3ra-200/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-200/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Sergiu

Coptu în interesele lui Mîțu Nicolae și Mîțu Svetlana,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Mîțu Nicolae și Mîțu Svetlana împotriva Consiliului

comunal Puțintei, raionul Orhei, privind obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-200/24

NR. PIGD 2-22155324-01-3ra-28022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a ei.

Judecătoria Orhei, sediul central, jud. A. Balan

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici,

5 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

avocatul Sergiu Coptu în interesele lui Mîțu Nicolae și Mîțu Svetlana

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

de chemare în judecată împotriva Consiliului com. Puțintei, r-nul Orhei, prin

care au solicitat: a) obligarea Consiliului comunei Puțintei de a delimita

terenul cu nr. cadastral xxxxx - proprietate publică, amplasat s. Vîprova,

com. Puțintei, r-nul Orhei conform proiectului studiului de fundamentare

privind delimitarea terenului aferent bunurilor imobile - proprietate privată

a cet. Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana din teritoriul fosta fermă de vaci cu nr.

cadastral xxxxx - proprietate publică, amplasat în s. Vîprova, com. Puțintei,

r-nul Orhei, obiectul nr. 14170/22-63 întocmit în temeiul cererii cet. Mîțu

Nicolai și Mîțu Svetlana nr. intr. 102 din 11.03.2022, conform soluției de

delimitare indicate: Lot nr. 01 pentru cet. Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana cu

suprafața de 2,3 ha ca teren aferent, încă 3 terenuri a APL fiecare cu suprafața

lor indicată de 0,7500 ha, 0,1800 ha și 1,7500 ha, precum și un lot cu

destinația auto de folosință în comun cu suprafața de 0,3606 ha; b) obligarea

Consiliului comunei Puțintei de a transmite lui Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana

în calitate de proprietari, în proprietate terenul aferent bunului imobil

proprietate privată (aferent construcțiilor imobiliare deținute de noi) cu nr.

cadastral xxxxx, conform proiectului studiului de fundamentare privind

delimitarea terenului aferent bunurilor imobile - proprietate privată a cet.

Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana din teritoriul fosta fermă de vaci cu nr.

cadastral xxxxx - proprietate publică, amplasat s. Vîprova, com. Puțintei, r-

nul Orhei, obiectul nr. 14170/22-63 întocmit în temeiul cererii cet. Mîțu

Nicolai și Mîțu Svetlana nr. intr. 102 din 11.03.2022, cu suprafața de 2,3 ha

ca teren aferent.

de vânzare-cumpărare nr.3923 din 08.06.2015, sunt proprietari ai bunurilor

imobile situate pe adresa: Republica Moldova, r-nul Orhei, comuna Puțintei,

extravilan, formate din: construcția agricolă, agro-industrială, cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 1137.5 m.p. și construcția agricolă, agro-

industrială, cu numărul cadastral - xxxxx, cu suprafața de 126.7 m.p., ce sunt

1

situate-amplasate pe un teren agricol proprietate publică cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 5.3406 ha, care este folosit în ciclul

tehnologic de lucru într-un complex unic cu imobilele indicate.

fosta Gospodărie Agricolă (sovhoz, colhoz) care a activat pe teritoriul satului

Vîprova, com. Puțuntei, r. Orhei, (dotat din perioada Sovietică și până în anul

1999) și amplasat pe teren agricol cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața

de 5.3406 ha. Destinația acestui imobil fiind ca complex zootehnic-fermă

pentru creșterea animalelor (fermă de vite). În final, bunul imobil -

construcții de producție a constituit partea activă din patrimoniul

întreprinderii (colhozuri, sovhozuri, sovhozuri-fabrică). Bunul imobil cu nr.

cadastral xxxxx, situat în raionul Orhei, comuna Puțintei, extravilan este

format din: terenul destinație agricolă cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața de 5.3406 ha, construcția agricolă, agro-industrială, cu numărul

cadastral - xxxxx, cu suprafața de 1137.5 m.p., construcția agricolă, agro-

industrială, cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 126.7 m.p., și

construcția agricolă, agroindustrială cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de

265,8 m.p..

industriale, cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 1137.5 m.p., și cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 126.7 m.p. au aparținut cu drept de

proprietate unor persoane fizice: Coschevici Maria, cota parte 18,94%,

Balaban Nicolae, cota parte 24,28%, Golban Pantelimon, cota parte 22,37%,

Holban Ioan, cota parte 9,68%, Garștea Tamara, 24,73%, cota parte 18,94%,

în temeiul unor certificate de proprietate privată eliberate în temeiul unor

acte legislative. Cotele părți ce au aparținut persoanelor indicate au ajuns în

proprietatea reclamanților Mîțu Nicolae și Mîțu Svetlana ca proprietari

conform contractului de vânzare - cumpărare menționat supra.

autentificat notarial, menționat supra, Mîțu Svetlana și Mîțu Nicolai au

cumpărat următoarele construcții imobiliare: Construcția (construcție

agricolă, agroindustrială - grajd) cu suprafața la sol de 1137,5 m.p., cu

numărul cadastral xxxxx, și Construcția (construcție agricolă,

agroindustrială - casă de la fermă), cu suprafața la sol de 126,7 m.p., cu

numărul cadastral xxxxx, amplasate pe un teren cu suprafața de 5.3406 ha,

situate în Republica Moldove r-nul Orhei, com. Puțintei, extravilan. Terenul

cu destinația agricolă cu numărul cadastral xxxxx, cu S - 5,3406 ha, se unește

se încorporează cu imobilele cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx și invers.

Suprafața, hotarele, planurile cadastrale a terenului agricol proprietate

publică cu numărul cadastral - xxxxx, cu suprafața de 5.3406 ha, aferent

2

construcțiilor amplasate pe acest teren a fost aprobată - stabilită prin Decizia

Consiliului comunei Puțintei nr. 07/4,11 din 08.12.2008 „Cu privire la

aprobarea listelor bunurilor cu destinație agricolă”, cu anexele nr. 1 și nr. 2.

Decizia supra a fost înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial Orhei, filiala

Orhei, cu nr. 6401/09/30046 din 17.03.2009.

familia Mîțu, a purtat anumite discuții și a avut anumite litigii cu Primăria

comunei Puțintei și Consiliul local al comunei Puțintei, raionul Orhei,

privind obținerea în proprietate a terenului aferent acestui bun imobil cu

numărul cadastral 6461104.246, cu suprafața de 5.3406 ha, deoarece acest

teren aferent este folosit de reclamanți la moment și intenționează să-l

folosească și pe viitor în procesul tehnologic de lucru la imobilele proprietate

privată a reclamanților, în limitele hotarelor existente.

bunurilor imobile ținut de IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul

Cadastru și conform Deciziei Consiliului Comunei Puțintei nr.07/4,11 din

08.12.2008 „Cu privire la aprobarea listelor bunurilor cu destinație agricolă”,

cu anexele nr.1 și nr.2, pe terenul agricol, proprietate publică din domeniul

privat, cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 5.3406 ha, sunt

amplasate 3 (trei) construcții agricole, agroindustriale, cu numărul cadastral

xxxxx, cu suprafața de 1137.5 m.p., cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața

de 126.7 m.p., (proprietate a reclamanților) și construcția agricolă, agro-

industrială cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 265,8 m.p.

(proprietate APL).

16.01.2018, elaborat de expertul tehnic Gîrbu Ion (certificat nr.058) și actului

de constatare nr.14083 din 08.05.2018, precum și planului geometric al

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx din 06.05.2018 (în care sunt

indicate 2 imobile cu nr. cadastral xxxxx și nr. cadastral xxxxx), elaborate

de IP Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Orhei s-a

stabilit că pe terenul agricol, proprietate publică din domeniul privat, cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 5.3406 ha, sunt amplasate 2

construcții agricole, agro-industrială cu numerele cadastrale nr. xxxxx cu S-

1137.5 m.p. și numărul cadastral xxxxx cu S-126.7 m.p., iar construcția

agricolă, agro -industrială cu numărul cadastral nr. xxxxx cu S-265.8 m.p.

este distrusă, nu există în natură.

numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 265,8 m.p., parte componentă a

bunului mobil cu nr. cadastral xxxxx amplasat în raionul Orhei, com.

3

Puțintei, extravilan, nu mai există în natură este distrusă, demolată și în acest

temei este necesar a anula înregistrarea dreptului de proprietate după

Primăria com. Puțintei, raionul Orhei în privința acestei construcții pe motiv

că această construcție menționată nu mai există în natură, fiind

distrusă/demolată, cu radierea acestui drept de proprietate din Registrul

Bunurilor Imobile.

cadastral xxxxx, cu suprafața de 265,8 m.p., anterior a fost cantină și de fapt

nu mai există în natură și faptul dat este confirmat prin raportul de expertiză

și actul de constatare.

fundamentare privind delimitarea terenului aferent bunurilor imobile

proprietate privată a cet. Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana din teritoriul fosta

fermă de vaci cu nr. cadastral xxxxx - proprietate publică amplasat s.

Vîprova, com. Puțintei, r-nul Orhei, obiectul nr. 14170/22-63 întocmit în

temeiul cererii cet. Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana nr. intr. 102 din

11.03.2022, s-a concluzionat că se confirmă posibilitatea tehnică și sanitaro-

ecologică a funcționării lui pe teritoriul dat pentru activități de creștere a

animalelor necesare pentru asigurarea proceselor tehnologice de activitate,

asigurare cu transport auto, s-a propus următoarea soluție: 1-00 Teren

proprietate publică cu nr. cad. xxxxx cu suprafața de 5,3406 ha, inclusiv: Lot

nr. 01 pentru cet. Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana cu suprafața de 2,3 ha ca

teren aferent, încă 3 terenuri a APL fiecare cu suprafața lui indicată de 0,7500

ha, 0,1800 ha și 1,7500 ha, precum și un lot cu destinația auto de folosință în

comun cu suprafața de 0,3606 ha.

căruia intenționează să dezvolte în acest bun imobil o afacere legată de

zootehnie (creșterea vitelor cornute mari) în jur la 250 de capete. Potrivit

acestui studiu există necesitate de a deține în proprietate un teren aferent de

2,3 ha pentru a putea activa.

potrivit studiului de fezabilitate menționat supra să dezvolte o afacere în

zootehnie în incinta bunului imobil enunțat, ce constituie proprietatea privată

a acestora, la data de 12.09.2022, reclamanții au depus o cerere, în adresa

Consiliului local Puțintei, r-nul Orhei, prin care a solicitat, să emită un act

administrativ prin care să se dispună: a) delimitarea terenului cu nr. cadastral

xxxxx - proprietate publică amplasat s. Vîprova, com. Puțintei, r-nul Orhei

conform proiectului studiului de fundamentare privind delimitarea terenului

aferent bunurilor imobile - proprietate privată a cet. Mîțu Nicolai și Mîțu

4

Svetlana din teritoriul fosta fermă de vaci cu nr. cadastral xxxxx - proprietate

publică amplasat s. Vîprova, com. Puțintei, r-nul Orhei obiectul nr.

14170/22-63 întocmit în temeiul cererii cet. Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana

nr. intr. 102 din 11.03.2022, conform soluției de delimitare indicate: Lot nr.

01 pentru cet. Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana cu suprafața de 2,3 ha ca teren

aferent, încă 3 terenuri a APL fiecare cu suprafața lor indicată de 0,7500 ha,

0,1800 ha și 1,7500 ha, precum și un lot cu destinația auto de folosință în

comun cu suprafața de 0,3606 ha. b) să se dispună delimitarea prin act

administrativ de transmitere lui Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana în calitate de

proprietari, în proprietate terenul aferent bunului imobil proprietate privată

(aferent construcțiilor imobiliare deținute de noi) cu nr. cadastral xxxxx

conform proiectului studiului de fundamentare privind delimitarea terenului

aferent bunurilor imobile - proprietate privată a cet. Mîțu Nicolai și Mîțu

Svetlana din teritoriul fosta fermă de vaci cu nr. cadastral xxxxx - proprietate

publică, amplasat s. Vîprova, com. Puțintei, r-nul Orhei, obiectul nr.

14170/22-63 întocmit în temeiul cererii cet. Mîțu Nicolai și Mîțu Svetlana

nr. intr. 102 din 11.03.2022, cu suprafața de 2,3 ha ca teren aferent.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Mîțu Nicolae și

Mîțu Svetlana împotriva Consiliului comunal Puțintei, r-nul Orhei, cu privire

la obligarea emiterii actului administrativ privind delimitarea terenului

aferent și transmiterea terenului în proprietate privată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea integrală a acesteia, cu

adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Mîțu Nicolae și Mîțu Svetlana și s-a menținut

hotărârea din 26 iunie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul central.

neîntemeiat, iar hotărârea primei instanțe este legală și corect motivată,

confirmând că autoritatea locală a acționat în limitele competențelor sale

legale.

5

domeniului public, iar transmiterea acestuia în proprietate privată nu este un

drept absolut al deținătorilor construcțiilor edificate pe el, ci este subordonată

deciziei autorității publice locale. Curtea a subliniat că autoritățile locale

dețin competență discreționară în gestionarea bunurilor proprietate publică,

iar ingerința instanței este justificată doar în cazul în care există un temei clar

de nelegalitate, aspect care nu a fost dovedit de reclamanți.

demonstrat existența unui temei legal clar care să oblige Consiliul comunal

Puțintei să emită actul administrativ solicitat. A reținut că HG nr. 1428/2008

privind vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente bunurilor imobile nu

creează un drept subiectiv absolut în favoarea deținătorilor construcțiilor, ci

stabilește un cadru procedural prin care autoritățile publice pot decide, în

funcție de legalitate și oportunitate, transmiterea acestor terenuri în

proprietate privată.

activități decât cele invocate de reclamanți, iar pretinsa activitate zootehnică

nu a fost dovedită prin probe concludente. Instanța de apel a subliniat că

simpla existență a unei construcții pe un teren public nu creează automat un

drept de proprietate asupra terenului aferent, iar reclamanții nu au prezentat

acte care să justifice îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea

dreptului solicitat.

comunal Puțintei de a transmite terenul în proprietate privată este justificat

și conform legislației aplicabile, iar reclamanții nu au dovedit o încălcare a

legii care să justifice ingerința instanței de judecată în decizia administrației

locale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

în interesele lui Mîțu Nicolae și Mîțu Svetlana, a declarat recurs împotriva

deciziei din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. La 3 aprilie 2024,

reprezentantul recurenților a depus cererea de recurs motivată, solicitând

admiterea lui, casarea integrală a deciziei și a hotărârii, cu emiterea unei

decizii noi de admitere a acțiunii.

6

ARGUMENTELE RECURSULUI

sunt nemotivate și bazate pe o aplicare greșită a normelor de drept material

și procedural.

corespunzător probele administrate și nu au oferit o motivare detaliată a

soluției adoptate, încălcând astfel obligația prevăzută de art. 219 din Codul

administrativ, conform căreia hotărârile judecătorești trebuie să conțină

motivele de fapt și de drept care au stat la baza soluției pronunțate.

de drept material, susținând că refuzul autorității publice de a emite actul

administrativ privind transmiterea terenului aferent construcțiilor deținute

este contrar HG nr. 1428/2008, care reglementează vânzarea-cumpărarea

terenurilor aferente bunurilor imobile. Aceștia au afirmat că refuzul

autorității locale nu are un temei legal clar și că instanțele nu au examinat

caracterul abuziv al acestui refuz.

dreptul discreționar al autorității locale, susținând că refuzul de emitere a

actului administrativ nu reprezintă o manifestare legitimă a autonomiei

administrative, ci un abuz de putere. Au argumentat că, anterior, Consiliul

local Puțintei a inițiat procedura de delimitare a terenului, iar ulterior a

refuzat transmiterea acestuia în proprietate privată fără o justificare clară,

contrar principiilor legalității și predictibilității actelor administrative.

instanțele inferioare nu au analizat circumstanțele relevante privind dreptul

lor asupra terenului aferent, precum existența unor construcții edificate legal

și utilizarea terenului pe o perioadă îndelungată. Aceștia au făcut referire și

la dispariția unei construcții evidențiate în registrele cadastrale, considerând

că acest aspect trebuia luat în considerare la stabilirea dreptului lor asupra

terenului aferent.

refuzul autorității locale a fost corespunzător motivat, așa cum impune art.

118 din Codul administrativ, care stabilește că orice act administrativ trebuie

să conțină motive clare de fapt și de drept. Consideră că refuzul de emitere a

actului administrativ a fost arbitrar și nemotivat, iar instanțele nu au exercitat

un control judiciar efectiv asupra acestuia.

că instanțele de fond și de apel nu au exercitat un control efectiv asupra

7

legalității refuzului autorității locale, neanalizând în mod corespunzător toate

argumentele invocate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată avocatului recurenților în mod

electronic, la 23 februarie 2024. Recursul nemotivat a fost declarat anterior,

8

la 1 noiembrie 2023, iar motivarea recursului a fost depusă la 3 aprilie 2024,

cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

9

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

10

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Sergiu Coptu în

interesele lui Mîțu Nicolae și Mîțu Svetlana.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11