3ra-238/21 — obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-238/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

10 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Ruslan Bușmachiu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ruslan Bușmachiu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

persoane terțe Serviciul Vamal și Biroul Vamal Centru cu privire la obligarea emiterii

actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 2 august 2019 Ruslan Bușmachiu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, persoane terțe Serviciul Vamal și Biroul Vamal Centru cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 15 martie 2019 s-a adresat

Biroului Vamal Centru, Postul Vamal Leușeni (PVFI. rutier), pentru a efectua

procedura de vămuire a autovehiculului de model „Renault Megane”, prezentând

autorității vamale automobilul menționat și actele necesare. La data de 15 martie 2019,

urmare a finalizării operațiunii de vămuire a mijlocului de transport de model „Renault

Megane” număr de identificare (VIN) VF1KZ140652176053, anul fabricării 2015, cu

tipul caroseriei AC Break, organul vamal a eliberat lui Bușmachiu Ruslan, Adeverința

vamală TV- 25 nr. 0574165 din 15 martie 2019, respectiv mijlocul de transport a fost

plasat sub destinația vamală – import. Mijlocul de transport plasat sub destinația

vamală – import, în procesul de vămuire a fost atribuit la poziția tarifară 8703, unde în

acest sens s-a calculat de către inspectorul vamal, și s-a achitat de către reclamant,

dreptul de import — acciză, în sumă de 18 510, 87 de lei (1461 cm3 X 12,67), cota

accizului pentru mijloacele de transport, poziția tarifară 870331 este stabilită în Anexa

nr. 2 Titlul IV ACCIZELE din Codul fiscal. Astfel, după efectuarea operațiunii de

1

vămuire și primirea adeverinței vamale, Ruslan Bușmachiu s-a adresat Direcției

identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport al Departamentul înmatriculare

a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, pentru înmatricularea vehiculului nominalizat,

conformându-se prevederilor pct. 23, Regulile de înmatriculare a autovehiculelor și

remorcilor, Anexa nr. 2 la hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1047 din 8

noiembrie 1999.

A menționat că la data de 18 martie 2019, de către expertul Andrei Postovan, a fost

întocmit Raportul de identificare al vehiculului, unde la rubrica rezultatele identificării

vehiculului: Număr caroserie inițial fără modificări, număr motor greu accesibil, se

redirecționează la laborator pentru identificare. La 19 martie 2019, prin Raportul nr.

220191046, întocmit de expertul Vitalie Sorocean, în concluzie s-a indicat;

Semnificația de marcaj a blocului de motor, instalat la autoturismul de model „Renault

Megane” cu numărul de identificare a caroseriei VF1 KZ140652176053, unor

eventuale modificări sau contrafaceri nu a fost supusă și poate fi utilizată pentru

identificarea de mai departe din motivul distrugerii sub influența factorilor climaterici

(corozia).

Reclamantul a afirmat că la 19 martie 2019, a depus cererea cu anexele în acest

sens, prin care a solicitat marcarea convențională a motorului vehiculului de model

„Renault Megane” cu nr. de identificare a caroseriei VF1 KZ140652176053. La 11

aprilie 2019, Direcția de identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport,

Departamentul de înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor

auto, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a comunicat decizia nr. 03/B-774m

din aceeași dată, prin care Ruslan Bușmachiu, precum marcarea convențională a

blocului de motor al vehiculului importat de model „Renault Megane”, cod VF1

KZ140652176053, va fi examinată în cazul prezentării vehiculului spre identificare în

conformitate cu datele certificatului de înmatriculare eliberat din țara de origine.

A susținut că potrivit informației prezentate de la dealerul autorizat al

producătorului de mașini DAAC Hermes, s-a comunicat faptul că, automobilul

„Renault Megane III”, număr de caroserie VF1 KZ140652176053, este omologat cu 5

uși și 5 locuri, tip caroserie BREAK (K95).

Ruslan Bușmachiu a notat că la 13 mai 2019, prin intermediul avocatului său a

înaintat către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cerere prealabilă, pe

marginea celor expuse supra cu atașarea informației obținute de la dealerul autorizat al

producătorului de mașini Renault, DAAC Hermes. Însă, prin răspunsul nr. 01/B-

284/19 din 28 iunie 2019, partea pârâtă a reiterat conținutul deciziei din 11 aprilie

2019, statuând asupra aceleiași poziții.

Reclamantul a solicitat obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” de a

marca convențional blocul de motor al vehiculului „Renault Megane”, numărul de

identificare VIN VF1KZ140652176053, anul fabricării 2015, cu tipul caroseriei AC

Break, prin indicarea numărului de locuri pe scaune – 5 (cinci) și respectiv, 5 (cinci)

uși, cu finalizarea operațiunii de înmatriculare în Registrul de stat al transporturilor.

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea înaintată de către Ruslan Bușmachiu, S-a anulat ca ilegal refuzul

2

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” nr. 01/B-284/19 din 28 iunie 2019 la

cererea prealabilă depusă de Ruslan Bușmachiu și s-a obligat Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” să dea curs cererii prealabile depuse de Ruslan Bușmachiu

și să marcheze convențional numărul motorului vehiculului „Renault Megane”, număr

de identificare (VIN) VF1KZ140652176053, anul fabricării 2015, cu tipul caroseriei

„AC Break”, cu numărul de locuri așezate 5 (cinci).

La 19 martie 2020, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus apel

împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la

19 august 2020, a depus motivarea apelului (f.d. 79, 92-95).

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea

de apel înaintată de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, s-a casat hotărârea

din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie

prin care s-a respins acțiunea înaintată de Ruslan Bușmachiu.

Pentru a decide astfel instanța de apel a notat că legislatorul a stipulat concret

condițiile de înmatriculare a autovehiculelor, prin urmare Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” în temeiul pct. 18 al Anexei nr. 2 Regulile de înmatriculare a

autovehiculelor și remorcilor, a efectuat examinarea documentelor de înmatriculare a

unității de transport în vederea determinării autenticității documentului, eventualele

modificări ale textului inițial sau numerele agregatelor mijloacelor de transport, iar în

rezultatul verificării documentelor de înmatriculare, prin Raportul din 19 martie 2019,

s-a stabilit că semnificația de marcaj a blocului de motor, instalat la autoturismul de

model „Renault Megane” cu numărul de identificare a caroseriei

”VF1KZ140652176053”, unor eventuale modificări sau contrafaceri nu a fost supusă

și nu poate fi utilizată pentru identificarea de mai departe din motivul distrugerii sub

influența factorilor climaterici (corozia).

Totodată, instanța inferioară a menționat că Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” nu a fost în drept să înmatriculeze mijlocul de transport în litigiu or, la

depunerea declarației vamale de import de către Ruslan Bușmachiu cu privire la

vămuirea autovehiculului, prezentul automobil a fost declarat cu 2 locuri pe scaune,

ceea ce denotă că certificatul de înmatriculare din Danemarca prezenta date concrete

referitor la numărul de locuri pe scaune.

Referitor la informația prezentată de la dealerul autorizat al producătorului de

mașini DAAC Hermes, instanța de apel a invocat pct. 47 al Anexei nr.2 Regulile de

înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor, prevede expres că parametrii tehnici se

stabilesc în baza informației obținute de la dealerii autorizați, numai în cazul în care în

copiilor actelor de înmatriculare, eliberate anterior de autoritățile competente din țara

exportatoare a vehiculului există suspiciuni privind anul de fabricație sau parametrii

tehnici indicați în aceste copii, însă în cazul dat certificatului de înmatriculare

nr.12707839 din 2 martie 2015 eliberat de autoritățiile din Danemarca, prevede expres

că, automobilul „Renault Megane III”, număr de caroserie VF1 KZ140652176053,

este cu 2 locuri.

La data de 18 decembrie 2020, Ruslan Bușmachiu a depus recurs nemotivat, iar la

28 ianuarie 2021 a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 25 noiembrie

3

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea cererii de recurs a invocat că la emiterea deciziei contestate instanța

de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele relevante speței, or, concluziile

enunțate întru argumentarea admiterii apelului s-a rezultat cu examinarea superficială.

A menționat că decizia instanței de apel este nemotivată, având la bază o

argumentare incertă, fără putere de convingere. Or, instanța de apel și-a însușit

argumentarea expusă de partea apelantă, fără a fi dată apreciere cuvenită pretențiilor

formulate în acțiune în raport cu materialul probator reținut de prima instanță, precum

și cu normele ce reglementează acest aspect.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 noiembrie

2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că Ruslan Bușmachiu, s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat la 18 decembrie 2020, iar 28 ianuarie 2021 motivarea recursului, în

termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Ruslan Bușmachiu, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

4

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Ruslan Bușmachiu.

5

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ruslan Bușmachiu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6