3ra-280/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-280/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Gutium Constantin,
reprezentat de avocatul Lungu Cristina,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Gutium Constantin, reprezentat de avocatul Lungu
Cristina, împotriva Serviciului Vamal, Biroul Vamal Nord cu privire la
anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 3ra-280/24
NR. PIGD 2-22173813-01-3ra-25032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. C. Botnaru,
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu,
26 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Gutium Constantin, reprezentat de avocatul Lungu Cristina,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 noiembrie 2022, Gutium Constantin, reprezentat de avocatul Lungu
Cristina, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciul Vamal al
RM, Biroul Vamal Nord cu privire la anularea actului administrativ
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 27
septembrie 2022, Gutium Constantin prin decizia Biroului Vamal Nord nr.
90 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale
a plătitorului vamal din 23 septembrie 2022, a fost informat că, conform
deciziei de regularizare nr. 141 din 25 mai 2022, datorează suma de 220
075,71 de lei, astfel, în privința lui a fost declanșată procedura de executare
silită a obligațiilor vamale, potrivit art. 1302 Codul vamal.
A invocat reclamantul că în adresa Serviciului Vamal și Biroului
Vamal Nord a fost depusă cerere prin care a solicitat suspendarea executării
deciziei nr. 90 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a
obligației vamale a plătitorului vamal din 23 septembrie 2022, precum și
anularea integrală a deciziei nr. 90 cu privire la declanșarea procedurii de
executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal din 23 septembrie
Ulterior, la data de 14 noiembrie 2022, a fost recepționat răspunsul
parvenit de la Serviciul Vamal prin care cererea invocată mai sus a fost
respinsă, motivând faptul că decizia de regularizare nr. 141 din 25 mai 2022
este cu titlu executoriu.
Consideră răspunsul, precum și însăși decizia nr. 90 cu privire la
declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului
vamal din 23 septembrie 2022 fiind ilegale, neîntemeiate și abuzive.
A menționat că, decizia de regularizare nr. 141 din 25 mai 2022 a fost
contestată și actualmente, se află spre examinare în procedura Judecătoriei
Bălți, sediul Central, (dosar nr. 5r-254/2022 (nr. cererii PIGD 4-22087620-
09-5r-21062022)). Ședința de examinare a contestației împotriva deciziei de
regularizare nr. 141 din 25 mai 2022 va avea loc la data de 9 decembrie 2022.
1
Asupra cazului dat nu există o hotărâre definitivă și irevocabilă, deci o astfel
de decizie prin care Gutium Constantin este impus să achite o sumă enormă
de bani este abuzivă și ilegală. Or, art. 280 alin. (1) lit. b) din Codul vamal,
organul vamal recurge la executarea deciziei privind aplicarea de sancțiune
pentru contravenție vamală la data emiterii de către instanța de judecată a
hotărârii cu privire la plângerea împotriva deciziei organului vamal.
A notat că, art. 81 alin. (1), (2) din Codul administrativ, în cazul în
care actul administrativ individual al autorității publice depinde de un act, o
operațiune preliminară sau de un raport juridic care trebuie constatat de o
altă autoritate publică ori formează obiectul unei alte proceduri
administrative sau judiciare pendinte, autoritatea publica suspendă
procedura administrativă până la emiterea actului administrativ respectiv,
efectuarea operațiunii administrative respective sau până la emiterea unei
hotărâri judecătorești definitive. Dacă în cadrul unei proceduri
administrative actul administrativ individual depinde de un act sau o
operațiune a unui participant, autoritatea publică suspendă procedura
administrativă pentru un termen rezonabil.
Anularea unui act administrativ presupune lipsirea actului în cauză de
orice efecte juridice produse de acesta și încetarea pentru viitor a oricăror
efecte.
Anularea este strâns legată de nerespectarea legalității la data emiterii
unui act administrativ și are caracterul unei sancțiuni, presupune intervenția
organului emitent, a organului ierarhic superior sau a unei autorități
jurisdicționale, și reprezintă, astfel, o manifestare de voință ulterioară
emiterii actului despre a cărui anulare se discută. Aceasta se prezintă din
punct de vedere juridic ca o formă de încetare a efectelor juridice a actelor
administrative, nu și faptelor materiale.
Gutium Constantin a solicitat suspendarea executării deciziei nr. 90 cu
privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a
plătitorului vamal din 23 septembrie 2022 emisă în privința lui Gutium
Constantin, până la emiterea soluției de către instanța de judecată în privința
anulării respectivei decizii; anularea integrală a deciziei nr. 90 cu privire la
declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului
vamal din 23 septembrie 2022 emisă în privința lui Gutium Constantin, ca
ilegală și anularea integrală a răspunsului Serviciului Vamal nr. 28/11-16438
din 09 noiembrie 2022 privind suspendarea și anularea deciziei nr.90 cu
privire la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a
plătitorului vamal, emisă în privința lui Gutium Constantin, ca ilegală.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea privind suspendarea executării
deciziei nr. 90 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a
obligației vamale a plătitorului vamal din 23 septembrie 2022 emisă în
privința lui Gutium Constantin, până la emiterea soluției de către instanța de
judecată în privința anulării respectivei decizii, formulată în cauza de
contencios administrativ la cerere de chemare în judecată înaintată de
Gutium Constantin către Serviciul Vamal și Biroul Vamal Nord cu privire la
anularea actului administrativ individual (f.d. 19-24).
La data de 30 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal,
avocatul Odobescu Ghenadie, în interesele recurentului Gutium Constantin
a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
din 14 decembrie 2022, solicitând casarea acesteia.
Prin decizia 2 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău din s-a
respins recursul declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie, în interesele
recurentului Gutium Constantin împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani din 14 decembrie 2022.
Prin încheierea din 18 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediu Rîșcani
s-a strămutat cauza de contencios administrativ înaintată de Gutium
Constantin, reprezentat de avocatul Lungu Cristina, către Serviciul Vamal al
RM, Biroul Vamal Nord privind anularea actului administrativ, după
competență la Judecătoria Bălți sediul central. /f.d.78-81/
Prin hotărârea din 3 august 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-
a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Gutium Constantin
împotriva Biroul Vamal Nord privind anularea actului administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 3 august 2023, Gutium Constantin, reprezentat de avocatul Lungu
Cristina, a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri, prin care
acțiunea să fie admisă, iar la data de 22 septembrie 2023, a depus cererea de
apel motivată. (f.d.110-111, 126-129)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Gutium Constantin împotriva hotărârii din 3 august 2023 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central.
3
În motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că actul
administrativ care a servit drept dovadă la apariția drepturilor de import și care are
statut de titlu executoriu în prezenta cauză este decizia de regularizare nr.141 din
25 mai 2022, care este un act administrativ ce se contestă în ordinea contenciosului
administrativ, respectiv prima instanță just a respins argumentul
apelantului/reclamant precum că contestarea deciziei de regularizare ar servi temei
de anularea a deciziei nr.90 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită
a obligației vamale a plătitorului vamal din 23.09.2022, în situația în care instanței
nu i s-a prezentat dovada contestării actului administrativ în ordinea contenciosului
administrativ, or potrivit extrasului din Portalul Național al Instanțelor
Judecătorești urmează că pe rolul instanței se află un dosar contravențional, iar
copia contestației prezentată confirmă că Gutium Constantin s-a adresat în instanța
de judecată cu o contestație în procedură contravențională.
În analiza sa, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a reținut
că, Decizia de regularizare nr.141 din 25 mai 2022 care are rol de titlu executoriu,
în baza căruia a fost emisă Decizia nr. 90 cu privire la declanșarea procedurii de
executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal din 23 septembrie 2022 în
privința lui Gutium Constantin, nu este anulată, fiind la moment în vigoare,
respectiv, Decizia cu privire la declanșarea procedurii de executare silită, fiind un
act subsecvent urmează soarta actului de bază.
Instanța a evidențiat că, prima instanță corect a constat și faptul că în
temeiul prevederilor pct.7 din Ordinul Serviciului Vamal nr.333-O din 31 iulie
2014 cu privire la formularul, modul de completare și utilizare a deciziei de
regularizare, lui Gutium Constantin i-a fost acordat termen pentru achitarea
benevolă a obligației vamale, ulterior fiind emisă decizia de trecere la procedura
de executare silită a obligației vamale.
Așadar, just s-a constatat că emiterea deciziei de declanșare a procedurii de
executare silită a obligației vamale nr.90 din 23.09.2022 se întemeiază pe
întrunirea la caz a condițiilor legale stabilite supra.
De asemenea, instanța de apel a respins argumentele apelantului precum
că nu există o hotărâre definitivă și irevocabilă, or, decizia de regularizare
contestată în instanța de judecată, și în cazul în care actul a fost denumit
contestație, nu modifică esența litigiului, or, faptul că acțiunea a fost confuz
formulată, nefiind indicată cu certitudine fapta sau denumirea acțiunii, instanța, în
baza rolului diriguitor prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă, precum și
a prevederilor Codului administrativ, trebuie să manifeste rol activ în vederea
clarificării situației de fapt, reieșind din temeiul de drept al acțiunii și probele
anexate la materialele dosarului. Or, Gutium Constantin nu a contestat decizia de
regularizare nr.141 din 25 mai 2022 în instanța de contencios administrativ,
respectiv până la moment nici nu există pe rolul instanței o cauză în contencios
administrativ care ar avea ca obiect anularea deciziei Biroului Vamal Nord nr.141
4
din 25 mai 2022 pentru a fi aplicabile prevederile legale procedurale citate de către
apelant.
Instanța de apel a respins ca declarativ argumentul apelantului precum că
instanța s-ar fi expus asupra legalității Deciziei de regularizare nr. 141 din 25 mai
2022, or, o asemenea mențiune în dispozitivul hotărârii nu există iar în partea
motivată a hotărârii s-au reținut circumstanțele cauzei constatate de instanță
inclusiv emiterea deciziei de regularizare sub prisma legăturii de cauzalitate între
aceasta și actul administrativ contestat.
Cu privire la pretenția reclamantului/apelant privind contestarea
răspunsului Serviciului Vamal Nord, și anume, nr.28/11-16438 din 09 noiembrie
2022, instanța de contencios administrativ corect a constatat că acestea reprezintă
operațiuni administrative realizate de către autoritățile publice pârâte la caz, în
cadrul procedurii administrative nemijlocite inițiate la cererea reclamantei sau în
cadrul procedurii prealabile, care pot fi contestate doar concomitent cu actul
administrativ individual.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 5 februarie 2024, Gutium Constantin, reprezentat de avocatul
Lungu Cristina, a declarat recurs, completat ulterior, împotriva deciziei din
5 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii din 3 august 2023 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central și pronunțarea unei noi hotărâri prin care
cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Gutium Constantin, reprezentat de avocatul
Lungu Cristina, a invocat că soluția instanței de apel este neîntemeiată, iar în
acest context consideră că urmează a fi casată deoarece a fost emisă cu
încălcarea normelor de drept material și procedural.
A argumentat cu referire la prevederile art. 280 alin. (1), lit. b) din
Codul Vamal că decizia de regularizare nr. 141 din 25 mai 2022 a fost
contestată și actualmente, se află spre examinare în procedura Judecătoriei
Bălți, sediul Central, respectiv la caz o hotărâre definitivă și irevocabilă la
caz nu există.
De asemenea, Gutium Constantin, reprezentat de avocatul Lungu
Cristina, a invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,
cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor
legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea
eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.
5
La 25 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
Serviciului Vamal și Biroului Vamal Nord copia recursului depus de Gutium
Constantin, reprezentat de avocatul Lungu Cristina, cu înștiințarea despre
posibilitatea prezentării referinței (f.d.170).
Prin referința din 2 aprilie 2024, Biroului Vamal Nord a solicitat
respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
”(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)
lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere
la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la
rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu
au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
6
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că cererea de recurs împotriva deciziei
din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost depusă la data de 5
februarie 2024, la Curtea Supremă de Justiție. Decizia motivată a fost
notificată participanților la proces, inclusiv reprezentantului lui Gutium
Constantin, avocatul Lungu Cristina, prin intermediul poștei electronice la
11 martie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din
Codul administrativ.
Din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Gutium Constantin, avocatul Lungu Cristina, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți
și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Gutium Constantin, avocatul Lungu Cristina, conține
7
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate
în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la
judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
8
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Gutium Constantin, avocatul
Lungu Cristina.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9