3ra-244/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (jud.D.Babălău) dosarul nr.3ra-244/18

instanța de apel:Curtea de Apel Chișinău (jud.L.Bulgac, G.Dașchevici, S.Gîrbu)

Î N C H E I E R E

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul

Natalia Covaliov în interesele Societății cu răspundere limitată ”Sorinlux”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

răspundere limitată ”Sorinlux” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul depus de avocatul Natalia Covaliov în interesele Societății cu

răspundere limitată ”Sorinlux”, fiind menținută hotărârea din 24 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 11 ianuarie 2017 SRL „Sorinlux” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea actelor de inspecție

din 09.11.2016, din 14.11.2016, din 15.11.2016 și din 21.11.2016, restituirea sumei

bănești în mărime de 376232,44 lei încasate suplimentar pentru vămuirea mărfii

importate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că conform contractului din 10 iulie

2010 și Invoice-ului YK60923A din 23 septembrie 2016 a procurat ștrampi, ciorapi

din fibre sintetice, aragaze, furci; conform contractului din 10 iulie 2010 și invoice-

ului YK60928A din 28 septembrie 2016 a procurat țesături, ștrampi, castroane,

pompe, ferestraie; conform contractului din 10 iulie 2010 și invoice-ului YK60930A

din 30 septembrie 2016 a procurat cuverturi, încălțăminte sport, castroane, pantaloni,

lacăte.

Astfel, la postul vamal Chișinău, ținînd cont de art. 23 și art. 24 ale Codului

Vamal, prin care a ales regimul vamal de import definitiv, cu punerea mărfurilor în

circulație liberă, brokerul vamal a completat, stocat, înregistrat pe serverul

programului informațional Asycuda World și tapat declarația vamală în detaliu de

plasare în regim de import definitiv a mărfii, cu determinarea valorii în vamă a mărfii

în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau de

1

plătit (art. 11 al Legii cu privire la tariful vamal), cu completarea formularului tipizat

DW-1 pentru anunțarea valorii în vamă, determinată prin metoda nominalizată

(metoda 1) în conformitate cu pct.6 al Hotărîrii Guvernului nr.600 din 14 mai 2002 cu

privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor industriale pe teritoriul Republicii Moldova.

A menționat reclamantul că la traversarea frontierei de stat, conform

declarațiilor vamale 3029I74459 din 09 noiembrie 2016 au fost achitate plățile vamale

în sumă de 166336,82 lei pentru marfa procurată; nr. 3029I75593 din 14 noiembrie

2016 au fost achitate plățile vamale în sumă de 290888,56 lei pentru marfa procurată;

nr. 3029I75917 din 15 noiembrie 2016 au fost achitate plățile vamale în sumă de

248582,99 lei pentru marfa procurată.

A indicat că funcționarul biroului vamal, fără nici o explicație a întocmit actul

de inspecție din 09 noiembrie 2016 pentru declarația vamală nr. 3029I74459 din 09

noiembrie 2016 privind calculul (recalculul) drepturilor de import/export, prin care a

fost majorată suma pînă la 225884,54 lei (suplimentar fiind achitată suma de

59547,72 lei); actul de inspecție din 14 noiembrie 2016 pentru declarația vamală nr.

3029I75593 din 14 noiembrie 2016 privind calculul (recalculul) drepturilor de

import/export, prin care a fost majorată suma pînă la 390318,87 lei (suplimentar fiind

achitată suma de 99430,31 lei); actul de inspecție din 15 noiembrie 2016 pentru

declarația vamală nr. 3029I75917 din 15 noiembrie 2016, privind calculul (recalculul)

drepturilor de import/export, prin care a fost majorată suma pînă la 373649,18 lei

(suplimentar fiind achitată suma de 125066,19 lei).

A susținut reclamantul că s-a adresat la 18 noiembrie 2016 cu cerere prealabilă

către pîrît, prin care a solicitat restituirea sumelor susmenționate, la care nu a primit

răspuns.

A relatat reclamantul că potrivit contractului nr. TR-1/H2H din 19 septembrie

2016 și invoice-ului nr. 053350 din 16 noiembrie 2016 a procurat cuptoare electrice,

uscătoare de rufe, mese de calcat; conform contractului nr. ZLN54FF din 04 ianuarie

2016 și invoice-ului nr. 049699 din 15 noiembrie 2016 a procurat cuptoare electrice,

uscătoare de rufe, ciorapi, ștrampi, maiouri; conform contractului nr. TZ-7 din 17

septembrie 2014 și invoice-ului nr. 518281 din 17 noiembrie 2016 a procurat fiare

electrice, storcătoare fructe, radiatoare electrice, ceainice electrice.

La traversarea frontierei de stat, conform declarațiilor vamale nr. 3029I77144

din 21 noiembrie 2016 a achitat plățile vamale în sumă de 48776,73 lei pentru marfa

procurata; nr. 3029I77181 din 21 noiembrie 2016 a achitat plățile vamale în sumă de

49083,88 lei pentru marfa procurata; nr. 3029I77219 din 21 noiembrie 2016 a achitat

plățile vamale în sumă de 34036,95 lei pentru marfa procurata.

A reiterat reclamantul că funcționarul biroului vamal, fără nici o explicație a

întocmit actul de inspecție din 21 noiembrie 2016 pentru declarația vamala nr.

3029I77144 din 21 noiembrie 2016 privind calculul (recalculul) drepturilor de

import/export, prin care a fost majorată suma pînă la 60084,44 lei (suplimentar fiind

achitată suma de 11307,71 lei; actul de inspecție din 21 noiembrie 2016 pentru

2

declarația vamală nr. 3029I77181 din 21 noiembrie 2016 privind calculul (recalculul)

drepturilor de import/export, prin care a fost majorată suma pînă la 117050,42 lei

(suplimentar fiind achitată suma de 67966,54 lei); actul de inspecție din 21 noiembrie

16 pentru declarația vamală nr. 3029I77219 din 21 noiembrie 2016 privind calculul

(recalculul) drepturilor de import/export, prin care a fost majorată suma pînă la

46950,92 lei (suplimentar fiind achitată suma de 12913,97 lei).

Astfel, pentru devamarea mărfurilor nominalizate, din contul SRL „Sorinlux” a

fost reținută suplimentar suma de 92188,22 lei, pentru devămarea aceleiași mărfi, cu

care reclamantul nu este de acord.

A considerat SRL „Sorinlux” că actele de inspecție nominalizate au fost

întocmite ilegal și neîntemeiat, motiv pentru care s-a adresat la 30 noiembrie 2016 cu

cerere prealabila către pîrît cu privire la restituirea sumei susmenționate, la care nu a

primit răspuns.

Prin hotărîrea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Sorinlux” a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, la 24 martie 2017 SRL

„Sorinlux” a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea

unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de avocatul Natalia Covaliov în interesele Societății cu răspundere

limitată ”Sorinlux”, fiind menținută hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul central.

La 11 ianuarie 2018 avocatul Natalia Covaliov în interesele Societății cu

răspundere limitată ”Sorinlux” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele judecătorești nu au constatat și

elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

S-a mai indicat în recurs că la aplicarea metodei a 6-a s-a folosit informația de

care dispune autoritatea vamală, privind importurile de către alți declaranți, însă nu s-

a anexat nici o probă ce ar confirma prețul la importul de către alți agenți economici a

mărfurilor similare și identice, după cum prevede legislația.

Autoritatea vamală este în drept să determine valoarea în vamă în cazul cînd

există temei de a considera că datele prezentate de declarant nu sunt veridice.

S-a mai menționat în recurs că organul vamal prin actele de inspecție privind

calculul (recalculul) drepturilor de import/export a majorat valoarea în vamă, aplicînd

flexibil metoda 6 în baza tranzacțiilor cu marfa similară. Autoritatea vamală nu a

prezentat nici o probă care ar demonstra că la stabilirea valorii în vamă stabilită

conform metodei a 6 a fost luată marfa similară și identică cu marfa din speță. Dar

3

conform legii contenciosului administrativ, sarcina probațiunii cade asupra pârâtului.

În concluzie se indică în recurs că instanțele ierarhic inferioare au interpretat

eronat legea și anume art.11 din Legea cu privire la tariful vamal, pct.33, 34 din

Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor aprobat prin

hotărârea Guvernului nr.974 din 15.08.2016.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților

copia deciziei din 16 noiembrie 2017, la 09 ianuarie 2018 (f.d.246, vol.I). Însă, la

actele cauzei nu se găsesc probe prin care s-ar confirma data recepționării de către

recurentul Societatea cu răspundere limitată ”Sorinlux” a deciziei contestate.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul depus la 11 ianuarie 2018 în termenul prevăzut

de lege.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Natalia Covaliov în interesele

Societății cu răspundere limitată ”Sorinlux” este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Natalia Covaliov în

interesele Societății cu răspundere limitată ”Sorinlux” nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

4

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

avocatul Natalia Covaliov în interesele Societății cu răspundere limitată ”Sorinlux” ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Natalia Covaliov în interesele Societății cu

răspundere limitată ”Sorinlux” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5