3ra-795/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- depunerea tardiva a recursului
3ra-795/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat către
Consiliul satului Colonița, terț Direcția de Poliție a mun. Chișinău privind
anularea deciziei nr. 5/4 din 07 august 2019 „Cu privire la demersul Direcției
de Poliție a municipiului Chișinău”,
împotriva decizie din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-795/24
PIGD 2-19174738-01-3ra-18092024)
Depunerea tardivă a recursului în cauza de contencios administrativ.
Depășirea termenul legal prevăzut pentru depunerea recursului.
Instanța de fond: M. Gandrabur
Instanța de apel: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
16 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 1 noiembrie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului satului
Colonița, solicitând anularea unui act administrativ individual.
În motivarea acțiunii, reclamantul – Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat – a susținut că decizia contestată a fost emisă cu
încălcarea normelor legale și este susceptibilă de anulare, întrucât, contrar
prevederilor art. 459 și art. 465 din Codul civil, Consiliul satului Colonița a
dispus atribuirea unui teren asupra căruia nu deținea niciun drept real
înregistrat. Terenul respectiv nu era înregistrat în Registrul bunurilor imobile
cu un număr cadastral distinct.
Totodată, reclamantul a invocat dispozițiile art. 69 alin. (4) din Legea
nr. 320 din 27 decembrie 2012, potrivit cărora autoritățile administrației
publice locale au dreptul să acorde Poliției spații necesare pentru
desfășurarea activităților de serviciu, prin transmiterea acestora cu titlu de
comodat, în limita teritoriului administrat.
În acest context, raportat la prevederile art. 1234 din Codul civil,
reclamantul a subliniat că decizia contestată nu identifică în mod concret
bunul imobil ce urmează a face obiectul contractului de comodat. Astfel, s-a
constatat că decizia a fost adoptată cu încălcarea procedurii legale și a
normelor ce reglementează regimul juridic al terenurilor, fiind emisă în lipsa
delimitării și înregistrării dreptului de proprietate publică a unității
administrativ-teritoriale asupra terenului vizat în Registrul bunurilor
imobile.
În consecință, s-a solicitat anularea deciziei Consiliului satului
Colonița nr. 5/4 din 7 august 2019 „Cu privire la demersul Direcției de Poliție
a municipiului Chișinău”.
1
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din
27 ianuarie 2020, s-a dispus atragerea Direcției de Poliție a municipiului
Chișinău în calitate de persoană terță în proces.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 10 iunie
2021, acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a fost respinsă ca neîntemeiată.
Ulterior, la data de 21 iunie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii sus-menționate,
solicitând casarea acesteia și adoptarea unei noi hotărâri prin care cererea de
chemare în judecată să fie admisă integral.
Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 10 iunie 2021.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 septembrie 2024 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21
iunie 2022, solicitând repunerea în termen a recursului, admiterea recursului,
casarea hotărârilor instanțelor inferioare.
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de chemare
în judecată și cererea de apel.
Suplimentar a relevat că instanțele nu au ținut cont de toate
circumstanțele relevante și au aplicat greșit normele legale incidente cauzei,
neelucidând pe deplin caracterul juridic al deciziei contestate și efectele
acesteia.
Atribuirea în folosință nelimitată a unui teren neidentificat juridic (fără
număr cadastral și înregistrare) contravine dispozițiilor legale imperative și
depășește cadrul de competență al autorității emitente.
Recurentul solicită repunerea în termen pentru depunerea recursului,
motivând că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată
abia la data de 4 septembrie 2024.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
2
Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor,
deciziilor și încheierilor curții de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la
1 septembrie 2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după
expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.
3
Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această
zi se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții
de Apel Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele
ce succed.
Din actele cauzei rezultă că, la 1 noiembrie 2019, Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului satului Colonița, solicitând anularea unui act
administrativ individual.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 10 iunie
2021, acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 21 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău, a pronunțat în ședință
publică dispozitivul deciziei.
La 24 iunie 2022, dispozitivul deciziei a fost notificat participanților
la proces prin intermediul poștei electronice, inclusiv la adresa electronică a
Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat - otcs_chisinau@gov.md
și viorica.gadimba@gov.md (f. d. 137).
Potrivit extrasului din poșta electronică, Curtea de Apel Chișinău a
notificat participanților la proces decizia motivată, în mod electronic, la data
de 7 septembrie 2022 (f. d.138).
La 6 septembrie 2024 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21
iunie 2022.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare
până la 1 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen
de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții
Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut
depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de
declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente
diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul
administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.
Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de
30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția
4
legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), pentru prezentarea
recursului a început să curgă din data de 25 iunie 2022, ziua imediat
următoare celei în care recurentului i-a fost notificată copia dispozitivului
deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 25 iulie
2022.
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul nu
a depus recursul împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel
Chișinău în interiorul termenului legal, motiv pentru care survin consecințele
art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară
inadmisibil, în special, când recursul a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(1).
Distinct acestor circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei
electronice a dispozitivului deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz
de dreptul procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la
art. 245 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data
nașterii dreptului la recurs). Or, fiind interesat în soarta soluționării
prezentului litigiu, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare
de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a
recursului.
Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească
obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor
participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 alin. (1) din
Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la
recurs), este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel
că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții
din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1), (2) din Codul
administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a
putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.
Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.
Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care
aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
În speță, recurentul a invocat în mod generic că ar fi recepționat
decizia motivată a instanței de apel abia la data de 4 septembrie 2024. Totuși,
această afirmație este contrazisă de probele din dosar, care atestă în mod clar
următoarele:
5
La 21 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în ședință
•
publică dispozitivul deciziei;
La 24 iunie 2022, dispozitivul deciziei a fost notificat electronic,
•
inclusiv la adresa de e-mail oficială a Oficiului Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat – otcs_chisinau@gov.md, cât și la adresa
reprezentantului viorica.gadimba@gov.md (f.d. 137);
La 7 septembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia
•
motivată în format electronic participanților la proces, inclusiv
recurentului (f.d. 138).
Cererea de recurs a fost formulată la 6 septembrie 2024, cu un răgaz
de aproape 2 ani față de expirarea termenului legal, fără prezentarea unor
motive obiective sau probe concludente care să justifice imposibilitatea
respectării termenului. Menționarea datei de 4 septembrie 2024 ca fiind
momentul pretinsei luări la cunoștință a deciziei nu este susținută de dovezi
veridice și este infirmată de însuși conținutul dosarului, inclusiv de
corespondența electronică oficială.
În consecință, în lipsa unui impediment real, obiectiv și dovedit care
să fi împiedicat respectarea termenului legal de exercitare a recursului, și
constatând că cererea de repunere în termen a fost formulată cu o întârziere
excesivă, nejustificată și neprobantă, aceasta urmează a fi respinsă ca
neîntemeiată, iar recursul declarat decăzut din termen.
Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la
încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor
Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță
nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor
circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un
interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei
căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă
îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar
putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar
cu o cale extraordinară de atac.
În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Oficiul
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca fiind inadmisibil, este
compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor
Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru
exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.
Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de
art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art.
6
5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum
și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție,
circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare
14 a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de
judecată.
Având în vedere considerentele menționate și faptul că Oficiul
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile
imperative ale 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare la data nașterii dreptului la recurs), instanța de recurs concluzionează
că recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău trebuie
declarat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. d)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de repunere în termen a recursului.
Declară inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7