3ra-170/24 — contestarea actului administrativ

3ra-170/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Societatea pe

Acțiuni ”Baza de Transport Auto nr. 20”, reprezentată de avocatul Radu Cezar

Crețu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ”Baza de Transport Auto nr. 20”

împotriva Serviciului Vamal privind anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-170/24 )

NR. PIGD 2-22013657-01-3ra-15022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: G. Cazacu,

Instanța de apel : A. Bostan, G. Dașchevici, I. Dutca

19 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Societatea pe Acțiuni ”Baza de Transport Auto nr. 20”, reprezentată de

avocatul Radu Cezar Crețu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiunea în contencios administrativ împotriva Serviciului Vamal prin care a

solicitat anularea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr.

121.21/02-R din 25.10.2021, anularea răspunsului Biroului Vamal Centru nr.

28/24-15298 din 08.11.2021, anularea deciziei de regularizare nr. 1926 din

08.11.2021, anularea răspunsului Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr.

28/11-18436 din 24.12.2021 privind respingerea cererii prealabile, obligarea

restituirii mijloacelor bănești în beneficiul reclamantului achitate în mărime de

289062,38 lei în baza deciziei de regularizare nr. 1926 din 08.11.2021.

la SC„EVW Holding” SRL, cu sediul în România, Autotractoare DAF XF

105.460, fabricate în 2013, iar acestea erau însoțite de Certificatele de circulație

a mărfurilor EUR.1 nr. 0041350 și 0041349 și de la compania SC „Schmitz

Cargobull Romania” SRL, cu sediul în România, 2 Semiremorce Schmitz

SK024, fabricate în 2012, iar acestea erau însoțite de Certificatele de circulație

a mărfurilor EUR.1 nr. 0075057 și 0075058, în baza cărora reclamantul a

beneficiat de tratament tarifar preferențial (preferința 200). Indică că la

25.10.2021, S.A. ”Baza de Transport Auto nr. 20” a fost invitată la Biroul Vamal

Centru unde i-a fost adus la cunoștință Procesul-verbal de reverificare a

declarațiilor vamale nr. 121.21/02-R din 25.10.2021, răspunsul Direcției

Regionale Vamale Brașov nr. 00007464 din 05.08.2020, copiile certificatelor

EUR 1 cu nr. 0041350 și 0041349, vizate corespunzător în rubrica 14, răspunsul

Direcției Regionale Vamale București nr. 10390 din 21.08.2019 și copiile

certificatelor EUR 1 cu nr. 0075057 și 0075058, contra semnătură.

nr. 121.21/02-R din 25.10.2021, la 26.10.2021 reclamantul a contestat în ordinea

indicată actul menționat, însă potrivit răspunsului Biroului Vamal Centru al

Serviciului Vamal al R. Moldova nr. 28/24-15298 din 08.11.2021, contestația

1

înaintată a fost respinsă deoarece pe acest subiect cu referire la originalitatea 2

mărfurilor s-a expus organul vamal al țării exportatoare. Suplimentar a fost

comunicată și Decizia de Regularizare nr. 1926 din 08.11.2021, prin care

reclamantul a fost obligat să achite suma de 199 858,16 lei în calitate de drepturi

de import și 89 204,22 lei în calitate de penalitate. Răspunsul nr. 28/24-15298

din 08.11.2021 și Decizia de Regularizare nr. 1926 din 08.11.2021 au fost

recepționate de reclamant la 17.11.2021 prin poștă.

Moldova nr. 28/24-15298 din 08.11.2021, acțiunile autorităților vamale ale R.

Moldova sunt subsecvente acțiunilor autorităților vamale din România.

08.11.2021, a fost obligat în mod nejustificat la plata sumei de 199 858,16 lei în

calitate de drepturi de import și 89 204,22 lei în calitate de penalitate, iar pentru

a nu admite executarea silită și blocarea conturilor bancare, acesta a executat

benevol dispoziția Deciziei contestate la data de 22.11.2021, însă aceasta nu

reprezintă o recunoaștere a acesteia.

24.12.2021, s-a indicat că actele emise de Biroul vamal Centru au fost emise cu

respectarea tuturor prevederilor legale, iar motive pentru satisfacerea cerințelor

invocate în cerere nu există.

preferențială a mărfii în sensul prevederilor Convenției regionale privind regulile

de origine preferențiale paneuromediteraneene. Astfel, consideră necesar de a

anula procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 121.21/02-R din

25.10.2021, răspunsul Biroului Vamal Centru al Serviciului Vamal al R.

Moldova nr. 28/24-15298 din 08.11.2021, Decizia de Regularizare nr. 1926 din

08.11.2021 și Răspunsul Serviciului Vamal al R. Moldova nr. 28/11-18436 din

24.12.2021, cu restituirea mijloacelor bănești achitate în mărime de 289 062,38

lei.

drepturile de import au fost stabilite prin acte administrative care au fost aduse

la cunoștință la 17.11.2021, iar reclamantul nu cunoștea și nici nu putea să

cunoscă despre necesitatea achitării drepturilor de import, deoarece la momentul

importului bunurilor, acesta era de bună credință și cunoștea că certificatele EUR

1 sunt perfect legale și valabile, ceea ce i-a permis acordarea unui regim

preferențial. Invocă că ulterior recepționării răspunsului Serviciului Vamal al R.

Moldova nr. 28/11-18436 din 24.12.2021, reprezentantul reclamantului a

recepționat răspunsul Direcției Regionale Vamale București din 06.01.2022 și

răspunsul Direcției Generale a Vămilor din 13.01.2022, care i-au informat despre

2

faptul, că a fost solicitat un punct de vedere Direcției Generale Juridice din cadrul

Agenției Naționale de Administrare Fiscală, iar răspunsul va fi comunicat la

momentul primirii acestuia.

finalizarea procedurii administrative, însă autoritatea publică prin răspunsul său

a ignorat această solicitare și nu s-a expus asupra ei.

argumentat și demonstrat temeinicia și legalitatea pretențiilor sale în totalitatea

lor, de aceea solicită admiterea integrală a acțiunii.

declarațiilor vamale nr. 121.21/02-R din 25.10.2021; anularea răspunsului

Biroului Vamal Centru nr. 28/24-15298 din 08.11.2021; anularea deciziei de

regularizare nr. 1926 din 08.11.2021; anularea răspunsului Serviciului Vamal al

Republicii Moldova nr. 28/11-18436 din 24.12.2021 privind respingerea cererii

prealabile; obligarea restituirii mijloacelor bănești în beneficiul reclamantului

achitate în mărime de 289062,38 lei în baza deciziei de regularizare nr. 1926 din

08.11.2021.

acțiunea în contencios administrativ înaintată de către S.A. ”Baza de Transport

Auto nr. 20” împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, privind

anularea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 121.21/02-

R din 25.10.2021, anularea răspunsului Biroului Vamal Centru nr. 28/24-15298

din 08.11.2021, anularea deciziei de regularizare nr. 1926 din 08.11.2021,

anularea răspunsului Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 28/11-18436

din 24.12.2021 privind respingerea cererii prealabile, obligarea restituirii

mijloacelor bănești în beneficiul reclamantului achitate în mărime de 289062,38

lei în baza deciziei de regularizare nr. 1926 din 08.11.2021, s-a respins ca

neîntemeiată.

de Transport Auto nr. 20” a declarat apel împotriva hotărârii din 08 februarie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

respins apelul declarat de S.A. ”Baza de Transport Auto nr. 20” și s-a menținut

hotărârea din 8 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

vamală, în baza prevederilor art. 12711 alin. (1) lit. a), art. 12713, art. 1811 , art.

2022 , art. 2023 alin. (2) lit. e), art.2027 alin. (1) din Codul Vamal nr. 1149-XIV

din 20.07.2000, a întocmit Decizia de Regularizare nr. 1926 din 08.11.2021, prin

3

care au fost recalculate obligații vamale în sumă de 289062,38 lei (taxa vamală

= 166548,46 lei și TVA = 33309,70 lei și majorarea de întârziere = 89204,22 lei.

cauzei se atestă că S.A. ”Baza de Transport Auto nr. 20” a beneficiat neîntemeiat

de tratamentul tarifar preferințial (preferința 200), în temeiul declarațiilor vamale

de import nr. 2070I115052 și 2070I115080 din 29.11.2017, 2070I00883 și

2070I00891 din 09.01.2018.

DRVB/SRV/10390 din 21.08.2019 și nr. 00007464 din 05.08.2020, au

comunicat faptul, că urmare a verificărilor întreprinse asupra certificatelor de

circulație EUR. 1 nr. 0041349 și 0041350 din 27.11.2017; 0075057 și 0075058

din 19.12.2017 nu permit confirmarea originii preferențiale din Uniunea

Europeană, în sensul prevederilor Convenției PEM, a mărfurilor („autovehicul

pentru tracțiune, cap tractor, uzat, marca DAF XF 105.460, șasiu

XLRTE47MS0G008188, anul fabricării 2013, diesel - 1 buc.” acoperit de

certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 nr. 0041349 din 27.11.2017;

„autovehicul pentru tracțiune, cap tractor, uzat, marca DAF XF 105.460, șasiu

XLRTE47MS0G011819, anul fabricării 2013, diesel - 1 buc.” acoperit de

certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 nr. 0041350 din 27.11.2017;

„semiremorca pentru transportul mărfurilor, frigorifică, uzată, marca SCHMITZ

SK024/L-13.4 FP 60 CooL, șasiu WSM00000005095354, anul fabricării 2012 -

1 buc.” acoperită de certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 nr. 0075058 din

19.12.2017; „semiremorca pentru transportul mărfurilor, frigorifică, uzată,

marca SCHMITZ SK024/L-13.4 FP 60 CooL, șasiu WSM00000005095374,

anul fabricării 2012-1 buc.” acoperită de certificatul de circulație a mărfurilor

EUR.1 nr. 0075057 din 19.12.2017), deoarece exportatorii mărfurilor nu au putut

prezenta toate documentele și informațiile necesare în susținerea originii

declarate, fapt confirmat prin completarea, de către Autoritățile Vamale ale

României, a rubricii 14 a certificatelor de circulație a mărfurilor EUR.1, prin

bifarea pătrățelului aflat în dreptul sintagmei „Controlul efectuat a permis să se

constate că: prezentul certificat nu îndeplinește condițiile de autenticitate și

legalitate cerute (a se vedea observațiile anexate)”.

Acțiuni ”Baza de Transport Auto nr. 20”, reprezentată de avocatul Radu Cezar

Crețu, a depus recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

esențiale la examinarea cauzei, interpretând abuziv legea, apreciind vădit

4

nerezonabil probele administrate, adoptând o decizie arbitrară, precum și

limitând recurenții în posibilitatea de a administra probe, astfel circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin.

fondului cauzei pentru a formula o concluzie clară, certă și convingătoare, astfel

s-a creat impresia că nu a fost ascultat și auzit. Nu a dat apreciere argumentelor

cu privire la încălcarea procedurii de examinare a acuzei în instanța de fond.

instanța de apel a încălcat dreptul la apărare a apelantului, deoarece nu i-a acordat

posibilitatea reprezentantului apelantului să participe la ședințele de judecată și

să susțină cererea de apel.

fără a da o apreciere justă celor indicate.

mod arbitrar, deoarece nu a dat o apreciere tuturor circumstanțelor de fapt și de

drept invocate în cererea de apel.

inadmisibilitatea recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

”(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

5

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate

probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța

de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la 9 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice,

fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.160).

6 februarie 2024. Astfel, că recursul este depus cu respectarea prevederilor art.

245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

6

Societatea pe Acțiuni ”Baza de Transport Auto nr. 20”, reprezentată de avocatul

Radu Cezar Crețu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de către Curtea de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Societatea pe Acțiuni ”Baza de Transport Auto nr. 20”,

reprezentată de avocatul Radu Cezar Crețu, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de

către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea

de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

7

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Societatea pe Acțiuni ”Baza

de Transport Auto nr. 20”, reprezentată de avocatul Radu Cezar Crețu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8