3ra-401/24 — contestarea actelor administrative

La 09 martie 2022 Tatiana Crețu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva IP „Agenției Servicii Publice” (succesor în drepturi IP Cadastrul Bunurilor Imobile”) privind contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 15 decembrie 2021 a depus la SCT Anenii Noi a IP „Agenția Servicii Publice” cerere cu privire la înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat în raionul xxxxx La cererea de înregistrare menționată au fost anexate următoarele acte: certificatul de calitate de moștenitor; decizia Consiliului comunal Geamăna nr. 13/9 din 16 decembrie 2016 cu privire la corectarea erorilor comise la înregistrarea unui teren din intravilanul localității, certificat de deces a cet. Calmîc Mihail; Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral xxxxx a cet. Calmîc Mihail; extras nr. 742 din 15 octombrie 2020 din Registrul cadastral al deținătorilor de teren, comuna Geamăna, raionul Anenii Noi; certificat privind lipsa sau existența restanțelor față de bugetul de stat nr. 1086 din 17 noiembrie 2021;

Ca urmare a examinării, s-a decis respingerea cererii de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor depusă de Tatiana Crețu.

Registratorul SCT Anenii Noi a menționat că rectificarea va fi posibilă de efectuat în cazul în care vor fi prezentate cumulativ decizia Consiliului local și titlul nou perfectat, de asemenea și acordul moștenitorului Pașcan Efim (decedat).

Astfel, reclamanta consideră că registratorul superficial a examinat cererea sa, or dânsa a anexat în ordine logică toate materialele ce ar face posibilă înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil menționat.

La data de 14 ianuarie 2022 către IP Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastru a fost înaintată cererea prealabilă, prin care s-a solicitat anularea deciziei cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor întocmită de către Registratorul Platon Tatiana din 15 decembrie2021; obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Anenii Noi să efectueze rectificarea înscrierii în RBI a dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx înregistrat după Pașcan Efim (decedat), cu radierea dreptului de proprietate; obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Anenii Noi de a înregistra în RBI, dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx pe numele Tatianei Crețu.

Prin decizia Registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice nr. 11/C/42/2022/13/2022 din 28 ianuarie 2022, recepționată la 01 februarie 2022 s-a respins cererea prealabilă de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor depusă de Tatiana Crețu.

De asemenea, către Primăria satului Geamăna a fost expediată o interpelare prin care s-a solicitat informație privind înscrierile din Registrul cadastral al deținătorilor de teren al satului Geamăna cu privire la bunurile ce se afla în proprietatea lui Efim Pașcan (decedat); informația cu privire la căsătoriile înregistrate la Primăria satului Geamăna; informația cu privire la succesorii legali rămași după decesul lui Efim Pașcan; informația cu privire la data/ziua/luna/anul nașterii lui Efim Pașcan, din motiv că în certificatul de deces data nașterii figurează 13 iunie 1900, iar conform informației din Registrul bunurilor imobile, Efim Pașcan s-a născut la xxxxx.

Prin scrisoarea de răspuns cu nr.14 din 12 ianuarie 2022, Primăria satului Geamăna a comunicat că, în decizia Primăriei Geamăna cu privire la atribuirea terenurilor în proprietate privată nr.12 din 24 august 1993, în listele deținătorilor de teren Efim Pașcan (decedat) nu figurează, iar bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, conform deciziei Consiliului sătesc Geamăna nr. 12 din 24.08.1993 cu privire la atribuirea terenurilor în proprietate privată, aparține lui Calmîc Mihail Alexandru, decedat la 13 aprilie 2016, înregistrat în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr.476 din 06 august 1994.

Reclamanta a susținut că din surse neoficiale cunoaște că Efim Pașcan a trăit în concubinaj cu Panaghia Catana, nu a avut înregistrate căsătorii la primăria comunei, raionul Anenii Noi. Crețu Tatiana a achitat toate impozitele pentru bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx și nu are careva datorii.

În contextul celor expuse, Tatiana Crețu menționează că deține calitatea de moștenitor asupra averii defunctului Calmîc Mihail, decedat la data de xxxxx.

Astfel, în conformitate cu extrasul din Registrul cadastral al deținătorilor de teren al comunei Geamăna, raionul Anenii Noi se confirmă faptul că terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1716 ha, destinație pentru construcții, str. xxxxx, este proprietate privată a lui Calmîc Mihail Alexandru, decedat la xxxxx, înregistrat în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr. 476 din 06 august 1994, conform Deciziei cu privire la atribuirea terenurilor în proprietate privată nr. 12 din 24 august1993.

Solicită reclamanta anularea deciziei IP „Agenția” Servicii Publice nr.11/C/42/2022/13/2022 din 28 ianuarie 2022 cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor; obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru să efectueze rectificarea înscrierii în RBI a dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx înregistrat pe numele lui Efim Pașcan (decedat), cu radierea dreptului de proprietate; obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru de a înregistra în RBI, dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx pe numele Tatianei Crețu.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a constatat că conform procesului-verbal nr.6 din 10 martie 1992 al ședinței consiliului de consilieri s. Geamăna, se confirmă că deținătorul de teren al terenului nr. cadastral xxxxx este Mihail Calmîc, conform deciziei cu privire la atribuirea terenurilor în proprietate privată nr. 12 din 24 august 1993.

Potrivit Certificatului de calitate de moștenitor din 23 mai 2016, notarul a certificat calitatea de moștenitor al reclamantei Tatiana Crețu asupra averii defunctului Mihail Calmîc, decedat la data de xxxxx.

Prin decizia Consiliului comunal Geamăna nr.13/9 din 16 decembrie 2016 cu privire la corectarea erorilor comise la înregistrarea unui teren din intravilanul localității, s-a permis corectarea erorilor la ÎS Cadastru, filiala Anenii Noi, anume eroarea comisă a numelui, prenumelui: din Efim Pașcan în Mihail Calmîc.

Potrivit Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral 1028206023 se confirmă că, Mihail Calmîc este proprietarul terenului enunțat.

Conform extrasului nr.742 din 15 octombrie 2020 din Registrul cadastral al deținătorilor de teren din comuna Geamăna, raionul Anenii Noi, se confirmă că, terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1716 ha destinație pentru construcții, str. xxxxx, este proprietate privată a lui Mihail Calmîc.

În temeiul cererii din data de 15.12.2021, Tatiana Crețu a solicitat SCT Anenii Noi al IP „Agenția Servicii Publice” înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx situat în raionul xxxxx.

Registratorul SCT Anenii Noi, Platon Tatiana examinând cererea din 15.12.2021 cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor depusă de către Tatiana Crețu, a conchis asupra respingerii cererii de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.

În acest context, instanța de apel, menționând prevederile art. 27, 28 31 din Legea cadastrului bunurilor imobile, precum și ale art. 423, 424 alin. (2), 438, 439 Cod civil, a indicat că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, rezultă că, dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în str. xxxxx este înregistrat pe numele lui Efim Pașcan, deși potrivit actelor menționate supra rezultă că, bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în str. xxxxx, se află în posesia lui Alexandru Calmîc.

Astfel, instanța de apel a concluzionat asupra temeiniciei poziției apelantului că, potrivit prevederilor legale menționate supra, intimata urmează să soluționeze speța print-o acțiune de rectificarea în registru care poate fi pe cale amiabilă, fie prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Însă, la caz intimata a inițiat procedura de înregistrare în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului imobil menționat, în temeiul Certificatului de calitate de moștenitor din 23 mai 2016, prin care notarul a certificat calitatea de moștenitor a reclamantei Tatiana Crețu asupra averii defunctului Mihail Calmîc, decedat la data de xxxxx, fără a înainta o acțiune de rectificare.

Recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel.

Prin referința depusă la 05 iunie 2024 IP „Cadastrul Bunurilor Imobile (succesor al IP „Agenția Servicii Publice”) a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 februarie 2024 și a notificat-o părților la 02 mai 2024, iar cererea de recurs a fost depusă la 12 martie 2024. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Tatiana Crețu, reprezentată de avocatul Denis Potereanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Tatiana Crețu, reprezentată de avocatul Denis Potereanu, nu conține obiecții de fapt. Or, Tatiana Crețu a omis să depună motivarea recursului, formulând doar solicitările sale în cadrul unui recurs nemotivat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 38. În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Tatiana Crețu, reprezentată de avocatul Denis Potereanu.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Tatiana Crețu, reprezentată de avocatul Denis Potereanu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă