3ra-1129/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1129/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1129/22

2-21059952-01-3ra-01112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Maria Rodideal (Chiosa),

reprezentată de avocatul Roman Doroftei

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Mariei Rodideal împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil

împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse cererile de apel depuse de Maria Rodideal și Firma Agricolă de

Producție și Comerț „Vatra Răzeșească” Societate cu Răspundere Limitată și

menținută hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată

constată:

La 22 aprilie 2021, Maria Rodideal a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a

unităților de drept cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că este fondatorul persoanei juridice

FAPC „Vatra Răzeșească” SRL și deține cota-parte în mărime de 7 % din capitalul

social al societății.

A relatat că la 18 martie 2021, a depus la IP „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept cerere privind

înregistrarea modificărilor în actele de constituire a societății, și anume, a solicitat

schimbarea numelui său din „Chiosa” în „Rodideal”.

A precizat că a schimbat numele său la 21 iunie 2008, atunci când a fost

înregistrată căsătoria dintre ea și Eduard Rodideal, după căsătorie numele ei fiind

1

Rodideal, fapt confirmat prin duplicatul certificatului de căsătorie CSV 0906920

eliberat la 27 mai 2011.

La 22 martie 2021, IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare

și licențiere a unităților de drept a emis decizia privind refuzul înregistrării de stat a

modificărilor în actele de constituire, din motiv că nu a fost prezentată hotărârea

organului competent al persoanei juridice privind modificarea actului de constituire

și a datelor înscrise în Registrul de stat, împreună cu actul adițional cu privire la

modificarea actului de constituire, precum și din motiv că este interzisă înregistrarea

de stat a persoanelor juridice în lipsa datelor despre beneficiarul efectiv.

A invocat dezacordul cu decizia menționată emisă de IP „Agenția Servicii

Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept privind refuzul

înregistrării de stat a modificărilor în actele de constituire, considerând-o

neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată de instanța de judecată.

Astfel, cu referire la prevederile art. 36 și 37 Cod civil, a evidențiat că

schimbarea numelui fondatorului unei persoane juridice nu reprezintă în sine o

modificare a componenței asociaților și nu aduce atingere drepturilor și/sau

obligațiilor altor persoane fizice și/sau juridice, dar reprezintă o actualizare a unei

informații la zi a elementelor ce definesc persoana fizică.

Totodată, a accentuat că Registrul persoanelor juridice conține date despre

persoanele fizice și/sau juridice care dețin o anumită calitate în organele de

conducere a persoanei juridice și reflectă datele de identificare ale persoanei

respective.

Respectiv, refuzul de a opera schimbarea numelui unei persoane fizice în

Registrul de stat al persoanelor juridice reprezintă de fapt perpetuarea unei situații

de reflectare incorectă și neactualizată a datelor persoanei fizice, cu atât mai mult,

că toate actele de identitate, de stare civilă și de călătorie ale persoanei fizice sunt

eliberate de aceeași instituție publică care refuză schimbarea numelui într-un registru

de stat ținut de aceeași instituție publică.

De asemenea, reflectarea numelui persoanei fizice, schimbat (dobândit)

într-un mod prevăzut de lege, nu poate constitui obiectul manifestării de dorință a

unui organ colegial al persoanei juridice, care este în drept fie să accepte, fie să

refuze modificarea datelor în registrul de stat.

A subliniat reclamanta că, la momentul depunerii cererii de chemare în

judecată, convocarea adunării generale a asociaților era imposibilă, deoarece

Nicolae Cotorobai, care deținea calitatea de administrator și fondator cu o cotă-parte

de 75 % din capitalul social al FAPC „Vatra Răzeșească” SRL, a decedat în

XXXXX, iar adunarea generală a asociaților este imposibil de a fi convocată, din

lipsa unui cvorum decizional.

Cât privește motivul invocat de pârâtă în decizia de refuz din 22 martie 2021

cu privire la lipsa datelor cu privire la beneficiarul efectiv, având în vedere

prevederile Legii nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și

combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a învederat că există o

prezumție legală a beneficiarului efectiv al persoanei juridice, iar refuzul de a opera

o modificare în partea ce ține de numele unui fondator cu o cotă-parte de 7 % din

2

capitalul social, pe motiv că nu există o declarație a beneficiarului efectiv, este un

refuz formal, care aduce atingere nemijlocit drepturilor fondatorului minoritar.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 206 alin. (1) lit. b), 209

alin. (1), 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea deciziei din

22 martie 2021 emisă de IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare

și licențiere a unităților de drept și obligarea IP „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept de a înregistra în

Registrul de stat al persoanelor juridice modificarea numelui fondatorului Maria

Rodideal din „Chiosa” în „Rodideal” în actele de constituire ale FAPC „Vatra

Răzeșească” SRL, precum și încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

atrasă în proces în calitate de terț FAPC „Vatra Răzeșească” SRL.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Maria Rodideal, ca

neîntemeiată.

Au fost încasate de la Maria Rodideal în beneficiul FAPC „Vatra Răzeșească”

SRL cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli pentru achitarea serviciilor

juridice în mărime de 1 000 de lei.

În rest, a fost respinsă cererea FAPC „Vatra Răzeșească” SRL privind

încasarea cheltuielilor de judecată în mărime ce depășește suma de 1 000 de lei, ca

neîntemeiată.

La 22 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod

administrativ, Maria Rodideal, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus

apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe.

La 3 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod

administrativ, FAPC „Vatra Răzeșească” SRL, reprezentată de avocatul Anatolie

Bacalâm a depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel depuse de Maria Rodideal și FAPC „Vatra Răzeșească” SRL și

menținută hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, reieșind din prevederile art. 13 alin. (1)

lit. a), 17 lit. a), b), c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice

și a întreprinzătorilor individuali, art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la

societățile cu răspundere limitată, art. 14 alin. (1), (2), (3) din Legea cu privire la

prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, instanțele de

judecată ierarhic inferioare au reținut că legiuitorul național a stabilit expres că

pentru înregistrarea modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice,

solicitantul urmează să prezinte mai multe acte, printre care, hotărârea organului

competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de constituire și a datelor

înscrise în Registrul de stat și actul adiționat cu privire la modificarea actelor de

constituire.

Prima instanță și instanța de apel au constatat că la cererea Mariei Rodideal

din 18 martie 2021 privind înregistrarea modificărilor din actele de constituire ale

persoanei juridice FAPC „Vatra Răzeșească” SRL a fost anexat certificatul de

3

căsătorie și certificatul de divorț, nefiind anexat procesul-verbal al asociaților. În

cerere, solicitanta a indicat că procesul-verbal nu poate fi prezentat, din motiv că

fondatori au decedat.

Astfel, analizând materialele cauzei în raport cu cerințele legale înaintate față

de înregistrarea modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice,

instanțele de judecată au constatat că IP „Agenția Servicii Publice” legal și întemeiat

a respins cererea depusă de Maria Rodideal, deoarece la cerere nu au fost anexate

toate actele necesare.

Sub acest aspect, a fost menționat că în momentul depunerii cererii de

înregistrare a modificărilor în actele de constituire ale FAPC „Vatra Răzeșească”

SRL, Maria Rodideal nu a prezentat hotărârea organului competent al persoanei

juridice privind modificarea actelor de constituire și a datelor înscrise în Registrul

de stat, actul adiționat cu privire la modificarea actelor de constituire, precum și

declarația cu privire la beneficiarul efectiv, situație ce denotă, că refuzul de

înregistrare este legal și întemeiat.

De asemenea, prima instanță și instanța de apel au stabilit că prin înscrisurile

cauzei se confirmă că la 29 mai 2021, asociații persoanei juridice s-au convocat în

adunare generală extraordinară, la care au fost puse în discuție mai multe aspecte ce

vizează componența asociaților și redistribuirea cotelor de participare,

reclamanta/apelantă fiind notificată despre această ședință.

La 25 octombrie 2022 și la 20 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman Doroftei a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece

instanța de apel eronat a interpretat art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la

societățile cu răspundere limitată, de competența exclusivă a adunării generale a

asociaților țin: a) modificarea și completarea actului de constituire, inclusiv

adoptarea lui într-o nouă redacție, deoarece dânsa a solicitat doar ajustarea numelui

la cel din registru de stat a populației.

A remarcat că lipsa datelor cu privire la beneficiarul efectiv, așa cum, există

o prezumție legală a beneficiarului efectiv al persoanei juridice, iar refuzul de a opera

o modificare în partea ce ține de numele unui fondator cu o cotă-parte de 7 % din

capitalul social, pe motiv că nu există o declarație a beneficiarului efectiv, este un

refuz formal care aduce atingere nemijlocit drepturilor fondatorului minoritar -

Maria Rodideal.

Așadar, a considerat că soluția instanței de apel privind respingerea cererii de

apel, este neîntemeiată, iar instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii, motiv

din care actul judecătoresc de dispoziție nu pot fi menținut.

La fel, instanța de apel eronat nu s-a expus asupra atragerii în proces a tuturor

fondatorilor FAPC „Vatra Răzeșească” SRL.

La 9 noiembrie 2022, în adresa FAPC „Vatra Răzeșească” SRL a fost

expediată copia recursului depus de Maria Rodideal (Chiosa), cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

4

anexată la materialele dosarului (f. d. 136), fiind recepționată la 16 noiembrie 2022,

ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 138).

Tot la 9 noiembrie 2022, copia recursului depus de Maria Rodideal (Chiosa),

cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, a fost expediată și la adresa

electronică a IP „Agenția Servicii Publice”, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 137).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimații nu

și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 septembrie 2022,

în ședință publică (f. d. 123).

La materialele dosarului lipsesc date care ar confirma notificarea copiei

dispozitivului deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

participanților la proces.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 28 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Maria Rodideal (Chiosa)

și reprezentantului recurentei, avocatului Roman Doroftei, prin intermediul poștei

electronice, la 20 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la actele cauzei (f. d. 129).

Se mai constată că la 25 octombrie 2022 și la 20 noiembrie 2022, prin

intermediul poștei electronice, Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul

Roman Doroftei a depus recurs motivat împotriva deciziei din 28 septembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău (f. d. 130-133, 138-141).

Astfel, recursul depus de Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul

Roman Doroftei împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Maria Rodideal (Chiosa),

reprezentată de avocatul Roman Doroftei, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

5

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

6

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul

Roman Doroftei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman

Doroftei se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7