3ra-899/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-899/23

2-21133832-01-3ra-05092023

Î N C H E I E R E

10 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ghenadie Eremciuc

Lilia Roic-Botezatu

examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela

Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, depusă de Societatea Comercială

„Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Societatea Comercială „Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil și la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea Comercială „Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal, solicitând anularea deciziei de executare

a silită nr. 34 din 21 septembrie 2021 contestarea actului administrativ individual

defavorabil,

c o n s t a t ă:

La 03 septembrie 2021 SC „Irarom-Grup” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, solicitând anularea

deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 259 din 29 iulie 2021, prin care

s-a calculat spre achitare obligația vamală în sumă de 118 078,83 lei, care a parvenit

la reclamantă la 10 august 2021.

La 21 octombrie 2021 SC „Irarom-Grup” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal, solicitând anularea

deciziei de executare a silită nr. 34 din 21 septembrie 2021 privind încasarea forțată

a obligației vamale în sumă de 118 078, 83 lei.

Prin încheierea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-au

conexat pentru a fi examinate într-o singură procedură cauzele civile la acțiunea SC

„Irarom-Grup” SRL către Serviciul Vamal al Republicii Moldova privind

suspendarea executării deciziei de regularizare nr. 259 din 29 iulie 2021 și la

acțiunea SC „Irarom-Grup” SRL către Biroul Vamal Nord cu privire la contestarea

actelor administrative.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-au admis cererile de chemare în judecată depuse de SC „Irarom-Grup” SRL. S-au

anulat decizia de regularizare nr. 259 din 29 iulie 2021 și decizia cu privire la

declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal nr.

34 din 21 septembrie 2021 emise de Biroul Vamal Nord și deciziile nr. 28/11-11767

1

din 19 august 2021 și nr. 28/11-14031 din 07 octombrie 2021, emise de Serviciul

Vamal al Republicii Moldova, în procedura prealabilă. S-au încasat din contul

Serviciului Vamal al Republicii Moldova în beneficiul SC „Irarom-Grup” SRL

cheltuielile de judecată în sumă de 5 000 lei, pentru serviciile de asistență juridică.

Nefiind de acord cu hotărârea din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, la 30 decembrie 2022 Serviciul Vamal al RM, Biroul Vamal Nord,

a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat

de Serviciul Vamal al RM, Biroul Vamal Nord și s-a menținut hotărârea instanței de

fond.

La 16 iunie 2023 Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord a depus recurs împotriva

deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

Conform fișei de repartizare a dosarului cauza urma a fi examinată în completul

de judecători: Stela Procopciuc, Ion Malanciuc, Diana Stănilă.

La data de 04 iunie 2024 SC „Irarom-Grup” SRL a depus cerere de recuzare a

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana

Stănilă la examinarea recursului.

În motivarea cererii înaintate, SC „Irarom-Grup” SRL, invocând art. 50 alin. (1)

și alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, a indicat că la începutul anului 2023,

douăzeci din cei douăzeci și cinci de judecători ai Curții Supreme de Justiție și-au

dat demisia înainte de intrarea în vigoare, la 06 aprilie 2023, a Legii nr. 65 privind

evaluarea externă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Pentru a evita blocarea

Curții Supreme de Justiție, la 02 mai 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a

transferat mai mulți judecători de la instanțele judecătorești inferioare pentru a activa

în cadrul Curții Supreme de Justiție.

SC „Irarom-Grup” SRL a menționat că judecătorii au fost transferați în baza

unor prevederi legale care au stabilit o excepție de la standardele generale, conform

căreia transferul unui judecător nu poate avea loc la o instanță superioară.

În așa mod, SC „Irarom-Grup” SRL a înaintat recuzare judecătorilor transferați

de la instanțele inferioare care urmează să se pronunțe asupra recursului declarat de

Serviciul Vamal, deoarece transferul lor este ilegal și pune sub semnul întrebării

independența acestora judecători sub aspectul lipsei inamovibilității. Or, transferul

temporar al judecătorilor de la o instanță inferioară către una superioară este contrară

art. 116 alin.(l) din Constituția Republicii Moldova, conform cărora judecătorii

instanțelor judecătorești sînt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit legii.

Astfel, un judecător transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție nu întrunește

criteriul de inamovibilitate, fapt ce în final afectează independența acestuia.

Analizând argumentele expuse în cererea de recuzare înaintată de SC „Irarom-

Grup” SRL, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta

urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează

acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.

Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

2

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit

al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus

părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până

la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul

procedurii administrative.

Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ

se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter

exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

Din prevederile art.202 alin.(3) și (4) din Codul administrativ rezultă că,

declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor

și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se

examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea

de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în

parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în

fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai

târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după

ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de

la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54.

Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra

recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici

unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că alegațiile SC

„Irarom Grup” SRL din cererea de recuzare, precum că transferul judecătorilor vizați

este ilegal și pune sub semnul întrebării independența acestora judecători sub

aspectul lipsei inamovibilității, nu pot constitui temei de admitere a cererii de

recuzare, întrucât acestea nu indică la inadmisibilitatea participării judecătorilor

Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă la judecarea cauzei în ordine de

recurs.

Mai mult, motivele care au servit drept temei de recuzare a judecătorilor Stela

Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă nu se referă la circumstanțe care pot

pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistraților nominalizați la judecarea

cauzei, după cum prevăd dispozițiile art. 50 din Codul administrativ.

De altfel, criticile înaintate de SC „Irarom-Grup” SRL în cererea de recuzare, se

referă, în esență, la dezacordul acesteia cu privire la modul de numire a magistraților

Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă în funcția de judecător la Curtea

Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e)

3

din Codul de procedură civilă și care constituie o suspiciune declarativă de

imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,

cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai

2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători,

inclusiv al judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc, Diana Stănilă este Legea

nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților

la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și poartă un

caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

Potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție

este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al

Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii

nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior

judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al

Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin

11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar

transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 s-

a dispus transferarea temporară, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători

ai Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic

inferioare, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc.

Iar, prin hotărârea nr.507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de

Justiție, începând cu 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de

judecători, judecătorul Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți.

Prin hotărârea nr. 65/6 din 13 februarie 2024, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de

Justiție, începând cu data de 19 februarie 2024, până la ocuparea a cel puțin 11

posturi de judecător, judecătorul Stela Procopciuc de la Curtea de Apel Bălți.

Pe cale de consecință, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin

dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de

judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al

Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024,

nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și

nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, în cadrul Curții Supreme de Justiție

a constituit complete de judecată pentru anul 2024.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că prin decizia Curții

Constituționale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate

a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și nr.169g/2023 pentru controlul

constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de

Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității

art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție,

4

depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii

Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele

lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de

Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022,

pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Mai mult ca atât, prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1469-IX din

03 iunie 2024 judecătorii Stela Procopciuc și Diana Stănilă au fost numiți în funcția

de judecători la Curtea Supremă de Justiție, urmând să își înceapă activitatea din

momentul intrării în vigoare a prezentului decret de la publicarea în Monitorul

Oficial.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție rezumă că, la

caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și

obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă la

examinarea recursului depus de Serviciul Vamal al RM, Biroul Vamal Nord

împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de SC

„Irarom-Grup” SRL judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion

Malanciuc și Diana Stănilă.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. 53, 54 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare înaintată de Societatea Comercială „Irarom-

Grup” Societate cu Răspundere Limitată judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Stela Procopciuc, Ion Malanciuc, Diana Stănilă, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea

Comercială „Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului

Vamal al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil și la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială

„Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Nord al

Serviciului Vamal, solicitând anularea deciziei de executare a silită nr. 34 din 21

septembrie 2021 contestarea actului administrativ individual defavorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Ghenadie Eremciuc

Lilia Roic-Botezatu

5