3ra-752/21 — contestarea actului administrativ

3ra-752/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-747/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

18 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Biroul Vamal Centru și

Serviciul Vamal,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Raciula Stanislav împotriva Biroului Vamal Centru și Serviciului Vamal, cu

privire la contestarea actelor adminsitrative și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 03 martie 2020, Raciula Stanislav a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Centru privire la contestarea

actelor adminsitrative și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09 decembrie 2019, aflându-se în

Germania a procurat automobilul de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxxxx, cu

care a revenit în Republica Moldova.

La 24 decembrie 2019, de către colaboratorul vamal al Biroului Vamal Centru

a fost întocmită adeverința pentru mijlocul de transport importat nr. 060533 -

automobilul de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxxxxx, posesor - Raciula

Stanislav.

În scopul importului definitiv al automobilului în Republica Moldova din

Germania, a fost eliberată chitanța seria AC nr. 446452 de percepere a obligațiilor

vamale de la persoanele fizice, pe numele lui Raciula Stanislav, a transportului

1

rutier autopropulsie/BAR384N, drepturile de import fiind stabilite în sumă de 169

995,60 de lei.

Reclamantul a indicat că, conform prevederilor în vigoare la momentul

importului automobilului - art. 124 alin. (18) Cod fiscal, cota accizului se

micșorează cu 50% pentru autoturismele cu motor hibrid de la poziția tarifară

8703.

La caz, calculând cota accizului la automobilul importat de către reclamant,

din motive necunoscute, reprezentantul Biroului Vamal Centru nu a aplicat scutirea

de 50% la acciz, luând în considerație că automobilul importat este unul cu motor

hibrid, fiind inclus la poziția 8703.

Raciula Stanislav a menționat că, a achitat cota accizului în cuantumul stabilit

de angajații Biroului Vamal Centru și anume suma de 169 995,60 de lei, ce se

confirmă prin bonul de plată din 24 decembrie 2019.

La 27 decembrie 2019, în temeiul art. 289 Cod vamal, reclamantul a înaintat

cerere prealabilă Serviciului Vamal, în care a comunicat despre încălcările admise

de organul vamal și a solicitat ca suma achitată cu titlu de cotă de acciz să fie

recalculată cu aplicarea scutirii de 50% prevăzută la art. 124 alin. 18) Cod fiscal.

Prin răspunsul nr. 28/11-899 din 22 ianuarie 2020 al Serviciului Vamal, i s-a

comunicat că, în temeiul art. 290 alin. (2) Cod vamal, se prelungește termenul de

examinare a cererii cu 30 de zile calendaristice.

La 27 februarie 2020, reclamantul a recepționat scrisoarea nr. R-1373/19 a

Serviciului Vamal, prin care a fost informat că acțiunile Biroului Vamal Centru au

fost în strictă conformitate cu prevederile legale. În dezacord cu decizia organului

vamal, reclamantul a înaintat prezenta cerere.

Reclamantul a menționat că, referitor la tipul hibrid al motorului

autoturismului de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxx în actele prezentate

organului vamal este expres indicat tipul motorului automobilului: Diesel/hibrid.

Astfel, potrivit datelor înscrise în certificatul de conformitate este specificat

că automobilul de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxx utilizează carburant de

tipul Diesel/hibrid (pct. 26) și prin urmare automobilul este pe sistema hibrid

reîncărcabil extern (pct. 50 (5.1.)).

Conform datelor din certificatul de înmatriculare Partea II (Pașaportul tehnic

al automobilului) emis de producătorul auto german Audi AG, automobilul de

model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxxx are tipul motorului Diesel/Hybrid/E (P3).

Potrivit certificatului de înmatriculare emis de către Agenția Servicii Publice a

Republicii Moldova, se confirmă că automobilul de model Audi Q8, nr. caroseriei

xxxxxeste cu tipul de combustibil sau sursa de putere Hybrid - Motorină.

Reclamantul a susținut că, prin înscrisurile anexate se demonstrează că

automobilul de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxxx este cu motor hybrid. Însă,

potrivit chitanței seria AC nr. 446452, emisă de către angajații Biroului Vamal

Centru se constată că automobilul de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxx a fost

inclus la poziția tarifară 8703, ce este contrar legislației în vigoare. Totodată,

acțiunea de import și devămarea automobilului de model Audi Q8, nr. caroseriei

xxxxx, s-a produs la data de 24 decembrie 2019, când în vigoare erau prevederile

2

art. 124 alin. (18) Cod vamal, care expres stipulau micșorarea accizului cu 50%

pentru automobilele ce au motorul de tip hibrid.

Cu referire la suma care urma să o achite reclamantul pentru importul

automobilului de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxxx, a precizat că aceasta

constituie suma de 84 997,80 lei (169 995,60 - 50%), respectiv organul vamal a

perceput suma de 84 997,80 lei, neîntemeiat.

Raciula Stanislav a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile organului

vamal la calcularea accizului la importul automobilului de model Audi Q8, nr.

caroseriei xxxxxx, obligarea organului vamal să recalculeze drepturile de import a

automobilului de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxx cu micșorarea acestora până

la suma de 84 997,80 de lei, ca urmare a aplicării micșorării accizului cu 50% și

obligarea organului vamal să restituie în beneficiul reclamantului suma de 84

997,80 de lei, achitați în exces.

La 17 martie 2020, avocatul Dmitric Anatolie, în interesele lui Raciula

Stanislav, a depus cerere de concretizare a cerințelor.

Ulterio, la 04 mai 2020, Raciula Stanislav a depus cerere de concretizare a

acțiunii, aolicitînd anularea parțială a actului administrativ emis de Biroul Vamal

Chișinău, prin care a fost calculată suma drepturilor de import pentru importul

automobilului de model Audi Q8, nr. caroseriei xxxxxx cu motor hibrid și anume

în partea ce se referă la excesul de suma de 84 997.80 lei și anularea deciziei nr. R-

1373/19 din 20 februarie 2020 a Serviciului Vamal.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial acțiunea depusă de Raciula Stanislav împotriva Serviciului Vamal

și Biroului Vamal Centru cu privire cu privire la contestarea actelor adminsitrative

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. S-a anulat decizia

nr. R-1373/19 din 20 februarie 2020 a Serviciului Vamal cu privire la cererea

prealabilă, adoptată în privința lui Raciula Stanislav. S-a obligat Biroul Vamal

Centru să emită actul administrativ individual referitor la recalcularea drepturilor

de import a automobilului de model Audi Q8, numărul caroseriei xxxxxxx, cu

micșorarea acestora până la suma de 84 997,80 de lei, ca urmare a aplicării

micșorării accizului cu 50%. S-a obligat Biroul Vamal Centru să emită actul

administrativ individual referitor la restituirea în beneficiul lui Raciula Stanislav a

sumei de 84 997,80 de lei, care aa fost achitată în exces. În rest, acțiunea a fost

respinsă, ca neîntemeiată.

La 02 decembrie 2020, Biroul Vamal Centru a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 17 decembrie 2020, Serviciul Vamal a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile depuse de Biroul Vamal Centru și Serviciul Vamal și s-a menținut

hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că, potrivit

certificatului de înmatriculare Partea II (pașaportul tehnic al automobilului),

eliberat de producătorul auto german Audi AG și tradus în modul prevăzut de lege,

3

tipul motorului automobilului de model Audi, marca Q8, importat de către

reclamant, este Diesel/hibrid/E.

Instanțele de judecată au concluzionat că, în privința automobilului de model

Audi, marca Q8, cota accizului urma a fi micșorată cu 50 %, așa cum automobilul

importat de reclamant este cu motor hibrid, urmând a fi clasificat la poziția 8703.

La 23 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Biroul Vamal Centru a

depus recurs împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei decizii noi cu privire la respingerea acțiunii. La

29 aprilie 2021, a prezentat cererea de recurs semnată olograf ( vol. II, f.d. 59-

60,73).

În motivarea cererii de recurs, recurentul și-a manifestat dezacordul cu decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe considerându-le neîntemeiate,

deoarece instanțele ierarhic inferioare au concluzionat nefondat că Biroul Vamal

Centru nu a prezentat careva acte care să confirme constatarea anumitor

divergențe, or, la referința prezentată au fost anexate caracteristicile tehnice a

mijlocului de transport în cauză ce demonstrează apartinența mijlocului de

transport la categoria Mild –Hybrid. Instanțele nu au dat o apreciere adecvată

înscrisurilor prezentate.

Recurentul a menționat că automobilul de model Audi Q8 este dotat de către

uzina producătoare cu motor cu ardere internă pentru propulsie și nu are motor

electric pentru propulsie. Însă, are un demaror generator ce permite automobilului

să facă economie de motorină de până la 15% și permite automobilului o pornire

ușoară a motorului.

Biroul Vamal Centru a conchis că funcționarul vamal a constatat corect

inaplicabilitatea în speță a prevederilor art. 124 alin. (18) Cod fiscal, or,

automobilul importat nu corespunde temeiului legal prevăzut de norma precitată,

pentru a beneficia de o scutire de 50 % de la plata accizului.

La 21 mai 2021, Serviciul Vamal a depus cerere de recurs împotriva actelor

judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, prin care a solicitat casarea

acestora, cu emiterea unei decizii prin care să fie respinsă acțiunea depusă de

Raciula Stanislav împotriva Serviciului Vamal, ca neîntemaită și nefondată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 aprilie 2021, însă

date despre notificarea dispozitivului acestuia nu există. Decizia motivată a fost

notificată Serviciului Vamal și Biroului Vamal Centru la 18 mai 2021, fapt

confirmat prin avizele poștale (f.d.90,90/1).

4

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Serviciul Vamal și Biroul Vamal Centru s-au

conformat prevederilor legale și au depus recursurile în termenul prevăzut de art.

245 din Codul administrativ.

La 16 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Raciula Stanislav au fost expediate copiile recursurilor depuse de Serviciul Vamal

și Biroul Vamal Centru, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității recursurilor, Raciula Stanislav nu a făcut uz

de dreptul său procedural și nu a depus referință asupra recursurilor înaintate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

urmează a fi declarate inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Serviciul Vamal și Biroul Vamal Centru .

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de către Serviciul Vamal și Biroul Vamal Centru se

declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6

7