3ra-115/24 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-115/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Țurcan Fiodor,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Țurcan Fiodor împotriva Primăriei satului Coșnița,
raionul Dubasari cu privire la anularea actelor administrative, obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea prejudiciului
moral
împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-115/24
NR. PIGD 2-22152849-01-3ra-30012024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza, judecătoria Criuleni, sediul Central: S. Caraman
Curtea de Apel Chișinău: G. Mîra, V. Sîrbu, Gr. Dașchevici
5 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Țurcan
Fiodor
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 octombrie 2022 Țurcan Fiodor a depus prin intermediul
oficiului poștal cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului
Coșnița raionul Dubăsari, solicitând anularea titlului de autentificare a
dreptului deținătorului de teren, obligarea eliberării unui nou titlu, repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la începutul lunii august
2022 a depistat că Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren de
lângă casa de locuit cu numărul cadastral 3818121158, eliberat de Primăria
sat. Coșnița, r-nul. Dubăsari, la data 01.10.2005, conform Deciziei
Consiliului local al comunei Coșnița nr. 29/6 din 28.03.1993, nu corespunde
datelor din buletinul său de identitate.
A relatat că de facto, se numește „Țurcan Fiodor Serghei”, însă în
Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren este indicat „Țurcan
Tudor Sergiu”.
Astfel, la 18 august 2022 și la 23 septembrie 2022 s-a adresat Primăriei
sat. Coșnița cu cerere prealabilă și notificare privind anularea Titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. 3818121158 din
01.10.2005 și eliberarea unui nou Titlul de autentificare a dreptului
deținătorului de teren, cât și repararea prejudiciului moral cauzat în mărime
de 20 000 de lei. Însă, cererea prealabilă și notificarea au rămas fără
examinare.
La soluționarea conflictului cu Primăria sat. Coșnița, reclamantul s-a
aflat într-o stare de indignare, disperare, nervozitate, jignire, stare de
disconfort psihic, ce au adus la stres psihic puternic. Considera că suma de
20 000 de lei, solicitată în cererea prealabilă, este un echivalent bănesc al
suferințelor psihice cauzate de pârât, reieșind și din faptul că acesta nu este
unicul caz când Primăria sat. Coșnița i-a încălcat drepturile legale la
eliberarea actelor administrative.
A solicitat reclamantul: anularea Titlului de autentificarea a dreptului
deținătorului de teren cu nr. 3818121158, eliberat de Primăria satului
Coșnița, raionul Dubăsari la data de 01.10.2005; obligarea Primăriei satului
Coșnița raionul Dubăsari să elibereze reclamantului un nou Titlu de
autentificarea a dreptului deținătorului de teren, conform datelor buletinului
1
de identitate a reclamantului; repararea prejudiciului moral cauzat de către
Primăria satului Coșnița raionul Dubăsari în mărime de 20 000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 aprilie 2023 a Judecătoriei Criuleni sediul
central, acțiunea înaintată de Țurcan Fiodor a fost admisă parțial. S-a anulat
în tot titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul
cadastral 3818121158, eliberat la data de 01.10.2005 de către Primăria
satului Coșnița pe numele lui Țurcan Tudor Sergiu. S-a obligat Primăria
satului Coșnița să elibereze titlul de autentificare a dreptului deținătorului de
teren cu numărul cadastral 3818121158, pe numele lui Țurcan Fiodor
Serghei. S-a respins pretenția privind încasarea de la Primăria satului Coșnița
raionul Dubăsari în beneficiul reclamantului Țurcan Fiodor a sumei de
20 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, ca fiind neîntemeiată.
La data de 27 aprilie 2023 Țurcan Fiodor a depus apel nemotivat
împotriva hotărârii din 14 aprilie 2023 a Judecătoriei Criuleni sediul central,
care ulterior, la data de 26 iulie 2023 a fost completat cu motivare, solicitând
admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în privința
respingerii pretenției privind repararea prejudiciului moral, constatarea
faptului că apelantului i-a fost cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice)
de către Primăria comunei Coșnița, cu încasarea de la intimat a prejudiciului
de 20 000 de lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis din alte motive apelul depus de Țurcan Fiodor, casată integral
hotărârea din 14 aprilie 2023 a Judecătoriei Criuleni sediul central și emisă
o decizie nouă sub formă de încheiere prin care s-a declarat inadmisibilă
acțiunea depusă de Țurcan Fiodor.
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, reglementările
Codului administrativ promovează acțiunile de contencios administrativ
valorificate de persoane în revendicarea încălcării unui drept al său prin
activitatea administrativă a unei autorități publice. Instanța de judecată nu
este un agent de constatare în contenciosul administrativ, nu exercită control
in abstracto, ci in concreto, care prin esență reprezintă un control de
legalitate asupra activității administrative a autorităților publice coraportat la
un drept legitim ce aparține unei persoane concrete. A nu se confunda
drepturile subiective de drepturile obiective.
A mai indicat instanța de apel că, accesul la procedurile de contencios
administrativ poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de
admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de
apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-
2
se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit.
Limitările nu trebuie să reducă la zero esența acestui drept. Regulile de
procedură au scopul de a asigura o bună administrare a justiției și, în special,
a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în proceduri
trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate.
În continuare instanța de apel a subliniat că, calitatea de reclamant în
acțiunile în contencios administrativ o poate avea doar persoana care poate
revendica un drept vătămat sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia
i se aduce atingere prin activitate administrativă, condiție care la caz nu a
fost întrunită, considerent din care devin aplicabile prevederile art. 207 alin.
(2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit cărora acțiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: reclamantul nu poate
revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art.17.
Mai mult, instanța de apel nu a stabilit vreo activitate administrativă
a autorității publice, care ar afecta careva drepturi ale reclamantului, prin
prisma acțiunii înaintate în justiție, astfel că de fapt, reclamantul solicită
rectificarea unor date din titlu de autentificare a deținătorului de teren, ce țin
de prenumele și patronimicul solicitantului, pretins incorecte, reieșind din
datele buletinului de identitate ale acestuia.
A concluzionat curtea de apel Centru că acțiunea de contencios
administrativ înaintată de Țurcan Fiodor, este inadmisibilă, având ca
fundament prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. În
baza acestor considerații, instanța nu s-a expus asupra argumentelor invocate
de reclamant ce țin de fondul litigiului, or, în speță s-a constatat că acțiunea
urmează a fi declarată inadmisibilă, din motiv că reclamantul nu poate
revendica încălcarea, prin activitatea administrativă a Primăriei comunei
Coșnița, a unui drept în sensul art.17.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 22 ianuarie 2024, Țurcan Fiodor, a depus recurs împotriva deciziei
din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat cele relatate în cererea de chemare
în judecată și suplimentar susținut că, decizia instanței de apel este
controversată, ilegală și neîntemeiată.
A mai indicat recurentul că Primăria este responsabilă de activitatea
tuturor direcțiilor din cadrul acesteia și că i-a fost eliberat un act
administrativ care nu-i aparține.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
3
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 17 ianuarie 2024, prin intermediul
poștei terestre, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar
(f.d.95). Cererea de recurs a fost depusă la data de 22 ianuarie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
4
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Țurcan Fiodor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Țurcan Fiodor, conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către
Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
5
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Țurcan Fiodor.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6