3ra-662/22 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-662/22 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-662/22

2-20155221-01-3ra-30062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Vitalie Cașulschi, reprezentat de avocatul Marina Frecauțan împotriva Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva

hotărârii din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

constată:

La 7 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Vitalie Cașulschi,

reprezentat de avocatul Marina Frecauțan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 14 iulie 2020, de către Judecătoria

Chișinău sediul Centru, a fost emisă încheierea nr. 2-21397/19, prin care a fost

omologată tranzacția încheiată între Vitalie Cașulschi, Evghenii Gherastovschi și

Jana Gherastovscaia, încheierea devenind irevocabilă la 30 iulie 2020.

A comunicat reclamantul Vitalie Cașulschi că, cu scop de înregistrare a

dreptului său de proprietate asupra apartamentului care s-a aflat în litigiu, cu

încheierea menționată mai sus și tranzacția semnată de părți în original, s-a adresat

către IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul cadastral teritorial Chișinău.

1

Ca urmare, la 12 octombrie 2020, de către Serviciul cadastral teritorial

Chișinău al IP „Agenția Servicii Publice” a fost emisă decizia nr. 0100/20/123097

cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, din

motiv că în tranzacție nu a fost precizată modalitatea de transmitere a bunului imobil.

A relatat că la 9 noiembrie 2020, prin intermediul avocatului Marina

Frecauțan, s-a adresat către partea pârâtă cu o cerere prealabilă, iar la 23 noiembrie

2020, a primit răspunsul, potrivit căruia a fost emisă decizia

nr. 11/C/474/2020/63/2020, prin care a fost completată decizia din 12 octombrie

2020, prin invocarea prevederilor art. 323 și art. 966 Cod civil, fiind refuzată cererea

de înregistrare a dreptului de proprietate solicitat.

Reclamantul și-a exprimat dezacordul său cu actele emise de IP „Agenția

Servicii Publice” – decizia nr. 0100/20/123097 din 12 octombrie 2020 și decizia

nr. 11/C/474/2020/63/2020 din 23 noiembrie 2020, considerându-le neîntemeiate și

pasibile de a fi anulate.

A indicat că, deși potrivit deciziei contestate unul din temeiul în vederea

emiterii refuzului este necorespunderea cerințelor de formă, invocându-se

prevederile art. 323 Cod civil, menționând că înregistrarea dreptului său de

proprietate poate fi efectuată în temeiul încheierii instanței de judecată, or întrunește

prevederile lit. c) al articolului menționat.

Având în vedere prevederile art. 309 alin. (2) Cod civil, a indicat că încheierea

instanței de judecată, prin care a fost omologată tranzacția, nu este altceva decât actul

judecătoresc, în temeiul căruia dânsul dobândește dreptul de proprietate,

circumstanță prevăzută prin lege.

Cu referire la prevederile art. 966 Cod civil, invocate în decizia contestată,

privind efectele stingerii obligațiilor, reclamantul a afirmat că nici la această normă

emitentul nu a făcut trimitere la alineatul în temeiul căruia își bazează concluziile,

or toate circumstanțele elucidate în norma citată nu pot fi relevante speței.

În situația în care emitentul invocă prevederile art. 966 alin. (1) Cod civil,

potrivit căruia executarea stinge obligația numai în cazul în care este efectuată în

modul corespunzător, reclamantul a subliniat că doar creditorul poate invoca

neexecutarea corespunzătoare, deoarece potrivit tranzacției de împăcare, actul de

primire-predare a sumei și potrivit încheierii instanței de judecată, se constată

stingerea obligației de către dânsul privind achitarea prețului bunului în schimbul

transmiterii dreptului de proprietate asupra bunului imobil de către Evghenii

Gherastovschi și Jana Gherastovscaia, instanța de judecată la momentul omologării

tranzacției verificând sub toate aspectele legii circumstanțele expuse în aceasta.

Așadar, a remarcat că, în temeiul încheierii instanței de judecată de

omologarea tranzacției de împăcare, dânsul a obținut o „speranță legitimă” în

vederea finisării procedurii de dobândire în proprietate a imobilului, care urmează a

fi realizată doar prin înregistrarea acestuia la organul cadastral teritorial.

Prin prisma prevederile art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a

evidențiat reclamantul că dispune de dreptul de proprietate asupra bunului imobil, în

2

condițiile în care acesta a fost dobândit în temeiul încheierii instanței de judecată,

dânsul comportându-se ca un proprietar de bună-credință, iar înregistrarea dreptului

solicitat nu va afecta și nici nu va prejudicia pe nimeni, căci nu afectează interesele

autorității emitente, pe când dreptul lui de proprietate este, în mod contrar, afectat

iremediabil, suportând astfel prejudicii morale.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 309 Cod civil, art. 189,

208-212 Cod administrativ, art. 166-176, 1824 CPC.

A solicitat anularea deciziei Serviciului cadastral teritorial Chișinău

nr. 0100/20/123097 din 12 octombrie 2020 cu privire la refuzul înregistrării

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, precum și a deciziei

nr. 11/C/474/2020/63/2020 din 23 noiembrie 2020 cu privire la completarea deciziei

din 12 octombrie 2020 privind refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor

asupra lor, obligarea pârâtei de a înregistra dreptul lui de proprietate asupra

apartamentului nr. X din mun. XXXXX bd. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, în

temeiul încheierii nr. 2-21397/19 din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, în

temeiul art. 10 alin. (2), 60 alin. (3) și 207 alin. (1), (2) lit. f) Cod administrativ,

acțiunea în contencios administrativ a lui Vitalie Cașulschi, reprezentat de avocatul

Marina Frecauțan împotriva IP „Agenția Servicii Publice” a fost declarată

inadmisibilă în partea încasării prejudiciului moral, din motiv că nu sunt întrunite

condițiile prevăzute la art. 208 - respectarea procedurii prealabile.

Prin hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Cașulschi,

reprezentat de avocatul Marina Frecauțan.

A fost anulată decizia Serviciului cadastral teritorial Chișinău

nr. 0100/20/123097 din 12 octombrie 2020 cu privire la refuzul înregistrării

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.

A fost anulată decizia Agenției Servicii Publice, Departamentul cadastru

nr. 11/C/474/2020/63/2020 din 23 noiembrie 2020 referitor la completarea deciziei

de refuz la înregistrarea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. X din

mun. XXXXX bd. XXXXX, cu număr cadastral XXXXX.

A fost obligată Agenția Servicii Publice de a înregistra dreptul de proprietate

asupra apartamentului nr. X din mun. XXXXX bd. XXXXX, nr. cadastral XXXXX,

în temeiul încheierii nr. 2-21397/19 din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru.

În rest pretenția, cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

La 5 mai 2021, IP „Agenția Servicii Publice” a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe.

La 16 iunie 2021, IP „Agenția Servicii Publice” a depus apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe.

3

Prin încheierea din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236

alin. (2) lit. e) Cod administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de

IP „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani, din motiv că apelanta nu a depus în termen legal motivarea

cererii de apel.

Prin decizia din 21 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice”, anulată încheierea din 22 iunie 2021

a Curții de Apel Chișinău și restituită cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru

examinarea apelului.

Prin decizia din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de IP „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 26 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

stabilit că prin încheierea nr. 2-21397/19 din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, a fost confirmată tranzacția încheiată între Vitalie Cașulschi, Evghenii

Gherastovschi și Jana Gherastovscaia, în prezența avocaților Marina Frecauțan și

Angela Dolea, potrivit căreia: Evghenii Gherastovschi și Jana Gherastovscaia și-au

exprimat acordul de a transmite dreptul de proprietate lui Vitalie Cașulschi asupra

apartamentul nr. X cu suprafața de 64,9 m2 din mun. XXXXX bd. XXXXX, contra

unei sume în mărime totală de 48 000 de euro.

Având în vedere prevederile art. 28 alin. (1) și (3) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543- XIII din 25 februarie 1998, instanțele de judecată

ierarhic inferioare au ajuns la concluzia privind netemeinicia deciziei Serviciului

cadastral teritorial Chișinău nr. 0100/20/123097 din 12 octombrie 2020 cu privire la

refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, precum și a deciziei

IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul cadastru nr. 11/C/474/2020/63/2020

din 23 noiembrie 2020 referitor la completarea deciziei de refuz la înregistrarea

dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. X din mun. XXXXX bd. XXXXX,

cu număr cadastral XXXXX.

În acest sens, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că încheierea

nr. 2-21397/19 din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, se încadrează

în actele juridice ce permit înregistrarea dreptului asupra bunului imobil menționat.

Iar potrivit art. 1824 alin. (21) CPC (în vigoare la momentul emiterii încheierii

și adresării cu cerere), încheierea judecătorească privind încetarea procesului care

conține condițiile tranzacției are aceeași forță juridică ca și hotărârea judecătorească.

La 11 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, IP „Agenția Servicii

Publice” a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 aprilie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a

cererii de chemare în judecată înaintată de Vitalie Cașulschi, ca fiind neîntemeiată

legal.

La 1 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, IP „Agenția Servicii

Publice” a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 6 aprilie 2022 a

4

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de

respingere a cererii de chemare în judecată înaintată de Vitalie Cașulschi, ca fiind

neîntemeiată legal.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată legal, deoarece circumstanțe importante pentru

soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin.

A menționat că instanța de fond și instanța de apel, la adoptarea soluției de

admitere a acțiunii lui Vitalie Cașulschi, au încălcat prevederile art. 33 alin. 1 lit. b)

și b1) din Legea nr. 1543/1998.

A considerat că argumentul primei instanțe și al instanței de apel precum că

încheierea nr. 2-21397/19 din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru se

încadrează în actele juridice ce permit înregistrarea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil menționat, este neîntemeiată și bazată pe interpretarea greșită a

prevederilor art. 323, 447 și 966 Cod civil.

Așadar, în motivarea soluției, instanța de apel a constatat că încheierea nr. 2-

21397/19 din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, fiind definitivă și

irevocabilă, reprezintă document executoriu.

Reieșind din prevederile art. 323, 447 și 509 alin. (2) Cod civil, a afirmat că

tranzacția de împăcare confirmată de instanță prin încheierea din 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, nu poate servi temei de înregistrare a dreptului

de proprietate, or aceasta nu este translativă de proprietate.

A considerat recurenta că deciziile registratorilor din domeniul cadastral,

contestate de intimat, sunt în corespundere cu prevederile legale aplicabile speței și

au fost emise cu respectarea procedurii stabilite la caz, iar acțiunile efectuate de

registratorul SCT Chișinău și registratorul IP „Agenția Servicii Publice” sunt

justificate, nefiind identificate circumstanțe care ar putea determina anularea actului

administrativ contestat.

Totodată, a evidențiat că prin activitatea administrativă desfășurată,

IP „Agenția Servicii Publice” nu a încălcat drepturile sau libertățile intimatului, ci

doar a respectat prevederile actelor normative.

La 5 iulie 2022, în adresa lui Vitalie Cașulschi a fost expediată copia

recursului depus de IP „Agenția Servicii Publice”, cu înștiințarea despre necesitatea

prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 170).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul nu

și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

5

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 6 aprilie 2022, în

ședință publică (f. d. 143).

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din 6 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului în bază de procură

a recurentei, Daniela Brîncoveanu, prin intermediul poștei electronice, la 11 aprilie

2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei

(f. d. 156).

Este cert și faptul că la 11 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice,

IP „Agenția Servicii Publice” a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 157-158).

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 6 aprilie 2022 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului în bază de procură a recurentei,

Daniela Brîncoveanu, prin intermediul poștei electronice, la 27 iunie 2022, fapt ce

se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 161).

Se mai constată că la 1 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice,

IP „Agenția Servicii Publice” a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 162-166).

Astfel, recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din

6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de IP „Agenția Servicii

Publice”, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

6

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice”.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8