3ra-25/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-25/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Ion Cerga în
interesele Societății cu Răspundere Limitată „Achira Grup”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Achira-Grup”
împotriva Biroul Vamal Nord al Serviciului Vamal privind anularea actului
administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată
împotriva decizie din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-25/24
NR. PIGD 2-22027695-01-3ra-10012024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu constituie un
temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: E. Balan,
Instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,
4 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Ion Cerga în interesele Societății cu Răspundere Limitată
„Achira Grup”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 februarie 2022 Societatea cu Răspundere Limitată „Achira
Grup” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroul Vamal Nord
al Serviciului Vamal solicitând anularea procesului contravențional nr. 2254
din 09 decembrie 2021, anularea deciziei nr. 2254/21 din 09 decembrie 2021
și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 13 decembrie 2021 în adresa
SRL ,,Achira Grup” a parvenit copia procesului-verbal cu privire la
contravenție și decizia nr. 2254/21 din 09 decembrie 2021 potrivit cărora
SRL ,,Achira Grup” a fost atrasă la răspundere contravențională și
sancționată în baza alin. (8) art. 231 lit. e) și alin. (1) art. 232 Cod vamal.
Menționează că, potrivit procesul-verbal cu privire la contravenție nr.
2254/21 din 09 decembrie 2021 SRL,,Achira Grup” a fost tras la răspundere
contravențională în baza art. 231 alin. (8), art. 232 alin (1) lit. e) Codul
vamal, pentru că nu a efectuat achitarea drepturilor de import în termenele
stabilite, fiind invocat că la 01 februarie 2021 declarantul SRL ,,Achira
Grup”, depunând declarație vamală nu a dispus de mijloace bănești
suficiente pentru devamarea gazului lichefiat în cantitate de 19790 kg,
transportate cu autocamionul n/î AM43243/19975A3, fiind încălcate
prevederile art.124 alin.(1), art.199, art.231 pct. 8 Cod vamal.
Notează că, la 27 decembrie 2021 SRL ,,Achira Grup” a contestat
procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 2254/21 din 09 decembrie
2021, întemeindu-și poziție potrivit prevederilor art. 448 alin (4) din Codul
contravențional și art. 231 alin. (5), art. 233 din Codul vamal.
Comunică reclamantul că, procedura contravențională nu a ajuns în
instanța de judecată, iar în adresa SRL ,,Achira Grup” a parvenit scrisoarea
nr. 28/11-735 din 18 ianuarie 2022 prin care s-a propus inițierea unui proces
contencios.
1
Menționează reclamantul că la momentul depunerii declarației vamale
contul agentului economic reflecta insuficiența în mărime de 42043,90 lei,
dispunând de suma de 53604,98 lei, însă urmând să achite suma de 95648,88
lei.
Consideră că calcularea de către pârât a amenzii din costul integral al
mărfii supuse vămuirii de 180458,53 lei nu este admis, deoarece o parte din
mijloace bănești se aflau pe contul sumelor achitate în prealabil și a fost la
dispoziția pârâtului, pe când prevederile art. 232 pct. 8 Cod vamal prevăd
sancțiunea doar din valoarea mărfurilor pentru care nu au fost plătite
drepturile de import.
La fel, consideră că Serviciul Vamal a fost în drept să acorde agentului
economic termen pentru îndeplinirea contului cu 42043,90 lei, având în
vedere că, specificul importului gazului lichefiat cu autovehicule, transport
feroviar, prin diferite puncte vamale de intrare nu permite preconizarea
concretă a sosirii mijlocului de transport la postul de vamă cu exactitate.
Potrivit datelor de sosire, autocamionul a venit la vamă la 1 februarie
2021 la orele 17:06, timp în care băncile comerciale nu activează, fapt ce nu
a permis transferarea mijloacelor insuficiente pe contul taxelor vamale ale
agentului economic, însă a doua zi, la 2 februarie 2021, agentul economic la
orele 09:02 a efectuat transferul pentru a suplini contul destinat pentru
achitările taxelor vamale, executându-și obligațiunea vamală, iar brokerul
specializat a finalizat procesul vămuirii.
Mai indică că, potrivit dosarului contravențional, la 29 ianuarie 2021
contul agentului economic a fost suplinit cu suma de 780000 lei, în perioada
30 ianuarie 2021-01 februarie 2021 în diferite ore la vamă sosind două unități
de transport la diferite vămi: Otaci și Bender. Potrivit sistemului
ASYCUDA, la 01 februarie 2021 ora 15:36 brokerul A. Cotman a început
procedura de vămuire la vama Otaci, unde potrivit explicațiilor acestuia,
agentului economic, la momentul începerii procedurii de devamare dispunea
în cont de suma de 757261 lei, unde urma a fi achitat impozitul în sumă de
95648,88 lei, declarația vamală nefiind acceptată de către serviciul vamal la
momentul formării declarației vamale.
Totodată, relevă că, potrivit aceluiași sistem de date ASYCUDA, la 1
februarie 2021 ora 19:20 alt broker specializat la altă vamă, în interesul SRL
,,Achira Grup” a început procedura devamării finalizată la 20:26, în baza
respectivei proceduri fiind încasat de pe contul agentului economic în calitate
de impozit suma de 703656,02 lei, soldul agentului economic fiind de
53604,98 lei.
2
Astfel, doi brokeri specializați în diferite puncte vamale, separat
efectuau procedura paralelă de devamare. Potrivit explicației brokerului A.
Cotman, agentul economic la 01 februarie 2021 orele 20:00 a fost atenționat
de către Serviciul Vamal să suplinească contul. În sensul dat, indică că,
instituțiile financiare nu efectuează transferuri după orele 16:00, fapt ce nu a
permis SRL ,,Achira Grup” să efectueze transferul sumei neajunse și
finalizarea procedurii de depunere a declarației vamale, însă la 2 februarie
2021 ora 09:02 SRL ,,Achira Grup” a suplinit contul, la care brokerul A.
Cotman a finalizat procedura de devamare la 2 februarie 2021 ora 11:05, de
serviciul vamal fiind acceptată plata diferenței dintre suma calculată și suma
plătită în prealabil.
Menționează că, de la SRL ,,Achira Grup” nu a fost o intenție de a se
eschiva de la obligațiunile vamale, fiind prezentă o coincidență ce a dus la
insuficiența parțială a sumelor bănești pentru devamarea obiectului importat,
influențată de orele nelucrative a băncilor comerciale.
Subliniază că la art. 124 alin. (1) Cod vamal, legiuitorul a prevăzut
situația insuficienței cu acordarea agentului economic a termenului pentru
suplinirea sumelor insuficiente, astfel, consideră că, la caz, Serviciul vamal
urma să înștiințeze agentul constatator despre insuficiența sumelor, să
suspende procedura de vămuire, acordând SRL ,,Achira Grup” posibilitatea
de a achita diferența.
Totodată, indică că, prevederile art. 41 lit. b), f), i), m), p), r) și art.44
din Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului
în domeniul vămuirii aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1290 din 09
decembrie 2005, toată procedura de devamare este supravegheată și este sub
responsabilitatea brokerului specializat, iar acțiunile agentului economic nu
pot fi calificate având coerențele brokerului specializat și a reprezentanților
serviciului vamal, care acceptă declarația vamală.
La fel, potrivit legislației naționale și recomandărilor emise de către
Serviciul Vamal, agentul economic timp de 72 de ore este în drept să înlăture
neajunsurile ce se referă la achitarea taxelor vamale și TVA până a fi
devamat gazul lichefiat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 iunie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-
a respins cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ,,Achira Grup”
către Biroul Vamal Nord al Serviciul Vamal cu privire la anularea actelor
administrative și compensarea cheltuielilor de judecată.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 iunie 2023 avocatul Ion Cerga în interesele SRL „,Achira Grup”
a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 iunie 2023 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și
emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea integral.
La 31 iulie 2023 avocatul Ion Cerga în interesele SRL „,Achira Grup”
a depus apel motivat prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală
a hotărârii și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de avocatul Ion Cerga în calitate de reprezentant al
apelantului SRL „Achira-Grup” împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți sediul
central din 27 iunie 2023, adoptată în cauza civilă la acțiunea în contencios
administrativ înaintată de SRL”Achira-Grup” către Biroul Vamal Nord al
Serviciului Vamal privind anularea actului administrativ.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut ca fiind justă soluția
primei instanțe privind respingerea acțiunii în contencios administrativ, dat
fiind întrunite condițiile pentru aplicarea sancțiunii de către organul vamal
față de agentul economic SRL „Achira Grup” pe motivul neachitării
prealabile a drepturilor de import, cât și lipsa mijloacelor suficiente pentru
achitarea diferenței de preț a drepturilor de import.
Totodată a respins ca neîntemeiat argumentul reclamantului că
insuficiența mijloacelor financiare pentru achitarea drepturilor de import, cu
toate că la 29 ianuarie 2021 agentul economic a transferat pe contul
Trezoreriei de stat suma de 780000 lei, se datorează faptului că în perioada
30 ianuarie 2021 - 1 ianuarie 2021 la diferite ore au sosit două camioane ale
SRL „Achira Grup” la postul vamal Otaci și Bender, fiind necesară achitarea
drepturilor de import pentru ambele mijloace de transport, reținând că,
reclamantul cunoscând cu certitudine legislația vamală și necesitatea
achitării prealabile a drepturilor de import, cât și parvenirea la postul vamal
a ambelor mijloace de transport la timp apropiat, trebuia să dispună diligență
și să se asigure că mijloacele bănești transferate pe contul Trezoreriei de stat
să fie suficiente pentru achitarea deplină și în prealabil a drepturilor de
import, fapt neglijat de ultimul.
Astfel, a notat că, inacțiunea reclamantului privind respectarea
legislației vamale în latura achitării prealabile a drepturilor de import, în mod
întemeiat a dus la aplicarea de către organul vamal în privința acestuia a
4
sancțiunii minime, în conformitate cu dispozițiile art. 232 lit. e) Cod vamal,
amendă în mărime de 10% din valoarea mărfii pentru care nu au fost plătite
drepturile de import.
De asemenea instanța de apel a respins ca fiind lipsit de bază probantă
și legală alegațiile apelantului că organul vamal în acest caz urma să treacă
marfa de pe un coridor în altul și să acorde termen suplimentar declarantului
să achite drepturile de import, indicând că o asemenea procedură nefiind
stabilită de lege.
La argumentul reclamantului precum că, procedura de devamare este
supravegheată și este sub responsabilitatea brokerului specializat, instanța a
reținut că nu de brokerului vamal ține achitarea în termen a taxelor vamale,
ci ale declarantului.
A constat instanța de apel că, actele administrative defavorabile
contestate corespund cerințelor prevăzute de Codul administrativ, fiind
motivate în fapt și în drept și aplicată sancțiune în conformitate cu
dispozițiile Codului vamal pentru neachitarea drepturilor de import în
termenele stabilite.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 octombrie 2023 avocatul Ion Cerga în interesele SRL „,Achira
Grup” a depus recurs preventiv împotriva hotărârii din 27 iunie 2023 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central și a deciziei Curții de Apel Bălți din 17
octombrie 2023, solicitând admitere recursului, casarea hotărârii 27 iunie
2023 și a deciziei din 17 octombrie 2023 și pronunțarea unei hotărâri noi de
admitere a acțiunii.
La 29 decembrie 2023, avocatul Ion Cerga în interesele SRL „,Achira
Grup” a depus recurs motivat, solicitând admitere recursului, casarea
hotărârii 27 iunie 2023 și a deciziei din 17 octombrie 2023 și pronunțarea
unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea a reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată
și suplimentar a indicat că, instanța de fond și de apel nu și-au motivat soluția
s-a, nu au dat apreciere juridică a tuturor circumstanțelor invocate de către
apelant, iar neexpunerea asupra unei cerințe, se egalează cu faptul că nu au
fost auzite pârțile, fiind încălcate prevederile alin .5 art. 241 din CPC.
Menționează că, instanța de fond a ignorant argumentele expuse de
către apelant și, nu a dispus o respingere a acestora bazându-se doar pe
5
poziția agentului costător, negând prevederile normelor juridice favorabile
contravenientului și aplicabile cazului.
Notează că, instanța de fond a ignorat faptul că doi broker specializați,
independent unul fată de altul, după orele de lucru, fapt important în faza
deservirii bancare, au început procedura de devamare, iar 01 februarie 2023
a fost zi de luni. A evitat instanța de fond și următorul moment, că, la 29
ianuarie 2021 - zi de vineri, contul agentului economic a fost suficient, iar în
două zile de odihnă sa redus volumul mijloacelor bănești, fiind devamate alte
mijloace de transport, precum și imprevizibilitatea sosirii mijloacelor de
transport supuse vămuirii la vamă. Or, segmentul a proceduri de vămuire a
fost petrecut în afara orelor de lucru, ambii broker specializați, începând
procesul și verificând contul agentului economic, care la moment a fost
suficient pentru ambii, au fost siguri că, vămuirea este posibilă. Iar, instanța
de apel a ignorat lipsa unei respingeri motivate din partea instanței de fond,
invocând doar prin decizia contestată motivele de respingerea acestui
argument fapt ce a viciat soluția instanței.
Mai reține că, instanța de fond și de apel au evitat să se pronunțe asupra
faptului că prevederile alin.1 art. 124 CV admit situația întâmplată la 01
februarie 2021, la momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenței
dintre suma calculată și suma plătită în prealabil. Adică, legislatorul a
prevăzut situația insuficienței cu acordarea agentului economic termen
pentru împlinirea sumelor insuficiente, deci, serviciul vamal urma să
înștiințeze agentul constatator despre insuficiența sumelor, să suspende
procedura de vămuire, acordând posibilitatea de a achita diferența.
Menționează că, în așa condiții, dacă legislatorul a prevăzut
posibilitatea de a achita diferența în momentul vămuirii, fapt ce impune
aplicarea prevederilor alin. 1 art. 124 CV și în prezentul caz. Ignorarea
acestor circumstanțe, precum și lipsa unei respingeri motivate acestei norme,
au viciat soluția instanței de fond și de apel. Or, instanța de apel nu a respins
invocarea acestei norme, iar recurentul a rămas fără un răspuns.
Subliniază că, a fost nevoit să adreseze Parlamentului R. Moldova o
sesizare în vederea explicării propoziției 2 din primul aliniat al art.124 din
Cod Vamal. Potrivit răspunsului CEB 05 nr. 608 din 08 noiembrie 2023,
Parlamentul R. Moldova a informat petentul: „Dacă vă referiți la
corectitudinea aplicării normei menționăm că depunerea declarației vamale
se efectuează după achitarea în prealabil a drepturilor de import/export. În
cazul în care, la momentul vămuirii de către Serviciul Vamal se constată că
suma calculată este mai mare decât suma achitată în prealabil, se permite
6
achitarea de către contribuabil a diferenței de sume în termenele de verificare
a declarației vamale.
Indică că, potrivit constatărilor făcute de către instanța de apel, la 30
ianuarie 2021 zi de sâmbătă, SRL „Achira Grup” dispunea de un avans de
780000 lei, iar pe 01 februarie 2021 zi de luni la orele 17:30 sa depistat
insuficiența parțială a contului, având două devamări în diferite posturi
vamale. Totodată, la 02 februarie 2021 zi de marți până la orele 11:00 contul
a fost împlinit, având prevederile alin.1 art.124 din Codul Vamal.
Observă că, instanța de fond și instanța de apel a evitat să se expună
asupra normei de la alin. 1 art. 124 Cod Vamal, la momentul vămuirii, se
acceptă plata doar a diferenței dintre suma calculată și suma plătită în
prealabil, iar devamarea nu a fost finalizată pe motivul insuficienței sumei
necesare, fapt constatat în cadrul cercetării judecătorești.
În opinia recurentului, SRL „Achira Grup” perfect se încadra în
posibilitatea de a suplini contul în condițiile normei pretinse și, urma se
beneficieze de prevederile vizate. În acest segment, consideră că recursul
urmează a fi admis, având prevederile lit. a), e) alin.1 art. 432 din CPC.
Mai consideră recurentul că, recursul urmează a fi admis potrivit lit.
e) alin.1 art.432 din CPC, menționând că, potrivit pct. 32 din Hotărârea
explicativă nr. 4 a Plenului CSJ RM, reiese că și brokerul poate fi atras la
răspundere, având dispozițiile lit. b), f), i), m), p), r) art. 41, art. 44 din
Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în
domeniul vămuirii, aprobat prin HG nr.1290 din 09 decembrie 2005.
Notează că, instanța de apel, la fel, a ignorat să se expună asupra
acestei circumstanțe, fapt ce a viciat soluția contestată, iar trimiterea la
prevederile alin. 3-5 art. 164, art. 1642 din Cod Vamal, nu exclude obligația
brokerului de a verifica contul agentului economic de până a finaliza
procesul de vămuirea, de fapt asta și a fost, brokerul a stopat procedura
pentru insuficiența contului și la finalizat a doua zi la prima oră, când a fost
împlinit contul.
Reține recurentul că, potrivit prevederilor lit. b), f), i), m), p), r) art.
41, art. 44 din Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a
specialistului în domeniul vămuirii, aprobat prin HG nr.1290 din 09
decembrie 2005 toată procedură de devamare este supravegheată de/și duce
responsabilitatea brokerul specializat. Acțiunile agentului economic nu pot
fi calificate având coerențele brokerului specializat și a reprezentanților
serviciului vamal, care acceptă declarația vamală.
7
Potrivit legislației naționale și recomandărilor emise de către Serviciul
Vamal, agentul economic timp de 72 de ore este în drept să înlăture
neajunsurile ce se referă la achitarea taxelor vamale și TVA până a fi
devamat gazul lichefiat. Această recomandare indiscutabil a fost formulată
pentru utilizarea agenților economici în context cu prevederile alin. 1 art. 124
CV. Instanța de apel a ignorat să se expună asupra acestei circumstanțe, fapt
ce a viciat soluția contestată.
Reținând prevederile subpct. 7 lit. a) pct. 3 Cap. III din Procedura și
termenul de declarare, indică că, în anumite situații, pe baza analizei de risc,
funcționarul vamal are dreptul să redirecționeze declarația vamală de pe un
culoar pe altul, în descreștere de la verde spre roșu, fapt ne utilizat de către
serviciul vamal, limitând-se cu preîntâmpinarea agentului economic despre
insuficiența mijloacelor bănești.
Atenționează că, procesul vămuirii a început la 01 februarie 2021 la
17:20, iar finalizarea a avut loc la 02 februarie 2021 orele 10:20.
Astfel hotărârea de a finaliza procedura de devamare îi aparține
exclusiv Serviciului Vamal, care la rândul său în prezentul caz, având lipsa
mijloacelor bănești pe contul agentului economic urma să stopeze procedura
de vămuire vizată.
La caz concluzionează că, reprezentanții Serviciului Vamal, în mod
intenționat au dispus liber de vamă a mărfii în lipsa mijloacelor bănești, după
ce înaintează pretenții față de agentul economic, fapt neadmis sau considerat
ca provocare. Prin urmare lipsește intenția agentului economic, iar ca urmare
lipesc elementele constitutive ale unei culpe posibile a fi sancționată.
Prin urmare, recurentul consideră că, la emiterea hotărârii nu au fost
elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei,
concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sânt în contradicție cu
circumstanțele cauzei, actele judecătorești sunt arbitrare și se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și, nu au aplicat
legea care trebuia să fie aplicată, iar apelul este posibil a fi admis în baza
prevederilor lit. a), e) alin. 1 art. 432 din CPC.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 30 ianuarie 2024, Biroul Vamal Nord al
Serviciului Vamal a solicitat declararea recursului inadmisibil și menținerea
deciziei Curții de apel Bălți din 17 octombrie 2023 și a hotărârii Judecătoriei
Bălți, sediul Central din 27 iunie 2023.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
8
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
”(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 27 decembrie 2023, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (V-I, f.d.215 verso).
9
Cererea de recurs a fost depusă la 28 decembrie 2023 și 29 decembrie
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră
că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat
din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Ion Cerga în interesele Societății cu Răspundere
Limitată „Achira Grup”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor
expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către
Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu
există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
10
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
11
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Ion Cerga în interesele
Societății cu Răspundere Limitată „Achira Grup”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
12