspecție din 10 martie 2017, privind calculul (cu recalcularea)

drepturilor de import/export, prin care a fost majorată suma până la 605 354,54 lei.

Pentru devămarea mărfurilor nominalizate, din contul SC „Sorinlux” SRL a fost

reținută suma de 168 714,23 lei pentru devămarea aceleiași mărfi.

Nefiind de acord cu actele de inspecție menționate și considerând că acestea au

fost întocmite ilegal și neîntemeiat, la 20 martie 2017 SC „Sorinlux” SRL s-a adresat

1

cu cerere prealabilă către Biroul Vamal Centru, solicitând anularea actelor de

inspecție și restituirea sumei menționate mai sus, dar nu a primit răspuns la cererea

înaintată.

Cere SC „Sorinlux” SRL, anularea actului de inspecție din 10 martie 2017

pentru declarația vamală nr. 2070 I 18508 și obligarea Biroului Vamal Centru să

restituie suma de 168 714,23 lei, încasată suplimentar de la SC „Sorinlux” SRL

pentru devămarea mărfii importate.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central

cererea de chemare în judecată depusă de SC „Sorinlux” SRL a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prima instanță a reținut că, contractul de vânzare-cumpărare prezentat de către

SC „Sorinlux” SRL, nu conține informația relevantă confirmării tranzacției cu privire

la preț, totodată nu a fost stabilită legătura între factura comercială invoice cu

tranzacția existentă, ca parte integrantă a contractului.

Instanța de fond a constatat că societatea singură a prezentat declarațiile și a

calculat valoarea mărfii în vamă conform metodei nr.6.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 octombrie 2017,

SC „Sorinlux” SRL a contestat-o cu apel prin care a solicitat, casarea hotărârii

instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Prin decizia din 10 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către SC „Sorinlux” SRL, fiind menținută hotărârea din

12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central.

La 30 iulie 2018, SC „Sorinlux” SRL prin intermediul avocatului, Natalia

Covaliov a contestat cu recurs decizia insatnței de apel din 10 mai 2018.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, societatea a reiterat

argumentele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și cererea

de apel.

A solicitat recurenta SC „Sorinlux” SRL, casarea deciziei din 10 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la

10 mai 2018 (f.d. 90, 91-106), fiind expediată în adresa părților la 20 iulie 2018 ce se

atestă prin scrisoare de însoțire Curții de Apel Chișinău (f.d. 107).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 30 iulie 2018, în termen. (f.d. 109-113)

Examinând temeiurile recursului declarat de către SC „Sorinlux” SRL în raport

cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

2

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este

de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie

să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din

CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul

subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra

Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și

îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță

cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

3

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SC „Sorinlux” SRL este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod

de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de

apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de SC „Sorinlux” SRL, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Societatea Comercială „Sorinlux” Societatea cu

Răspundere Limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

4