3ra-401/24 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-401/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Tatiana Crețu,
reprezentată de avocatul Denis Potereanu,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Tatiana Crețu împotriva Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice” cu privire la contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-401/24
NR. PIGD 2-22032801-01-3ra-14052024)
Consecințele depunerii recursului care nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Tatiana
Crețu, reprezentată de avocatul Denis Potereanu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 martie 2022 Tatiana Crețu a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva IP „Agenției Servicii Publice” (succesor în drepturi
IP Cadastrul Bunurilor Imobile”) privind contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 15 decembrie 2021 a
depus la SCT Anenii Noi a IP „Agenția Servicii Publice” cerere cu privire la
înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra
bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, situat în raionul xxxxx La cererea de
înregistrare menționată au fost anexate următoarele acte: certificatul de
calitate de moștenitor; decizia Consiliului comunal Geamăna nr. 13/9 din 16
decembrie 2016 cu privire la corectarea erorilor comise la înregistrarea unui
teren din intravilanul localității, certificat de deces a cet. Calmîc Mihail; Titlu
de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral xxxxx a cet.
Calmîc Mihail; extras nr. 742 din 15 octombrie 2020 din Registrul cadastral
al deținătorilor de teren, comuna Geamăna, raionul Anenii Noi; certificat
privind lipsa sau existența restanțelor față de bugetul de stat nr. 1086 din 17
noiembrie 2021;
Ca urmare a examinării, s-a decis respingerea cererii de înregistrare a
bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor depusă de Tatiana Crețu.
Registratorul SCT Anenii Noi a menționat că rectificarea va fi posibilă
de efectuat în cazul în care vor fi prezentate cumulativ decizia Consiliului
local și titlul nou perfectat, de asemenea și acordul moștenitorului Pașcan
Efim (decedat).
Astfel, reclamanta consideră că registratorul superficial a examinat
cererea sa, or dânsa a anexat în ordine logică toate materialele ce ar face
posibilă înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil
menționat.
La data de 14 ianuarie 2022 către IP Agenția Servicii Publice,
Departamentul Cadastru a fost înaintată cererea prealabilă, prin care s-a
solicitat anularea deciziei cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile
și a drepturilor asupra lor întocmită de către Registratorul Platon Tatiana din
15 decembrie2021; obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Anenii Noi să
efectueze rectificarea înscrierii în RBI a dreptului de proprietate asupra
bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx înregistrat după Pașcan Efim (decedat),
cu radierea dreptului de proprietate; obligarea Serviciului Cadastral
Teritorial Anenii Noi de a înregistra în RBI, dreptul de proprietate asupra
bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx pe numele Tatianei Crețu.
Prin decizia Registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice nr.
11/C/42/2022/13/2022 din 28 ianuarie 2022, recepționată la 01 februarie
2022 s-a respins cererea prealabilă de înregistrare a bunurilor imobile și a
drepturilor asupra lor depusă de Tatiana Crețu.
De asemenea, către Primăria satului Geamăna a fost expediată o
interpelare prin care s-a solicitat informație privind înscrierile din Registrul
cadastral al deținătorilor de teren al satului Geamăna cu privire la bunurile
ce se afla în proprietatea lui Efim Pașcan (decedat); informația cu privire la
căsătoriile înregistrate la Primăria satului Geamăna; informația cu privire la
succesorii legali rămași după decesul lui Efim Pașcan; informația cu privire
la data/ziua/luna/anul nașterii lui Efim Pașcan, din motiv că în certificatul de
deces data nașterii figurează 13 iunie 1900, iar conform informației din
Registrul bunurilor imobile, Efim Pașcan s-a născut la xxxxx.
Prin scrisoarea de răspuns cu nr.14 din 12 ianuarie 2022, Primăria
satului Geamăna a comunicat că, în decizia Primăriei Geamăna cu privire la
atribuirea terenurilor în proprietate privată nr.12 din 24 august 1993, în
listele deținătorilor de teren Efim Pașcan (decedat) nu figurează, iar bunul
imobil cu numărul cadastral xxxxx, conform deciziei Consiliului sătesc
Geamăna nr. 12 din 24.08.1993 cu privire la atribuirea terenurilor în
proprietate privată, aparține lui Calmîc Mihail Alexandru, decedat la 13
aprilie 2016, înregistrat în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu
nr.476 din 06 august 1994.
Reclamanta a susținut că din surse neoficiale cunoaște că Efim Pașcan
a trăit în concubinaj cu Panaghia Catana, nu a avut înregistrate căsătorii la
primăria comunei, raionul Anenii Noi. Crețu Tatiana a achitat toate
impozitele pentru bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx și nu are careva
datorii.
În contextul celor expuse, Tatiana Crețu menționează că deține
calitatea de moștenitor asupra averii defunctului Calmîc Mihail, decedat la
data de xxxxx.
Astfel, în conformitate cu extrasul din Registrul cadastral al
deținătorilor de teren al comunei Geamăna, raionul Anenii Noi se confirmă
faptul că terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1716 ha, destinație
pentru construcții, str. xxxxx, este proprietate privată a lui Calmîc Mihail
Alexandru, decedat la xxxxx, înregistrat în Registrul cadastral al
deținătorilor de terenuri cu nr. 476 din 06 august 1994, conform Deciziei cu
privire la atribuirea terenurilor în proprietate privată nr. 12 din 24
august1993.
Solicită reclamanta anularea deciziei IP „Agenția” Servicii Publice
nr.11/C/42/2022/13/2022 din 28 ianuarie 2022 cu privire la refuzul
înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor; obligarea IP
„Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru să efectueze rectificarea
înscrierii în RBI a dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr.
cadastral xxxxx înregistrat pe numele lui Efim Pașcan (decedat), cu radierea
dreptului de proprietate; obligarea IP „Agenția Servicii Publice”,
Departamentul Cadastru de a înregistra în RBI, dreptul de proprietate asupra
bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx pe numele Tatianei Crețu.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani s-a anulat decizia Registratorului din cadrul Agenției Servicii
Publice din 28 ianuarie 2022 cu nr.11/C/42/2022/13/2022 cu privire la
refuzul înregistrării bunurilor imobile și drepturilor asupra lor. S-a obligat
Agenția Servicii Publice să emită actul administrativ individual favorabil
privind rectificarea înscrierii în Registrul Bunurilor Imobile a dreptului de
proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx înregistrat după
Efim Pașcan (decedat), cu radierea dreptului de proprietate și înregistrarea
dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx după
Tatiana Crețu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 decembrie 2022 IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel
nemotivat, iar la data de 27 iunie 2023 a prezentat apel motivat împotriva
hotărârii din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea
acțiunii ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
admis apelul declarat de Agenția Servicii Publice, casată hotărârea din 30
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi
decizii prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea deciziei emise, instanța de apel a constatat că conform
procesului-verbal nr.6 din 10 martie 1992 al ședinței consiliului de consilieri
s. Geamăna, se confirmă că deținătorul de teren al terenului nr. cadastral
xxxxx este Mihail Calmîc, conform deciziei cu privire la atribuirea
terenurilor în proprietate privată nr. 12 din 24 august 1993.
Potrivit Certificatului de calitate de moștenitor din 23 mai 2016,
notarul a certificat calitatea de moștenitor al reclamantei Tatiana Crețu
asupra averii defunctului Mihail Calmîc, decedat la data de xxxxx.
Prin decizia Consiliului comunal Geamăna nr.13/9 din 16 decembrie
2016 cu privire la corectarea erorilor comise la înregistrarea unui teren din
intravilanul localității, s-a permis corectarea erorilor la ÎS Cadastru, filiala
Anenii Noi, anume eroarea comisă a numelui, prenumelui: din Efim Pașcan
în Mihail Calmîc.
Potrivit Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.
cadastral 1028206023 se confirmă că, Mihail Calmîc este proprietarul
terenului enunțat.
Conform extrasului nr.742 din 15 octombrie 2020 din Registrul
cadastral al deținătorilor de teren din comuna Geamăna, raionul Anenii Noi,
se confirmă că, terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1716 ha
destinație pentru construcții, str. xxxxx, este proprietate privată a lui Mihail
Calmîc.
În temeiul cererii din data de 15.12.2021, Tatiana Crețu a solicitat SCT
Anenii Noi al IP „Agenția Servicii Publice” înregistrarea în Registrul
bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr.
cadastral xxxxx situat în raionul xxxxx.
Registratorul SCT Anenii Noi, Platon Tatiana examinând cererea din
15.12.2021 cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor
asupra lor depusă de către Tatiana Crețu, a conchis asupra respingerii cererii
de înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.
În acest context, instanța de apel, menționând prevederile art. 27, 28
31 din Legea cadastrului bunurilor imobile, precum și ale art. 423, 424 alin.
(2), 438, 439 Cod civil, a indicat că potrivit extrasului din Registrul
bunurilor imobile, rezultă că, dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu
numărul cadastral xxxxx, situat în str. xxxxx este înregistrat pe numele lui
Efim Pașcan, deși potrivit actelor menționate supra rezultă că, bunul imobil
cu numărul cadastral xxxxx, situat în str. xxxxx, se află în posesia lui
Alexandru Calmîc.
Astfel, instanța de apel a concluzionat asupra temeiniciei poziției
apelantului că, potrivit prevederilor legale menționate supra, intimata
urmează să soluționeze speța print-o acțiune de rectificarea în registru care
poate fi pe cale amiabilă, fie prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Însă,
la caz intimata a inițiat procedura de înregistrare în Registrul bunurilor
imobile a dreptului de proprietate asupra bunului imobil menționat, în
temeiul Certificatului de calitate de moștenitor din 23 mai 2016, prin care
notarul a certificat calitatea de moștenitor a reclamantei Tatiana Crețu asupra
averii defunctului Mihail Calmîc, decedat la data de xxxxx, fără a înainta o
acțiune de rectificare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 12 martie 2024,
Tatiana Crețu, reprezentată de avocatul Denis Potereanu, a depus recurs,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 28 februarie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
Recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel.
Prin referința depusă la 05 iunie 2024 IP „Cadastrul Bunurilor Imobile
(succesor al IP „Agenția Servicii Publice”) a solicitat respingerea recursului
și menținerea deciziei instanței de apel.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 februarie
2024 și a notificat-o părților la 02 mai 2024, iar cererea de recurs a fost
depusă la 12 martie 2024. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide
că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus
de Tatiana Crețu, reprezentată de avocatul Denis Potereanu, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau
că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursul depus de Tatiana Crețu, reprezentată de avocatul
Denis Potereanu, nu conține obiecții de fapt. Or, Tatiana Crețu a omis să
depună motivarea recursului, formulând doar solicitările sale în cadrul unui
recurs nemotivat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Tatiana Crețu, reprezentată de avocatul Denis Potereanu.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit.
a1) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Tatiana Crețu, reprezentată de
avocatul Denis Potereanu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă