2rh-85/22 — instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2rh-85/22

2-15087394-01-2rh-01092022

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari (jud. I. Malanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

(jud. S. Filincova, N. Vascan, V. Burduh, A. Miron, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Victor Cibuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cibuc

împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria comunei

Coșnița, raionul Dubăsari, Agenția Servicii Publice, Tatiana Bulat și Dorin Duca cu

privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor,

restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosirea

terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și moral și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care

a fost admis recursul declarat de Tamara Vatavu și au fost casate parțial decizia din

20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, cu pronunțarea în partea casată a unei noi

hotărâri,

constată:

La data de 03 decembrie 2015, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Tamarei Vatavu și a Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari,

intervenienți accesorii Tatiana Bulat, Dorin Duca și ÎS „Cadastru”, solicitând instalarea

liniei de demarcare a hotarelor între terenul ce îi aparține cu nr. cadastral XXXXX, cu

1

suprafața de 0,1030 ha, amplasat în com. XXXXX și terenurile vecine cu nr. cadastrale

XXXXX, cu suprafața de 0,0108 ha ce aparține Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari

și nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha ce aparține Tamarei Vatavu, în

corespundere cu hotarele juridice indicate în titlurile de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberate pentru aceste terenuri de Primăria com. Coșnița r-nul

Dubăsari, obligarea ÎS „Cadastru” și Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari să efectueze

la fața locului instalarea hotarelor cu identificarea prin borne a terenurilor cu nr.

cadastrale XXXXX, obligarea Tamarei Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate

amplasate pe terenul lui cu nr. cadastral XXXXX, obligarea Tamarei Vatavu să

instaleze gardul pe hotar între gospodăria sa și gospodăria lui în corespundere cu

hotarele juridice indicate în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

obligarea Tamarei Vatavu să nu creeze piedici în folosința terenului lui cu nr. cadastral

XXXXX, precum și încasarea din contul Tamarei Vatavu în beneficiul lui a cheltuielilor

de judecată.

La data de 11 mai 2018, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată

concretizată împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii

Primăria com. Coșnița, r-nul Dubăsari și Agenția Servicii Publice, prin care suplimentar

a solicitat și obligarea pârâților să îi restituie din posesia nelegitimă suprafața acaparată

ilegal în p. p. 3-4-5-6 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu 45

cm, învecinat cu terenul nr. cadastral XXXXX pe numele lui Nicolae Gorobeț și în p.

p. 6-7 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu circa 60-65 cm,

învecinat cu terenul nr. cadastral XXXXX ce aparține Tamarei Vatavu, punctele de

cotitură conform planului geometric cu indicarea posesiei de fapt a bunului imobil cu

nr. cadastral XXXXX, executat de SCT Dubăsari la 16 februarie 2018, parte

componentă a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat

în XXXXX; încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a sumei de 10 283,31 cu titlu

de prejudiciu material, cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției

ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral

XXXXX, situată pe terenul nr. cadastral XXXXX în XXXXX și a sumei de 30 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari,

acțiunea depusă de Cibuc Victor a fost admisă parțial și a fost obligată Tamara Vatavu

să demoleze construcțiile neautorizate amplasate pe hotarul terenului cu nr. cadastral

XXXXX, în punctele de cotitură 17-16-15-14-13-12, din partea adiacentă cu terenul cu

nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Victor Cibuc, stabilite

conform actului de constatare pe teren din 16 februarie 2018 al STC Dubăsari. A fost

obligată Tamara Vatavu să nu creeze piedici lui Victor Cibuc în folosirea terenului ce-

i aparține cu nr. cadastral XXXXX. S-a încasat de la Tamara Vatavu și Grigore Vatavu

în beneficiul lui Victor Cibuc suma de 10 283,31 de lei cu titlu de prejudiciu material

cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr.

cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul

cu nr. cadastral XXXXX, în XXXXX, suma de 7 500 de lei cu titlu de cheltuieli de

2

asistență juridică și suma de 3 765 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 noiembrie 2018 Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari și restituirea

cauzei la rejudecare.

La 04 martie 2018 Tamara Vatavu și Grigore Vatavu, reprezentați de avocatul

Oxana Ivanov, au depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni,

sediul Dubăsari și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel depusă de Grigore Vatavu,

reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Tamara Vatavu și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018

a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost încetată

procedura de recurs pe marginea cererii de recurs depuse de către Grigore Vatavu,

reprezentat de avocatul Oxana Ivanov, din motivul că nu a folosit calea apelului

prevăzută de lege.

Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov și a fost casată

decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei pentru

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Tamara Vatavu și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

La data de 08 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Tamara Vatavu a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Tamara Vatavu și au fost casate parțial decizia din 20 octombrie

2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Dubăsari în partea admiterii pretențiilor cu privire la obligarea

demolării construcțiilor neautorizate, obligarea de a nu crea piedici în folosirea

terenului, repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată și s-a

pronunțat în această parte o hotărâre nouă, prin care au fost respinse pretențiile înaintate

de către Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți

accesorii Primăria comunei Coșnița, raionul Dubăsari, Agenția Servicii Publice, Tatiana

3

Bulat și Dorin Duca cu privire la obligarea demolării construcțiilor neautorizate,

obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, repararea prejudiciului material și

încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiate. În rest, decizia din 20

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari au fost menținute.

La data de 01 septembrie 2022 Victor Cibuc a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

acesteia și casarea deciziei instanței de recurs.

În motivarea cererii de revizuire, Victor Cibuc a invocat drept temei al declarării

revizuirii prevederile art. 449 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă.

A menționat că instanța de recurs nu s-a expus asupra existenței unei probe ferme

și anume, hotărârea din 23 ianuarie 2015 a Judecătoriei Dubăsari, prin care Tamara

Vatavu a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 179 din

Codul contravențional, pentru faptul că a edificat construcțiile neautorizate – garajul și

bucătăria de vară, fiind sancționată cu amendă în mărime de 100 u.c., ceea ce constituie

2000 de lei. Mai mult ca atât, pe cazul dat a fost întocmit și proces-verbal cu privire la

contravenție la 04 decembrie 2014, prin care Tamara Vatavu a fost sancționată cu

obligarea de a demola construcțiile neautorizate, din considerentul că au fost edificate

pe o porțiune de teren ce aparține vecinului și afectează inadmisibil terenul și casa lui

de locuit.

Victor Cibuc a susținut că abia acum a primit proces-verbal cu privire la

contravenție din 04 decembrie 2014, motiv din care nu l-a anexat anterior la materialele

dosarului.

A notat că în ședința de judecată Tamara Vatavu și-a recunoscut vina și nu a

contestat hotărârea din 23 ianuarie 2015 a Judecătoriei Dubăsari, fiind de acord cu

decizia adoptată.

La 19 septembrie 2022, copia cererii de revizuire a fost expediată pentru

cunoștință în adresa intimaților Tamara Vatavu, Grigore Vatavu, Primăria comunei

Coșnița, raionul Dubăsari, Agenția Servicii Publice, Tatiana Bulat și Dorin Duca, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 170, volumul IV).

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 449 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, revizuirea

4

se declară în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, temeiul pentru revizuire prevăzut de art. 449 lit. a) din Codul de

procedură civilă, se referă la cazurile în care un judecător, grefier, martor, traducător

sau unul dintre alți participanți la proces enumerați în art. 55, 59 din Codul de procedură

civilă, care au luat parte la judecarea unei cauze civile, au fost condamnați printr-o

sentință penală irevocabilă pentru infracțiune în legătură cu judecarea cauzei civile,

anterior examinate. Deci, în acest caz, forță probantă o are doar sentința irevocabilă,

care să fie în legătură cu expunerea cauzei. La cazurile prevăzute de norma respectivă

se includ și situațiile ce se referă la falsificarea de probe.

În cazul în care se invocă temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de

revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze

că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, precum și circumstanțele sau

faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de

instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci

doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Analizând conținutul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că circumstanțele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit.

a) și b) din Codul de procedură civilă.

Or, hotărârea din 23 ianuarie 2015 a Judecătoriei Dubăsari, prin care Tamara

Vatavu a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzute de art. 179 din

Codul contravențional, precum și procesul-verbal cu privire la contravenție din 04

decembrie 2014, nu constituie sentințe penale irevocabile, prin care s-a constatat

comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă.

De asemenea, faptul că instanța de recurs nu s-ar fi expus în privința hotărârii din

23 ianuarie 2015 a Judecătoriei Dubăsari, nu poate servi drept temei pentru admiterea

cererii de revizuire și nu se încadrează în prevederile art. 449 din Codul de procedură

civilă.

Cât privește procesul-verbal cu privire la contravenție din 04 decembrie 2014,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că Victor Cibuc nu a demonstrat că această circumstanță a fost descoperită

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, că nu a fost și nu a putut fi

cunoscută revizuentului, precum și că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

5

Mai mult ca atât, circumstanțele nou-descoperite urmează să fie confirmate prin

prezentarea unor probe concludente și pertinente, însă, la caz, Victor Cibuc nu a anexat

la cererea de revizuire procesul-verbal cu privire la contravenție, nefiind cunoscut

conținutul acestuia.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că admiterea cererii de revizuire în asemenea împrejurări ar

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față

de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care

instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și

obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de

revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este

justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale

și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit.

a) și b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Cibuc

împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu și

Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria comunei Coșnița, raionul Dubăsari,

Agenția Servicii Publice, Tatiana Bulat și Dorin Duca cu privire la instalarea liniei de

demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie

nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, obligarea

instalării gardului, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

6

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

7