3r-267/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- termenul depunerii apelului
3r-267/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Agenția Națională
Transport Auto,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de SA „Baza de Transport Auto nr. 20” împotriva Agenției
Naționale Transport Auto și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării
Regionale cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva încheierii din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-267/24
NR. PIGD 2-21175018-01-3r-13112024)
Termenul depunerii motivării cererii de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Dodon,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
27 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Agenția Națională
Transport Auto,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 noiembrie 2021, SA „Baza de Transport Auto nr. 20” a depus
acțiunea în contencios administrativ împotriva Agenției Naționale Transport
Auto și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin care a
solicitat anularea Ordinului Agenției Naționale Transport Auto nr. 211 din 24
iunie 2021 Cu privire la modificarea Programului de transport rutier
interraional și a actelor administrative emise în procedura prealabilă nr. 02/1-
1-9638 din 30 septembrie 2021, nr. 05/2-4967 din 26 octombrie 2021.
Prin hotărârea din 21 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea în contencios administrativ înaintată de SA „Baza de
Transport Auto nr. 20” împotriva Agenției Naționale Transport Auto și
Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu privire la anularea
actului administrativ s-a admis. S-a anulat Ordinul Agenției Naționale
Transport Auto nr. 211 din 24 iunie 2021 „Cu privire la modificarea
Programului de transport rutier interraional” și actele administrative emise în
procedura prealabilă nr. 02/1-1-9638 din 30 septembrie 2021, nr. 05/2-4967
din 26 octombrie 2021.
La 23 aprilie 2024, Agenția Națională Transport Auto a depus cerere
de apel nemotivată împotriva hotărârii din 21 martie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibilă cererea de apel declarată de Agenția Națională
Transport Auto împotriva hotărârii din 21 martie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
La 6 noiembrie 2024, Agenția Națională Transport Auto a declarat
recurs împotriva încheierii din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii, repunerea în
termenul de atac a hotărârii și remiterea spre rejudecare a cererii de apel.
1
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, ANTA a invocat că încheierea contestată a fost
pronunțată fără a ține cont de circumstanțele relevante ale cazului și cu
ignorarea drepturilor sale procedurale.
Și anume, a accentuat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe
deplin circumstanțele relevante legate de comunicarea hotărârii și de
depunerea apelului. Astfel, soluția adoptată nu reflectă realitatea procedurală.
A susținut că nu a fost informată în mod corespunzător cu privire la
data și ora pronunțării dispozitivului hotărârii din 21 martie 2024. Această
omisiune a împiedicat-o să respecte termenul de depunere a apelului prevăzut
de lege.
Instanța de apel nu a analizat faptul că ANTA a luat cunoștință de
dispozitivul hotărârii abia la data de 09 iulie 2024, când acesta i-a fost
transmis prin intermediul poștei electronice. Iar, ignorarea acestui aspect a
condus la o soluție eronată privind inadmisibilitatea apelului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 231 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că:
„Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu
apel.”
Conform art. 232 din Codul administrativ,
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul
administrativ,
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art.232 alin.(1).”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
2
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.”
Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere
al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de
notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu
act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.
Art.65 alin. (1) din Codul administrativ:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
constată că încheierea din 22 octombrie 2024 a fost notificată Agenției
Naționale Transport Auto, prin poșta electronică, la data de 23 octombrie
Iar cererea de recurs a fost depusă la 6 noiembrie 2024, conform art.
242 din Codul administrativ.
Cu referire la fondul recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, la 21 martie 2024 a fost pronunțată hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
3
La 23 aprilie 2024, Agenția Națională Transport Auto a depus cerere
de apel nemotivată împotriva hotărârii din 21 martie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Iar, prin încheierea din 22 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
cererea de apel declarată de Agenția Națională Transport Auto împotriva
hotărârii din 21 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
declarat inadmisibilă.
Instanța de apel a motivat inadmisibilitatea apelului declarat de ANTA
pe baza tardivității depunerii acestuia, întrucât termenul legal de 30 de zile,
stabilit conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a fost depășit, iar
ANTA nu a formulat o cerere de repunere în termen, ceea ce a făcut
imposibilă intervenția instanței ex officio, în conformitate cu art. 236 alin. (2)
lit. d) și art. 65 alin. (1) din Codul administrativ.
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 22 octombrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în
concordanță cu normele de drept procedural, ori în corespundere cu art. 236
alin. (2) lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special
când apelului a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232
alin.(1).
Articolul 232 din Codul administrativ reglementează procedura de
depunere a apelului, stabilind că acesta trebuie să fie depus la instanța de
judecată care a emis hotărârea contestată, într-un termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, cu excepția cazurilor în care legea
prevede un termen mai scurt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție statuează că
depunerea apelului în termenul de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii este o cerință imperativă prevăzută de lege.
Nerespectarea acestui termen, fără a solicita repunerea în termen și fără
a prezenta probe care să justifice imposibilitatea respectării termenului,
conduce la inadmisibilitatea apelului, conform art. 236 alin. (2) lit. d). Acest
cadru legal urmărește să asigure disciplina procesuală și să prevină întârzierile
nejustificate în soluționarea litigiilor.
La caz, Curtea de Apel Chișinău a acționat în conformitate cu legea,
aplicând sancțiunea procedurală corespunzătoare.
Recurenta a invocat că hotărârea motivată i-a fost comunicată la 09
iulie 2024, însă această comunicare nu influențează termenul inițial de atac,
care curge de la pronunțarea dispozitivului, conform art. 232 alin. (1).
4
În cazul de față, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat
la 21 martie 2024, iar termenul legal s-a încheiat la 22 aprilie 2024.
Apelul nemotivat al ANTA a fost depus tardiv, la 23 aprilie 2024, ceea
ce constituie o încălcare a termenului imperativ. Lipsa respectării termenului
atrage inadmisibilitatea apelului, conform art. 236 alin. (2) lit. d).
Termenele legale de atac sunt stabilite pentru a asigura stabilitatea
raporturilor juridice și prevenirea prelungirii nejustificate a litigiilor.
Permiterea apelurilor tardive, în lipsa unor motive justificate și a unei cereri
de repunere în termen, ar încălca acest principiu fundamental.
Conform art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, o persoană care nu a
respectat termenul legal poate solicita repunerea în termen pentru motive
independente de voința sa. Totuși, această cerere trebuie formulată explicit și
justificată în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului (art. 65 alin.
(2) și art. 237 alin. (1)).
De asemenea, Completul menționează că, art. 232 alin. (2) din Codul
administrativ permite depunerea motivării apelului în termen de 30 de zile de
la notificarea hotărârii motivate. Totuși, această prevedere nu exonerează
partea de obligația de a respecta termenul de 30 de zile pentru depunerea
apelului nemotivat.
ANTA invocă că hotărârea i-a fost comunicată la 09 iulie 2024, însă
această comunicare nu influențează termenul inițial de atac, care curge de la
pronunțarea dispozitivului, conform art. 232 alin. (1).
La fel, instanța de recurs reține că, conform jurisprudenței CtEDO,
părțile trebuie să manifeste diligență în urmărirea procesului și să respecte
termenele procedurale.
ANTA avea obligația să ia cunoștință de dispozitivul hotărârii în
termenul legal și să acționeze cu promptitudine pentru protejarea drepturilor
sale. Ignorarea acestei obligații atrage consecințele prevăzute de lege, inclusiv
inadmisibilitatea apelului.
Argumentul ANTA privind faptul că nu a fost informată în mod
corespunzător cu privire la data și ora pronunțării dispozitivului hotărârii este
neîntemeiat, or, reprezentantul ANTA, Megherea Snejana, a fost prezent la
ședința din 7 martie 2024, în cadrul căreia instanța a anunțat amânarea
deliberării și pronunțarea hotărârii pentru data de 21 martie 2024. Astfel,
ANTA a fost direct informată despre data pronunțării dispozitivului,
eliminând necesitatea unei notificări suplimentare.
Conform jurisprudenței CtEDO și art. 6 din CEDO, participanții la
proces trebuie să manifeste diligență în urmărirea cauzei. Fiind informată
5
despre data pronunțării dispozitivului, ANTA avea obligația să se intereseze
de conținutul hotărârii imediat după pronunțare, mai ales în absența unei
notificări suplimentare.
Termenul de 30 de zile pentru depunerea apelului curge de la data
pronunțării dispozitivului, conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.
Prezența reprezentantului ANTA la ședința din 7 martie 2024 confirmă că
Agenția avea cunoștință despre data pronunțării și putea respecta termenul
procedural.
Conform art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, termenul
pentru depunerea apelului nu este condiționat de notificarea ulterioară a
dispozitivului, ci începe să curgă de la pronunțarea acestuia. Prezența
reprezentantului ANTA la ședința din 7 martie 2024 reprezintă o informare
suficientă pentru respectarea termenului.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că argumentele recursului nu justifică casarea încheierii instanței de
a considera apelul inadmisibil.
Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată temeinicia
încheierii instanței de apel, deoarece recurentul nu a declarat apelul în modul
stabilit de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, fapt pentru care survin
consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de ANTA, cu
menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b)
și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de ANTA și menține încheierea 22 octombrie
2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6