3ra-78/24 — contestarea actului administrativ

3ra-78/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Cerari-Lari Svetlana,

reprezentată de avocatul Mocanu Serghei,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Cerari-Lari Svetlana împotriva IP „Agenția Servicii

Publice”, terț Primăria orașului Sângera privind contestarea actului

administrativ și obligarea înregistrării bunului,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-78/24

NR. PIGD2-22008285-01-3ra-19012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Dodon,

Instanța de apel : G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

18 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Cerari-Lari Svetlana, reprezentată de avocatul Mocanu Serghei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

interesele reclamantei Cerari-Lari Svetlana, a depus acțiune în procedura

contenciosului administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, terț Primăria orașului Sângera privind anularea refuzului și

obligarea la înregistrarea bunului și drepturilor asupra lui în Registrul

bunurilor imobile.

Svetlana este proprietară a terenului situat în municipiul Chișinău, orașul

Sângera, strada Tineretului, cu numărul cadastral XXXXX. La 25

septembrie 2018, la cererea reclamantei a fost întocmit de către SCT

Chișinău nr. 1 actul de stabilire a hotarelor sectorului situat în municipiul

Chișinău, orașul Sângera, strada Tineretului, cu numărul cadastral XXXXX,

cu terenurile proprietate publică a orașului Sângera, inclusiv planul

geometric. Prin decizia Consiliului orașului Sângera, municipiul Chișinău

nr. 2/46 din 18 mai 2021, s-a aprobat coordonarea hotarului comun a

terenurilor proprietate publică a orașului Sângera cu cele ale lotului sub

construcție locativă cu suprafața de 0,0801 ha, repartizat familiei

reclamantei în temeiul deciziei Consiliului orașul Sângera, municipiul

Chișinău nr. 1/3 din 20 ianuarie 1995, conform Actului de stabilire a

hotarelor sectorului de teren întocmit de către SCT Chișinău nr. 1 la 25

septembrie 2018.

Servicii Publice cerere de înregistrare a bunului imobil cu numărul cadastral

XXXXX și a drepturilor asupra lui cu anexarea inclusiv a actului de stabilire

a hotarelor sectorului de teren întocmit de către SCT Chișinău nr. 1 la 25

septembrie 2018 și planul geometric. Astfel, prin decizia din 23 noiembrie

2021 emisă de registratorul Diana Talpă s-a dispus refuzul în înregistrarea

bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX și a drepturilor asupra lui.

1

prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei cu privire la refuzul

înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din 23 noiembrie

2021 emisă de registratorul Diana Talpă. Iar prin decizia din 28 decembrie

2021 emisă de registratorul Aliona Gușanu s-a refuzat înregistrarea bunului

imobil numărul cadastral XXXXX și a drepturilor asupra lui, invocându-se

lipsa planului geometric al bunului imobil.

la data de 23 noiembrie 2021 și registratorul Aliona Gușanu din 28

decembrie 2021 prin care s-a dispus refuzul în înregistrarea bunului imobil

cu numărul cadastral XXXXX și a drepturilor asupra lui sunt ilegale. Temei

pentru a refuza în înregistrarea bunului imobil cu numărul cadastral

XXXXX și a drepturilor asupra lui este pur declarativ, pe motiv că actele

prezentate sunt suficiente pentru înregistrarea bunului imobil cu numărul

cadastral XXXXX și a drepturilor asupra lui în Registru bunurilor imobile.

potrivit Legii RM nr. 1543 din 25 februarie 1998 expres se indică faptul că

înregistrarea drepturilor poate fi refuzată numai dacă: b) forma și/sau

conținutul documentelor prezentate nu corespund cerințelor legislației, însă

registratorul nu indică concret care anume legislație indică în mod

obligatoriu semnarea actului de stabilire a hotarului de către reprezentantul

pentru reglementarea regimului proprietății funciare al primăriei. La fel, în

acest sens urmează de reținut că prin decizia nr. 2/46 din 18 mai 2021 al

Consiliului orașului Sângera a fost aprobată coordonarea hotarului comun

al terenului proprietate publică a orașului Sângera cu cele ale lotului sub

construcției cu numărul cadastral XXXXX conform actului de stabilire a

hotarelor sectorului de teren întocmit de către SCT Chișinău la 25

septembrie 2018.

reclamantei de a folosi și dispune de bunurile care îi aparțin cu drept de

proprietate, garantate de art. 127 din Constituție și art. 1 al Protocolului

adițional nr. 1 al CEDO.

21, art. 23-24, art. 87, art. 93, art. 162, art. 164-168, art. 196, art. 204, 208-

209, art. 211-212, art. 224 din Codul administrativ și art. 166-167 din Codul

de procedură civilă.

defavorabil, decizia cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a

2

drepturilor asupra lor din 23 noiembrie 2021 emisă de registratorul Diana

Talpă, anularea actului administrativ defavorabil, decizia cu privire la

refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din 23

noiembrie 2021 emisă de registratorul Diana Talpă, obligarea Agenției

Servicii Publice să emită actul administrativ individual favorabil prin care

să înregistreze în Registru bunurilor imobile - bunul imobil situat în

municipiul Chișinău, orașul Sângera, strada Tineretului, cu numărul

cadastral XXXXX și drepturile asupra lui după reclamanta Cerari-Lari

Svetlana și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată legate de examinarea

cauzei.

de concretizare a pretențiilor din acțiune prin care a solicitat anularea

deciziei cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor

asupra lor din 23 noiembrie 2021 emisă de registratorul Diana Talpă,

anularea actului administrativ defavorabil, decizia cu privire la refuzul

înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din 28 decembrie

2021 emisă de registratorul Gușanu Aliona, obligarea Agenției Servicii

Publice să emită actul administrativ individual favorabil prin care să

înregistreze în Registru bunurilor imobile - bunul imobil situat în municipiul

Chișinău, orașul Sângera, strada Tineretului, cu numărul cadastral XXXXX

și drepturile asupra lui după reclamanta Cerari-Lari Svetlana și compensarea

tuturor cheltuielilor de judecată legate de examinarea cauzei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins acțiunea în cauza de contencios administrativ intentată

la cererea de chemare în judecată înaintată de Cerari-Lari Svetlana împotriva

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, terț Primăria orașului Sângera

privind anularea actului administrativ defavorabil, decizia cu privire la

refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din 23

noiembrie 2021 emisă de registratorul Diana Talpă, anularea actului

administrativ defavorabil, decizia cu privire la refuzul înregistrării bunurilor

imobile și a drepturilor asupra lor din 28 decembrie 2021 emisă de

registratorul Gușanu Aliona, obligarea Agenției Servicii Publice să emită

actul administrativ individual favorabil prin care să înregistreze în Registru

bunurilor imobile - bunul imobil situat în municipiul Chișinău, orașul

Sângera, strada Tineretului, cu numărul cadastral XXXXX și drepturile

asupra lui după reclamanta Cerari-Lari Svetlana și compensarea tuturor

cheltuielilor de judecată.

3

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Cerari-Lari Svetlana, în interiorul termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 30 ianuarie 2023, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

din Codul administrativ, avocatul Serghei Mocanu, acționând în interesele

reclamantei Cerari-Lari Svetlana, a prezentat instanței de apel motivarea

apelului, reiterând motivele de fapt și temeiurile de drept indicate în acțiune.

Iar suplimentar a invocat că, instanța de fond la judecarea cauzei a încălcat

și aplicat greșit normele de drept material, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, iar

concluziile primei instanței sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

a fost respins apelul depus de Cerari-Lari Svetlana și s-a menținut hotărârea

din 30 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Svetlana solicitând înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului cu

numărul cadastral XXXXX, situat în mun. Chișinău, or. Sângera, str.

Tineretului f/n, a prezentat organului cadastral: (i) Titlul de autentificare a

deținătorilor de teren nr. 040222 din 16 iunie 1999 - ce nu conține toate

caracteristicile de individualizare a unui bun imobil; (ii) decizia nr. 2/46 din

18 august 2021 „Cu privire la examinarea cererii dnei Cerari-Lari Svetlana

referitor la hotarele terenului sub construcție locativă orașul Sângera, strada

Tineretului, nr. 57 (0111123.641)”, prin care s-a decis că se aprobă

coordonarea hotarului comun al terenurilor proprietate publică a orașului

Sângera cu cele ale lotului sub construcție locativă cu suprafața de 0,0801

ha, repartizat familiei d-nei Cerari-Lari Svetlana, în temeiul deciziei

Consiliului orășenesc Sângera nr. 1/3 din 20 ianuarie 1995, pe adresa: orașul

Sângera, strada Tineretului, conform actului de stabilirea a hotarelor

sectorului de teren întocmit de către SCT Chișinău nr. 1 la data de 25

septembrie 2018; (iii) actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren din 25

septembrie 2018, nerecepționat și neaprobat de reprezentanții administrației

publice locale, acesta nefiind semnat de specialistul pentru reglementarea

regimului proprietății funciare al Primăriei or. Sângera.

4

la examinarea cererii apelantei Cerari-Lari Svetlana referitor la hotarele

terenului sub construcție locativă orașul Sângera, strada Tineretului, nr. 57

(XXXXX)” nu este document de drept și nu poate servi temei de înregistrare

a dreptului de proprietate, or, potrivit art. 20 alin. (1) din Codul funciar,

„documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren sunt: titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile

administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor

proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de către Agenția

Proprietății Publice în cazul atribuirii de către stat a terenurilor proprietate

publică a statului, certificatul de moștenire, contractul de vânzare-

cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb, contractul de arendă

și altele”.

cadastrale s-a identificat discrepanțe dintre situația din teren și datele din

acte, fapt ce se confirmă prin Titlul de autentificare a deținătorilor de teren

nr. 040222 din 16 iunie 1999, potrivit căruia suprafața terenului este de

0,0814 ha, iar conform planului geometric al terenului cu numărul cadastral

XXXXX din 25 septembrie 2018 și deciziei nr. 2/46 din 18 august 2021 „Cu

privire la examinarea cererii dnei Cerari-Lari Svetlana referitor la hotarele

terenului sub construcție locativă orașul Sângera, strada Tineretului, nr. 57

(XXXXX)”, s-a stabilit că suprafața terenului constituie 0,0801 ha.

instanței de fond precum că, Agenția Servicii Publice în mod justificat a

refuzat înregistrarea pe numele apelantei Cerari-Lari Svetlana a dreptului de

proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX, or, refuzul

intimatei este legal și întemeiat, atât timp cât: (i) forma și/sau conținutul

documentelor prezentate nu corespund cerințelor legislației – titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 040222 din 16 iunie 1999,

nu conține caracteristicile de individualizare a unui bun imobil; actul de

stabilite a hotarelor sectorului de teren din 25 septembrie 2018, schema de

stabilire a hotarelor terenului din 25 septembrie 2018 și planul geometric nr.

cadastral XXXXX, nu sunt semnate de către reprezentantul administrației

publice locale, astfel încât nu conțin semnăturile și ștampilele necesare; (ii)

lipsesc documentele pentru înregistrare – lipsește avizul de recepție a

lucrărilor cadastrale, lucrările inițiate nefiind realizate și recepționate de

Serviciul Cadastral; (iii) datele din documentele prezentate nu corespund

datelor din cadastru – există discrepanțe dintre suprafața indicată în acte și

cea în teren, ce se atestă prin actele prezentate de reclamantă, și anume titlul

5

deținătorului de teren (0,0814 ha), planul geometric din 25 septembrie 2018

(0,0801 ha) și decizia primăriei nr. 2/46 din data de 18 august 2021.

de fond nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor cauzei, Curtea de Apel

Chișinău, a reținut că, rolul activ exercitat de instanță, în deslușirea corectă

a raportului dintre părți, este evident manifestat, în condițiile analizei

apărărilor reclamantei exprimate pe cale incidentală, dar, în cadrul fixat de

reclamantă și în limitele obiectului dedus judecății și astfel, soluția emisă

de prima instanță este una corectă, argumentele apelantei fiind nefondate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Mocanu Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei din 19 septembrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea

integrală a deciziei și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

Chișinău, a adoptat o hotărâre arbitrală deoarece nu a reținut argumentele

consemnate în cererea de apel, probele administrate în cauza dedusă

judecății, decizia contestată fiind contrară jurisprudenței.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

Publice” a indicat că consideră decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea din 30 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani legale și întemeiate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

6

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au

fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că copia deciziei motivate a fost notificată reprezentantului recurentei,

avocatul Mocanu Serghei, la 18 noiembrie 2024, prin poșta electronică, fapt

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 93).

de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

7

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, care au fost analizate

de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

8

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor

pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără

explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale

de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar

proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt

care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-

A).

9

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Cerari-Lari Svetlana, reprezentată

de avocatul Mocanu Serghei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

10