3ra-795/24 — anularea actului administrativ

La data de 1 noiembrie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului satului Colonița, solicitând anularea unui act administrativ individual.

În motivarea acțiunii, reclamantul – Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat – a susținut că decizia contestată a fost emisă cu încălcarea normelor legale și este susceptibilă de anulare, întrucât, contrar prevederilor art. 459 și art. 465 din Codul civil, Consiliul satului Colonița a dispus atribuirea unui teren asupra căruia nu deținea niciun drept real înregistrat. Terenul respectiv nu era înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu un număr cadastral distinct.

Totodată, reclamantul a invocat dispozițiile art. 69 alin. (4) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012, potrivit cărora autoritățile administrației publice locale au dreptul să acorde Poliției spații necesare pentru desfășurarea activităților de serviciu, prin transmiterea acestora cu titlu de comodat, în limita teritoriului administrat.

În acest context, raportat la prevederile art. 1234 din Codul civil, reclamantul a subliniat că decizia contestată nu identifică în mod concret bunul imobil ce urmează a face obiectul contractului de comodat. Astfel, s-a constatat că decizia a fost adoptată cu încălcarea procedurii legale și a normelor ce reglementează regimul juridic al terenurilor, fiind emisă în lipsa delimitării și înregistrării dreptului de proprietate publică a unității administrativ-teritoriale asupra terenului vizat în Registrul bunurilor imobile.

În consecință, s-a solicitat anularea deciziei Consiliului satului Colonița nr. 5/4 din 7 august 2019 „Cu privire la demersul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău”. 1

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 27 ianuarie 2020, s-a dispus atragerea Direcției de Poliție a municipiului Chișinău în calitate de persoană terță în proces.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 10 iunie 2021, acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca neîntemeiată.

Ulterior, la data de 21 iunie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii sus-menționate, solicitând casarea acesteia și adoptarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 10 iunie 2021.

În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Suplimentar a relevat că instanțele nu au ținut cont de toate circumstanțele relevante și au aplicat greșit normele legale incidente cauzei, neelucidând pe deplin caracterul juridic al deciziei contestate și efectele acesteia.

Atribuirea în folosință nelimitată a unui teren neidentificat juridic (fără număr cadastral și înregistrare) contravine dispozițiilor legale imperative și depășește cadrul de competență al autorității emitente.

Recurentul solicită repunerea în termen pentru depunerea recursului, motivând că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată abia la data de 4 septembrie 2024.

Art. 191 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. 3 Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Din actele cauzei rezultă că, la 1 noiembrie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului satului Colonița, solicitând anularea unui act administrativ individual.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 10 iunie 2021, acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 21 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău, a pronunțat în ședință publică dispozitivul deciziei.

La 24 iunie 2022, dispozitivul deciziei a fost notificat participanților la proces prin intermediul poștei electronice, inclusiv la adresa electronică a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat - otcs_chisinau@gov.md și viorica.gadimba@gov.md (f. d. 137).

Potrivit extrasului din poșta electronică, Curtea de Apel Chișinău a notificat participanților la proces decizia motivată, în mod electronic, la data de 7 septembrie 2022 (f. d.138).

La 6 septembrie 2024 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel.

Prin urmare, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția 4 legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), pentru prezentarea recursului a început să curgă din data de 25 iunie 2022, ziua imediat următoare celei în care recurentului i-a fost notificată copia dispozitivului deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 25 iulie 2022.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul nu a depus recursul împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău în interiorul termenului legal, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1).

Distinct acestor circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice a dispozitivului deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs). Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a recursului.

Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

În speță, recurentul a invocat în mod generic că ar fi recepționat decizia motivată a instanței de apel abia la data de 4 septembrie 2024. Totuși, această afirmație este contrazisă de probele din dosar, care atestă în mod clar următoarele: 5 La 21 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în ședință • publică dispozitivul deciziei; La 24 iunie 2022, dispozitivul deciziei a fost notificat electronic, • inclusiv la adresa de e-mail oficială a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat – otcs_chisinau@gov.md, cât și la adresa reprezentantului viorica.gadimba@gov.md (f.d. 137); La 7 septembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia • motivată în format electronic participanților la proces, inclusiv recurentului (f.d. 138).

Cererea de recurs a fost formulată la 6 septembrie 2024, cu un răgaz de aproape 2 ani față de expirarea termenului legal, fără prezentarea unor motive obiective sau probe concludente care să justifice imposibilitatea respectării termenului. Menționarea datei de 4 septembrie 2024 ca fiind momentul pretinsei luări la cunoștință a deciziei nu este susținută de dovezi veridice și este infirmată de însuși conținutul dosarului, inclusiv de corespondența electronică oficială.

În consecință, în lipsa unui impediment real, obiectiv și dovedit care să fi împiedicat respectarea termenului legal de exercitare a recursului, și constatând că cererea de repunere în termen a fost formulată cu o întârziere excesivă, nejustificată și neprobantă, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, iar recursul declarat decăzut din termen.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare 14 a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de judecată.

Având în vedere considerentele menționate și faptul că Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile imperative ale 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data nașterii dreptului la recurs), instanța de recurs concluzionează că recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău trebuie declarat inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de repunere în termen a recursului. Declară inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7