3ra-1129/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-1129/22 2-21059952-01-3ra-01112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 14 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman Doroftei în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Mariei Rodideal împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererile de apel depuse de Maria Rodideal și Firma Agricolă de Producție și Comerț „Vatra Răzeșească” Societate cu Răspundere Limitată și menținută hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată constată: La 22 aprilie 2021, Maria Rodideal a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că este fondatorul persoanei juridice FAPC „Vatra Răzeșească” SRL și deține cota-parte în mărime de 7 % din capitalul social al societății. A relatat că la 18 martie 2021, a depus la IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept cerere privind înregistrarea modificărilor în actele de constituire a societății, și anume, a solicitat schimbarea numelui său din „Chiosa” în „Rodideal”.

A precizat că a schimbat numele său la 21 iunie 2008, atunci când a fost înregistrată căsătoria dintre ea și Eduard Rodideal, după căsătorie numele ei fiind 1 Rodideal, fapt confirmat prin duplicatul certificatului de căsătorie CSV 0906920 eliberat la 27 mai 2011. La 22 martie 2021, IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept a emis decizia privind refuzul înregistrării de stat a modificărilor în actele de constituire, din motiv că nu a fost prezentată hotărârea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actului de constituire și a datelor înscrise în Registrul de stat, împreună cu actul adițional cu privire la modificarea actului de constituire, precum și din motiv că este interzisă înregistrarea de stat a persoanelor juridice în lipsa datelor despre beneficiarul efectiv.

A invocat dezacordul cu decizia menționată emisă de IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept privind refuzul înregistrării de stat a modificărilor în actele de constituire, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată de instanța de judecată. Astfel, cu referire la prevederile art. 36 și 37 Cod civil, a evidențiat că schimbarea numelui fondatorului unei persoane juridice nu reprezintă în sine o modificare a componenței asociaților și nu aduce atingere drepturilor și/sau obligațiilor altor persoane fizice și/sau juridice, dar reprezintă o actualizare a unei informații la zi a elementelor ce definesc persoana fizică. Totodată, a accentuat că Registrul persoanelor juridice conține date despre persoanele fizice și/sau juridice care dețin o anumită calitate în organele de conducere a persoanei juridice și reflectă datele de identificare ale persoanei respective.

Respectiv, refuzul de a opera schimbarea numelui unei persoane fizice în Registrul de stat al persoanelor juridice reprezintă de fapt perpetuarea unei situații de reflectare incorectă și neactualizată a datelor persoanei fizice, cu atât mai mult, că toate actele de identitate, de stare civilă și de călătorie ale persoanei fizice sunt eliberate de aceeași instituție publică care refuză schimbarea numelui într-un registru de stat ținut de aceeași instituție publică. De asemenea, reflectarea numelui persoanei fizice, schimbat (dobândit) într-un mod prevăzut de lege, nu poate constitui obiectul manifestării de dorință a unui organ colegial al persoanei juridice, care este în drept fie să accepte, fie să refuze modificarea datelor în registrul de stat.

A subliniat reclamanta că, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, convocarea adunării generale a asociaților era imposibilă, deoarece Nicolae Cotorobai, care deținea calitatea de administrator și fondator cu o cotă-parte de 75 % din capitalul social al FAPC „Vatra Răzeșească” SRL, a decedat în XXXXX, iar adunarea generală a asociaților este imposibil de a fi convocată, din lipsa unui cvorum decizional.

Cât privește motivul invocat de pârâtă în decizia de refuz din 22 martie 2021 cu privire la lipsa datelor cu privire la beneficiarul efectiv, având în vedere prevederile Legii nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a învederat că există o prezumție legală a beneficiarului efectiv al persoanei juridice, iar refuzul de a opera o modificare în partea ce ține de numele unui fondator cu o cotă-parte de 7 % din 2 capitalul social, pe motiv că nu există o declarație a beneficiarului efectiv, este un refuz formal, care aduce atingere nemijlocit drepturilor fondatorului minoritar. Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 206 alin. (1) lit. b), 209 alin. (1), 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea deciziei din 22 martie 2021 emisă de IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept și obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept de a înregistra în Registrul de stat al persoanelor juridice modificarea numelui fondatorului Maria Rodideal din „Chiosa” în „Rodideal” în actele de constituire ale FAPC „Vatra Răzeșească” SRL, precum și încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost atrasă în proces în calitate de terț FAPC „Vatra Răzeșească” SRL.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Maria Rodideal, ca neîntemeiată. Au fost încasate de la Maria Rodideal în beneficiul FAPC „Vatra Răzeșească” SRL cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli pentru achitarea serviciilor juridice în mărime de 1 000 de lei. În rest, a fost respinsă cererea FAPC „Vatra Răzeșească” SRL privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime ce depășește suma de 1 000 de lei, ca neîntemeiată. La 22 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod administrativ, Maria Rodideal, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe.

La 3 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod administrativ, FAPC „Vatra Răzeșească” SRL, reprezentată de avocatul Anatolie Bacalâm a depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Maria Rodideal și FAPC „Vatra Răzeșească” SRL și menținută hotărârea din 18 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, reieșind din prevederile art. 13 alin. (1) lit. a), 17 lit. a), b), c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la societățile cu răspundere limitată, art. 14 alin. (1), (2), (3) din Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că legiuitorul național a stabilit expres că pentru înregistrarea modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice, solicitantul urmează să prezinte mai multe acte, printre care, hotărârea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de constituire și a datelor înscrise în Registrul de stat și actul adiționat cu privire la modificarea actelor de constituire.

Prima instanță și instanța de apel au constatat că la cererea Mariei Rodideal din 18 martie 2021 privind înregistrarea modificărilor din actele de constituire ale persoanei juridice FAPC „Vatra Răzeșească” SRL a fost anexat certificatul de 3 căsătorie și certificatul de divorț, nefiind anexat procesul-verbal al asociaților. În cerere, solicitanta a indicat că procesul-verbal nu poate fi prezentat, din motiv că fondatori au decedat. Astfel, analizând materialele cauzei în raport cu cerințele legale înaintate față de înregistrarea modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice, instanțele de judecată au constatat că IP „Agenția Servicii Publice” legal și întemeiat a respins cererea depusă de Maria Rodideal, deoarece la cerere nu au fost anexate toate actele necesare.

Sub acest aspect, a fost menționat că în momentul depunerii cererii de înregistrare a modificărilor în actele de constituire ale FAPC „Vatra Răzeșească” SRL, Maria Rodideal nu a prezentat hotărârea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de constituire și a datelor înscrise în Registrul de stat, actul adiționat cu privire la modificarea actelor de constituire, precum și declarația cu privire la beneficiarul efectiv, situație ce denotă, că refuzul de înregistrare este legal și întemeiat. De asemenea, prima instanță și instanța de apel au stabilit că prin înscrisurile cauzei se confirmă că la 29 mai 2021, asociații persoanei juridice s-au convocat în adunare generală extraordinară, la care au fost puse în discuție mai multe aspecte ce vizează componența asociaților și redistribuirea cotelor de participare, reclamanta/apelantă fiind notificată despre această ședință.

La 25 octombrie 2022 și la 20 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus recurs motivat împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece instanța de apel eronat a interpretat art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la societățile cu răspundere limitată, de competența exclusivă a adunării generale a asociaților țin: a) modificarea și completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacție, deoarece dânsa a solicitat doar ajustarea numelui la cel din registru de stat a populației.

A remarcat că lipsa datelor cu privire la beneficiarul efectiv, așa cum, există o prezumție legală a beneficiarului efectiv al persoanei juridice, iar refuzul de a opera o modificare în partea ce ține de numele unui fondator cu o cotă-parte de 7 % din capitalul social, pe motiv că nu există o declarație a beneficiarului efectiv, este un refuz formal care aduce atingere nemijlocit drepturilor fondatorului minoritar - Maria Rodideal. Așadar, a considerat că soluția instanței de apel privind respingerea cererii de apel, este neîntemeiată, iar instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție nu pot fi menținut. La fel, instanța de apel eronat nu s-a expus asupra atragerii în proces a tuturor fondatorilor FAPC „Vatra Răzeșească” SRL.

La 9 noiembrie 2022, în adresa FAPC „Vatra Răzeșească” SRL a fost expediată copia recursului depus de Maria Rodideal (Chiosa), cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire 4 anexată la materialele dosarului (f. d. 136), fiind recepționată la 16 noiembrie 2022, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 138). Tot la 9 noiembrie 2022, copia recursului depus de Maria Rodideal (Chiosa), cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, a fost expediată și la adresa electronică a IP „Agenția Servicii Publice”, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 137). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 septembrie 2022, în ședință publică (f. d. 123). La materialele dosarului lipsesc date care ar confirma notificarea copiei dispozitivului deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău participanților la proces. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Maria Rodideal (Chiosa) și reprezentantului recurentei, avocatului Roman Doroftei, prin intermediul poștei electronice, la 20 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 129). Se mai constată că la 25 octombrie 2022 și la 20 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus recurs motivat împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 130-133, 138-141).

Astfel, recursul depus de Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman Doroftei, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la 5 temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, 6 Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman Doroftei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Maria Rodideal (Chiosa), reprezentată de avocatul Roman Doroftei se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 7