3ra-954/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-954/21 ÎNCHEIERE 1 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Galina Stratulat Mariana Pitic examinând cererea reprezentantului Societății cu Răspundere Limitată „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin privind recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu, Nina Vascan și Victor Burduh, de la examinarea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Întreprinderea de Stat ,,Servicii Transport Auto” către Serviciul Fiscal de Stat privind anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil, a deciziei pe marginea cererii prealabile și a operațiunii administrative, c o n s t a t ă : La data de 15 iulie 2019, Întreprinderea de Stat ,,Servicii Transport Auto” (în continuare ÎS ,,Servicii Transport Auto”) a depus acțiune în contestare în ordinea contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând anularea în tot a deciziei nr. 129/793 din 25 aprilie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale comisă de reclamantă,

a deciziei nr. 228 din 4 iulie 2019 prin care contestația depusă de compania de transport a fost respinsă și a fost menținută decizia nr. 129/793 din 25 aprilie 2019 și a actului de control fiscal nr. 1-824562 din 2 aprilie 2019. Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contestare depusă de ÎS ,,Servicii Transport Auto” a fost admisă, fiind dispusă anularea în tot a deciziei nr. 129/793 din 25 aprilie 2019 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale, a deciziei nr. 228 din 4 iulie 2019 și a actului de control fiscal nr. 1-824562 din 2 aprilie 2019, ale Serviciului Fiscal de Stat.

La data de 11 august 2020, în cadrul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Serviciul Fiscal de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care la data de 17 decembrie 2020 în conformitate cu art. 232 alin. (2) din Codul 1 administrativ a fost completat cu motivare, solicitând în final admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii. Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, la data de 28 mai 2021 Serviciul Fiscal de Stat le-a contestat cu recurs, care ulterior la data de 21 august 2021 a fost completat cu motivare, solicitând în final admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs, cu pronunțarea unei noi decizii, de respingere a acțiunii. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a numit recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat pentru examinare în complet de 5 judecători pentru data de 1 decembrie 2021. Intimata SRL ,,Servicii Transport Auto” fiind notificată privitor la depunerea recursului a Serviciului Fiscal de Stat, prin referința înaintată la data de 30 noiembrie 2021, a solicitat respingerea acestuia cu menținerea actului judecătoresc contesat.

Totodată, la aceeași dată – 30 noiembrie 2021, reprezentantul SRL „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin a depus cerere de recuzare în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu, Nina Vascan și Victor Burduh de la examinarea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, invocând că acești judecători au participat la examinarea unor cauze conexe cu participarea societății și a Serviciului Fiscal de Stat, iar prin soluțiile adoptate au promovat în mod neîntemeiat interesele statului fără a ține cont de lipsa probelor, circumstanțe care au dus la depunerea pe data de 14 mai 2021 a sesizării către Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la verificarea acțiunilor întreprinse de judecătorii vizați.

Respectiv, în opinia sa, judecătorii menționați au o atitudine părtinitoare față de organul fiscal și o tratare ignorantă a intereselor societății, ceea ce denotă că în prezenta speță există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor sus-menționați, motiv pentru care solicită admiterea cererii de recuzare integral și în sensul declarat. Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Tamara Chișca- Doneva, Nicolae Craiu, Nina Vascan și Victor Burduh, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Totodată, conform art. 50 din același cod, pentru o autoritate publică într- o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința 2 cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

Prevederi similare se regăsesc și în Codul de procedură civilă. Astfel, potrivit normei de drept procesuale civile invocate în recuzare – art. 50 alin. (1) lit. e) în coroborare cu art. 195 din Codul administrativ, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. La rândul său, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Raportând prevederile legale la circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele invocate în cererea reprezentantului SRL „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin privind recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu, Nina Vascan și Victor Burduh, nu cad sub incidența art. 50 din Codul administrativ în coroborare cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la argumentele invocate în cererea de recuzare precum că judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu, Nina Vascan și Victor Burduh au participat la examinarea unor cauze cu participarea societății și a organului fiscal, iar prin soluțiile adoptate au promovat în mod neîntemeiat interesele statului fără a ține cont de lipsa probelor, circumstanțe care au dus ulterior, la depunerea pe data de 14 mai 2021 a sesizării către Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la verificarea acțiunilor întreprinse de judecătorii vizați, acestea nu denotă temeiuri pentru ca imparțialitatea judecătorilor să fie pusă la îndoială rezonabilă.

Aceasta deoarece participarea judecătorilor vizați la examinarea unor litigii inclusiv între aceleași părți, însă asupra unui alt obiect și unei alte cerințe care deși se întemeiază pe aceleași norme de drept material nu exclude posibilitatea judecătorilor de a participa la judecarea cauzei în ordine de recurs în prezenta cauză. 3 Or, prin actele judecătorești la care face referire reprezentantul SRL „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin în sesizarea depusă Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii care se solicită a fi recuzați nu și-au expus opinia asupra prezentei cauze care se judecă. Mai mult că reprezentantul SRL „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin nu a demonstrat nici faptul că judecătorii vizați au dat dovadă de motive serioase din care să rezulte interesul lor în cauza supusă judecății.

De altfel, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special, orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecători. În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face, supremația legii. Respectiv, circumstanțele invocate de către reprezentantul SRL „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin, în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților recuzați susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă. Or, faptul că acesta nu are încredere în judecătorii recuzați, nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare.

Totodată, completul reține că temeiurile invocate de reprezentantul SRL „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare înaintată de reprezentantul SRL „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge sub aspectele sus-enunțate.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 50-53 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca neîntemeiată cererea reprezentantului Societății cu Răspundere Limitată „Servicii Transport Auto”, Maxim Caciarin privind recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu, Nina Vascan și Victor Burduh, de la examinarea recursului 4 depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Întreprinderea de Stat ,,Servicii Transport Auto” către Serviciul Fiscal de Stat privind anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil, a deciziei pe marginea cererii prealabile și a operațiunii administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Galina Stratulat Mariana Pitic 5