3ra-846/21 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-846/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 3 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Serghei Pașcan, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Pașcan împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice, terți Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal și Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 19 mai 2020 Serghei Pașcan a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice, terți Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal și Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este proprietarul automobilului de model „Citroen” cu numărul de înmatriculare xxxxx, iar prin cererea prealabilă adresată pârâtei a solicitat recunoașterea sa în calitate de cumpărător de bună-credință și ridicarea tuturor interdicțiilor și măsurilor restrictive aplicate asupra acestui automobil. Reclamantul a menționat că prin decizia pârâtei nr. 01/P-138/20 din 6 aprilie 2020 solicitările sale au fost respinse. A invocat dispozițiile art. 46, 53, 54 din Constituția Republicii Moldova, art. 21, 38, 39, 196, 206 din Codul administrativ, art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 316 din Codul civil, 1 și a opinat că prin refuzul pârâtului îi este îngrădit dreptul de proprietate asupra automobilului sus menționat.

Reclamantul a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului pârâtei nr. 01/P-138/20 din 6 aprilie 2020 și obligarea acesteia să radieze interdicțiile și măsurile restrictive aplicate automobilului de model „Citroen” cu numărul de înmatriculare xxxxx. Prin hotărârea din 21 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Serghei Pașcan. La 23 decembrie 2020, cu respectarea prevederilor art. 232 din Codul administrativ, Serghei Pașcan, reprezentat de avocatul Roman Doroftei a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond. Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de către Serghei Pașcan, reprezentat de avocatul Roman Doroftei.

Întru consolidarea soluției, instanțele de judecată au reținut că Instituția Publică Agenția Servicii Publice a realizat înmatricularea automobilului specificat de reclamant în Registrul de stat al transporturilor, eliberând acestuia certificatul de înmatriculare corespunzător și nu neagă efectele contractului de vânzare-cumpărare a autovehiculului din 6 februarie 2018, prezentat la înmatricularea autovehiculului în Registru. Prin urmare, instanțele de judecată au notat că pretențiile reclamantului privind recunoașterea sa în calitate de cumpărător de bună-credință a autovehiculului de model „Citroen” cu numărul de înmatriculare xxxxx nu sunt fondate, deoarece pârâta nu neagă și nici nu are autoritatea de a se opune, în schimbul proprietarului, calității acestuia în raport cu autovehiculul pretins procurat.

Totodată, instanțele inferioare au menționat că la materialele cauzei lipsesc probe ce ar dovedi înregistrarea de către pârâtă în Registrul de stat al transporturilor a vreunor sechestre și interdicții asupra autovehiculului vizat, deoarece informația privind aflarea autovehiculului respectiv în căutare internațională nu constituie un sechestru sau interdicție, ci o notare, conform normelor legale, obligația efectuării căreia este prevăzută de lege, iar anularea acesteia urmează a fi realizată doar în cazul anulării informațiilor privind aflarea autovehiculului în căutare internațională de către autoritatea care l-a plasat sub acest regim.

Instanțele ierarhic inferioare au specificat că la materialele cauzei lipsesc probe ce ar dovedi anularea informațiilor privind aflarea autovehiculului nominalizat în căutare internațională, informația prezentată de reclamant în acest sens fiind despre un alt vehicul, motive pentru care în speță nu se întrunesc temeiurile legale de anulare a notării respective. În concluzie, instanțele inferioare au apreciat ca fiind nefondate argumentele reclamantului/apelantului cu trimitere la dispozițiile art. art. 46, 53, 54 din Constituția Republicii Moldova, art. 21, 38, 39, 196, 206 din Codul administrativ, art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 316 din Codul civil, deoarece dreptul de proprietate reglementat de aceste norme nu este încălcat de către pârâtă/intimată.

La data de 12 iulie 2021, Serghei Pașcan, reprezentat de avocatul Roman Doroftei a depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care 2 a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior invocate, recurentul a menționat că decizia contestată este una nemotivată, iar instanța de judecată nu a argumentat toate chestiunile esențiale care au fost ridicate în cadrul examinării cauzei în instanța de apel. Recurentul a mai menționat despre faptul că instanța de fond a dat o interpretare eronată circumstanțelor cauzei, concluziile reținute în decizia sa fiind contrare stării de fapt litigiului, precum și au fost aplicate eronat normele de drept material.

A specificat că decizia instanței de apel nu conține nici un element susceptibil de respingere, fiind bazată doar pe fapte ipotetice și irelevante, fiind ignorate dispozițiile art. 219 din Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată din oficiu să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile. Astfel, decizia contestată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, instanța de apel reluând în esență, susținerile din motivarea hotărârii instanței de fond. În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 244, 245, 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ. Prin referința depusă la data de 23 august 2021, Inspectoratul General al Poliției a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Prin referința depusă la 2 septembrie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Prin referința depusă la data de 7 septembrie 2021, Instituția Publică Agenția Servicii Publice a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Până la examinarea admisibilității cererii de recurs, Serviciul Vamal nu și-a valorificat dreptul de a depune referință. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2021, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Totodată, decizia motivată din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului – avocatul Roman Doroftei la data de 7 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.182). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Serghei Pașcan, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

3 Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Serghei Pașcan, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 4 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Subsidiar, din conținutul cererii de recurs se reține că recurentul a solicitat și anularea încheierii din 26 iunie 2021 a instanței de apel, însă în procesul studierii materialelor cauzei o astfel de încheiere din 26 iunie 2021 nu a fost stabilită. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Serghei Pașcan, reprezentat de avocatul Roman Doroftei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Serghei Pașcan, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 5