3ra-238/21 — obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-238/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 10 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Ruslan Bușmachiu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ruslan Bușmachiu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Serviciul Vamal și Biroul Vamal Centru cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 2 august 2019 Ruslan Bușmachiu a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Serviciul Vamal și Biroul Vamal Centru cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 15 martie 2019 s-a adresat Biroului Vamal Centru, Postul Vamal Leușeni (PVFI. rutier), pentru a efectua procedura de vămuire a autovehiculului de model „Renault Megane”, prezentând autorității vamale automobilul menționat și actele necesare. La data de 15 martie 2019, urmare a finalizării operațiunii de vămuire a mijlocului de transport de model „Renault Megane” număr de identificare (VIN) VF1KZ140652176053, anul fabricării 2015, cu tipul caroseriei AC Break, organul vamal a eliberat lui Bușmachiu Ruslan, Adeverința vamală TV- 25 nr. 0574165 din 15 martie 2019, respectiv mijlocul de transport a fost plasat sub destinația vamală – import.

Mijlocul de transport plasat sub destinația vamală – import, în procesul de vămuire a fost atribuit la poziția tarifară 8703, unde în acest sens s-a calculat de către inspectorul vamal, și s-a achitat de către reclamant, dreptul de import — acciză, în sumă de 18 510, 87 de lei (1461 cm3 X 12,67), cota accizului pentru mijloacele de transport, poziția tarifară 870331 este stabilită în Anexa nr. 2 Titlul IV ACCIZELE din Codul fiscal.

Astfel, după efectuarea operațiunii de 1 vămuire și primirea adeverinței vamale, Ruslan Bușmachiu s-a adresat Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport al Departamentul înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, pentru înmatricularea vehiculului nominalizat, conformându-se prevederilor pct. 23, Regulile de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor, Anexa nr. 2 la hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1047 din 8 noiembrie 1999. A menționat că la data de 18 martie 2019, de către expertul Andrei Postovan, a fost întocmit Raportul de identificare al vehiculului, unde la rubrica rezultatele identificării vehiculului: Număr caroserie inițial fără modificări, număr motor greu accesibil, se redirecționează la laborator pentru identificare.

La 19 martie 2019, prin Raportul nr. 220191046, întocmit de expertul Vitalie Sorocean, în concluzie s-a indicat; Semnificația de marcaj a blocului de motor, instalat la autoturismul de model „Renault Megane” cu numărul de identificare a caroseriei VF1 KZ140652176053, unor eventuale modificări sau contrafaceri nu a fost supusă și poate fi utilizată pentru identificarea de mai departe din motivul distrugerii sub influența factorilor climaterici (corozia). Reclamantul a afirmat că la 19 martie 2019, a depus cererea cu anexele în acest sens, prin care a solicitat marcarea convențională a motorului vehiculului de model „Renault Megane” cu nr. de identificare a caroseriei VF1 KZ140652176053.

La 11 aprilie 2019, Direcția de identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport, Departamentul de înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a comunicat decizia nr. 03/B-774m din aceeași dată, prin care Ruslan Bușmachiu, precum marcarea convențională a blocului de motor al vehiculului importat de model „Renault Megane”, cod VF1 KZ140652176053, va fi examinată în cazul prezentării vehiculului spre identificare în conformitate cu datele certificatului de înmatriculare eliberat din țara de origine. A susținut că potrivit informației prezentate de la dealerul autorizat al producătorului de mașini DAAC Hermes, s-a comunicat faptul că, automobilul „Renault Megane III”, număr de caroserie VF1 KZ140652176053, este omologat cu 5 uși și 5 locuri, tip caroserie BREAK (K95).

Ruslan Bușmachiu a notat că la 13 mai 2019, prin intermediul avocatului său a înaintat către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cerere prealabilă, pe marginea celor expuse supra cu atașarea informației obținute de la dealerul autorizat al producătorului de mașini Renault, DAAC Hermes. Însă, prin răspunsul nr. 01/B- 284/19 din 28 iunie 2019, partea pârâtă a reiterat conținutul deciziei din 11 aprilie 2019, statuând asupra aceleiași poziții. Reclamantul a solicitat obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” de a marca convențional blocul de motor al vehiculului „Renault Megane”, numărul de identificare VIN VF1KZ140652176053, anul fabricării 2015, cu tipul caroseriei AC Break, prin indicarea numărului de locuri pe scaune – 5 (cinci) și respectiv, 5 (cinci) uși, cu finalizarea operațiunii de înmatriculare în Registrul de stat al transporturilor.

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea înaintată de către Ruslan Bușmachiu, S-a anulat ca ilegal refuzul 2 Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” nr. 01/B-284/19 din 28 iunie 2019 la cererea prealabilă depusă de Ruslan Bușmachiu și s-a obligat Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” să dea curs cererii prealabile depuse de Ruslan Bușmachiu și să marcheze convențional numărul motorului vehiculului „Renault Megane”, număr de identificare (VIN) VF1KZ140652176053, anul fabricării 2015, cu tipul caroseriei „AC Break”, cu numărul de locuri așezate 5 (cinci). La 19 martie 2020, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus apel împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 19 august 2020, a depus motivarea apelului (f.d.

79, 92-95). Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel înaintată de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, s-a casat hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin care s-a respins acțiunea înaintată de Ruslan Bușmachiu.

Pentru a decide astfel instanța de apel a notat că legislatorul a stipulat concret condițiile de înmatriculare a autovehiculelor, prin urmare Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” în temeiul pct. 18 al Anexei nr. 2 Regulile de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor, a efectuat examinarea documentelor de înmatriculare a unității de transport în vederea determinării autenticității documentului, eventualele modificări ale textului inițial sau numerele agregatelor mijloacelor de transport, iar în rezultatul verificării documentelor de înmatriculare, prin Raportul din 19 martie 2019, s-a stabilit că semnificația de marcaj a blocului de motor, instalat la autoturismul de model „Renault Megane” cu numărul de identificare a caroseriei ”VF1KZ140652176053”, unor eventuale modificări sau contrafaceri nu a fost supusă și nu poate fi utilizată pentru identificarea de mai departe din motivul distrugerii sub influența factorilor climaterici (corozia).

Totodată, instanța inferioară a menționat că Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” nu a fost în drept să înmatriculeze mijlocul de transport în litigiu or, la depunerea declarației vamale de import de către Ruslan Bușmachiu cu privire la vămuirea autovehiculului, prezentul automobil a fost declarat cu 2 locuri pe scaune, ceea ce denotă că certificatul de înmatriculare din Danemarca prezenta date concrete referitor la numărul de locuri pe scaune.

Referitor la informația prezentată de la dealerul autorizat al producătorului de mașini DAAC Hermes, instanța de apel a invocat pct. 47 al Anexei nr.2 Regulile de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor, prevede expres că parametrii tehnici se stabilesc în baza informației obținute de la dealerii autorizați, numai în cazul în care în copiilor actelor de înmatriculare, eliberate anterior de autoritățile competente din țara exportatoare a vehiculului există suspiciuni privind anul de fabricație sau parametrii tehnici indicați în aceste copii, însă în cazul dat certificatului de înmatriculare nr.12707839 din 2 martie 2015 eliberat de autoritățiile din Danemarca, prevede expres că, automobilul „Renault Megane III”, număr de caroserie VF1 KZ140652176053, este cu 2 locuri.

La data de 18 decembrie 2020, Ruslan Bușmachiu a depus recurs nemotivat, iar la 28 ianuarie 2021 a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 25 noiembrie 3 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. În motivarea cererii de recurs a invocat că la emiterea deciziei contestate instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele relevante speței, or, concluziile enunțate întru argumentarea admiterii apelului s-a rezultat cu examinarea superficială. A menționat că decizia instanței de apel este nemotivată, având la bază o argumentare incertă, fără putere de convingere. Or, instanța de apel și-a însușit argumentarea expusă de partea apelantă, fără a fi dată apreciere cuvenită pretențiilor formulate în acțiune în raport cu materialul probator reținut de prima instanță, precum și cu normele ce reglementează acest aspect.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 noiembrie 2020. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Ruslan Bușmachiu, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 18 decembrie 2020, iar 28 ianuarie 2021 motivarea recursului, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Ruslan Bușmachiu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

4 În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ruslan Bușmachiu. 5 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ruslan Bușmachiu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 6