3ra-899/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-899/23 2-21133832-01-3ra-05092023 Î N C H E I E R E 10 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Ghenadie Eremciuc Lilia Roic-Botezatu examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, depusă de Societatea Comercială „Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea Comercială „Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ individual defavorabil și la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal, solicitând anularea deciziei de executare a silită nr. 34 din 21 septembrie 2021 contestarea actului administrativ individual defavorabil, c o n s t a t ă: La 03 septembrie 2021 SC „Irarom-Grup” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, solicitând anularea deciziei de regularizare a Biroului Vamal Nord nr. 259 din 29 iulie 2021, prin care s-a calculat spre achitare obligația vamală în sumă de 118 078,83 lei,

care a parvenit la reclamantă la 10 august 2021. La 21 octombrie 2021 SC „Irarom-Grup” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal, solicitând anularea deciziei de executare a silită nr. 34 din 21 septembrie 2021 privind încasarea forțată a obligației vamale în sumă de 118 078, 83 lei. Prin încheierea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-au conexat pentru a fi examinate într-o singură procedură cauzele civile la acțiunea SC „Irarom-Grup” SRL către Serviciul Vamal al Republicii Moldova privind suspendarea executării deciziei de regularizare nr. 259 din 29 iulie 2021 și la acțiunea SC „Irarom-Grup” SRL către Biroul Vamal Nord cu privire la contestarea actelor administrative.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-au admis cererile de chemare în judecată depuse de SC „Irarom-Grup” SRL. S-au anulat decizia de regularizare nr. 259 din 29 iulie 2021 și decizia cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal nr. 34 din 21 septembrie 2021 emise de Biroul Vamal Nord și deciziile nr. 28/11-11767 1 din 19 august 2021 și nr. 28/11-14031 din 07 octombrie 2021, emise de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în procedura prealabilă. S-au încasat din contul Serviciului Vamal al Republicii Moldova în beneficiul SC „Irarom-Grup” SRL cheltuielile de judecată în sumă de 5 000 lei, pentru serviciile de asistență juridică.

Nefiind de acord cu hotărârea din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la 30 decembrie 2022 Serviciul Vamal al RM, Biroul Vamal Nord, a contestat-o cu apel. Prin decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Serviciul Vamal al RM, Biroul Vamal Nord și s-a menținut hotărârea instanței de fond. La 16 iunie 2023 Serviciul Vamal, Biroul Vamal Nord a depus recurs împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. Conform fișei de repartizare a dosarului cauza urma a fi examinată în completul de judecători: Stela Procopciuc, Ion Malanciuc, Diana Stănilă.

La data de 04 iunie 2024 SC „Irarom-Grup” SRL a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă la examinarea recursului. În motivarea cererii înaintate, SC „Irarom-Grup” SRL, invocând art. 50 alin. (1) și alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, a indicat că la începutul anului 2023, douăzeci din cei douăzeci și cinci de judecători ai Curții Supreme de Justiție și-au dat demisia înainte de intrarea în vigoare, la 06 aprilie 2023, a Legii nr. 65 privind evaluarea externă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Pentru a evita blocarea Curții Supreme de Justiție, la 02 mai 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a transferat mai mulți judecători de la instanțele judecătorești inferioare pentru a activa în cadrul Curții Supreme de Justiție.

SC „Irarom-Grup” SRL a menționat că judecătorii au fost transferați în baza unor prevederi legale care au stabilit o excepție de la standardele generale, conform căreia transferul unui judecător nu poate avea loc la o instanță superioară. În așa mod, SC „Irarom-Grup” SRL a înaintat recuzare judecătorilor transferați de la instanțele inferioare care urmează să se pronunțe asupra recursului declarat de Serviciul Vamal, deoarece transferul lor este ilegal și pune sub semnul întrebării independența acestora judecători sub aspectul lipsei inamovibilității. Or, transferul temporar al judecătorilor de la o instanță inferioară către una superioară este contrară art. 116 alin.(l) din Constituția Republicii Moldova, conform cărora judecătorii instanțelor judecătorești sînt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit legii.

Astfel, un judecător transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție nu întrunește criteriul de inamovibilitate, fapt ce în final afectează independența acestuia. Analizând argumentele expuse în cererea de recuzare înaintată de SC „Irarom- Grup” SRL, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din motivele ce succed. Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința 2 cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

Din prevederile art.202 alin.(3) și (4) din Codul administrativ rezultă că, declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. Conform art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că alegațiile SC „Irarom Grup” SRL din cererea de recuzare, precum că transferul judecătorilor vizați este ilegal și pune sub semnul întrebării independența acestora judecători sub aspectul lipsei inamovibilității, nu pot constitui temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât acestea nu indică la inadmisibilitatea participării judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă la judecarea cauzei în ordine de recurs. Mai mult, motivele care au servit drept temei de recuzare a judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistraților nominalizați la judecarea cauzei, după cum prevăd dispozițiile art. 50 din Codul administrativ.

De altfel, criticile înaintate de SC „Irarom-Grup” SRL în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul acesteia cu privire la modul de numire a magistraților Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) 3 din Codul de procedură civilă și care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv al judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc, Diana Stănilă este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

Potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023 s- a dispus transferarea temporară, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc. Iar, prin hotărârea nr.507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începând cu 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecători, judecătorul Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți. Prin hotărârea nr. 65/6 din 13 februarie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începând cu data de 19 februarie 2024, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător, judecătorul Stela Procopciuc de la Curtea de Apel Bălți.

Pe cale de consecință, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, în cadrul Curții Supreme de Justiție a constituit complete de judecată pentru anul 2024. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că prin decizia Curții Constituționale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 și nr.169g/2023 pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, 4 depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova,

de avocații Nicolae Posturusu, Pentru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție. Mai mult ca atât, prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1469-IX din 03 iunie 2024 judecătorii Stela Procopciuc și Diana Stănilă au fost numiți în funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție, urmând să își înceapă activitatea din momentul intrării în vigoare a prezentului decret de la publicarea în Monitorul Oficial.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție rezumă că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă la examinarea recursului depus de Serviciul Vamal al RM, Biroul Vamal Nord împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă. Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de SC „Irarom-Grup” SRL judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc și Diana Stănilă.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. 53, 54 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare înaintată de Societatea Comercială „Irarom- Grup” Societate cu Răspundere Limitată judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Ion Malanciuc, Diana Stănilă, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea Comercială „Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ individual defavorabil și la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Irarom-Grup” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal, solicitând anularea deciziei de executare a silită nr. 34 din 21 septembrie 2021 contestarea actului administrativ individual defavorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Ghenadie Eremciuc Lilia Roic-Botezatu 5