2ra-537/20 — cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor ș.a.

2ra-537/20 — cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-537/20

Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul Dubăsari (jud. I. Malanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul

Oxana Ivanov

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Cibuc împotriva

Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu cu privire la instalarea liniei de demarcare a

hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a

terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosința terenului, obligarea instalării

gardului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Tamara Vatavu și menținută hotărârea din

14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari, prin care acțiunea a fost

admisă parțial

constată:

La 3 decembrie 2015, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Tamarei Vatavu și Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari, intervenienți

accesorii Tatiana Bulat, Dorin Duca și ÎS „Cadastru” cu privire la instalarea liniei de

demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, obligarea de a nu crea

piedici în folosința terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral.

La 11 mai 2018, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată

concretizată împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii

Primăria sat. Coșnița r-nul Dubăsari și Agenția Servicii Publice Departament

Cadastral, prin care suplimentar a solicitat și obligarea Tamarei Vatavu și Grigore

1

Vatavu să-i restituie din posesia nelegitimă suprafața acaparată ilegal în p. p. 3-4-5-

6 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu 45 cm, învecinat cu

terenul cu nr. cadastral XXXXX pe numele lui Nicolae Gorobeț și în p. p. 6-7 ale

terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu circa 60-65 cm, învecinat

cu terenul cu nr. cadastral XXXXX ce aparține Tamarei Vatavu, punctele de cotitură

conform planului geometric cu indicarea posesiei de fapt a bunului imobil cu nr.

cadastral XXXXX, executat de SCT Dubăsari la 16 februarie 2018, parte

componentă a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha,

amplasat în sat. XXXXX r-nul XXXXX, încasarea din contul pârâților în beneficiul

lui a prejudiciului patrimonial în mărime de 10 283,31 de lei și a prejudiciului moral

în mărime de 30 000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari,

prin care a fost admisă acțiunea parțial.

A fost obligată Tamara Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate

amplasate pe hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX, com. XXXXX, r-nul

XXXXX, în punctele de cotitură 17-16-15-14-13-12, din partea adiacentă cu terenul

cu nr. cadastral XXXXX, com. XXXXX, r-nul XXXXX, ce aparține cu drept de

proprietate lui Victor Cibuc, stabilite conform actului de constatare pe teren din 16

februarie 2018 al STC Dubăsari.

A fost obligată Tamara Vatavu să nu creeze piedici lui Victor Cibuc în

folosirea terenului ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX.

A fost încasat de la Tamara Vatavu și Grigore Vatavu în beneficiul lui Victor

Cibuc prejudiciul material în mărime de 10 283,31 de lei cauzat în urma atentării

inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX, în com. XXXXX r-nul XXXXX, suma de 7 500 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și suma de 3 765 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel înaintată de

Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva hotărârii din

14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari.

Prin decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Tamara Vatavu și menținută hotărârea primei instanțe.

La 3 februarie 2020, prin intermediul poștei electronice, Grigore Vatavu,

reprezentat de avocatul Oxana Ivanov a declarat recurs împotriva deciziei din

3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la o nouă examinare în instanța de apel.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a înceta

procedura de recurs pe marginea cererii de recurs declarată de Grigore Vatavu,

reprezentat de avocatul Oxana Ivanov din următoarele considerente.

2

În conformitate cu prevederile art. 4451 CPC, instanța de recurs dispune,

printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de

recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se

constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433.

În conformitate cu prevederile art. 430 CPC, sunt în drept să declare recurs

părțile și alți participanți la proces, martorul, expertul, specialistul, interpretul și

reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Iar potrivit dispozițiilor art. 429 alin. (5) CPC, nu pot fi atacate cu recurs

hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea

apelului prevăzută de lege.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, în interpretarea corectă a normelor legale enunțate

este de înțeles că, sunt în drept să declare recurs doar părțile și alți participanți la

proces, indicați la art. 430 CPC, care au folosit calea de apel.

La caz, este indubitabil că recursul lui Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul

Oxana Ivanov, prin care se solicită casarea deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, este înaintat de o persoană care, prin prisma art. 429 alin. (5) și

430 CPC, nu este în drept să-l declare, or, Grigore Vatavu nu a folosit calea apelului

prevăzută de lege.

Fiind cert că cererea de apel înaintată de Grigore Vatavu, reprezentat de

avocatul Oxana Ivanov împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Criuleni sediul Dubăsari, a fost restituită prin încheierea din 22 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, ca fiind depusă în afara termenului legal.

Față de cele ce preced, având în vedere că prin încheierea din 25 martie 2020

a Curții Supreme de Justiție, recursul lui Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul

Oxana Ivanov a fost considerat admisibil, instanța de recurs reieșind din dispozițiile

art. 4451 CPC, va dispune încetarea procedurii pe marginea cererii de recurs

declarată de Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva

deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 4451 CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios adminitrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se încetează procedura de recurs pe marginea cererii de recurs depuse de

Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva deciziei din

3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată a lui Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu cu privire

la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor,

restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în

folosința terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niunei căi de atac.

3

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

4

Dosarul nr. 2ra-537/20

Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul Dubăsari (jud. I. Malanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, I. Secrieru, I. Cotruță)

DECIZIE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul

Oxana Ivanov

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Cibuc împotriva

Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu cu privire la instalarea liniei de demarcare a

hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a

terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosința terenului, obligarea instalării

gardului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Tamara Vatavu și menținută hotărârea din

14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari, prin care acțiunea a fost

admisă parțial

constată:

La 3 decembrie 2015, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Tamarei Vatavu și Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari, intervenienți

accesorii Tatiana Bulat, Dorin Duca și ÎS „Cadastru” cu privire la instalarea liniei de

demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, obligarea de a nu crea

piedici în folosința terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că tatăl său, Serghei Cibuc deținea în

proprietate personală terenul pentru construcția locativă, cu suprafața de 0,1030 ha,

situată în com. Coșnița r-nul Dubăsari, cu nr. cadastral XXXXX0 în temeiul titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 17 decembrie 2014, casa de

5

locuit cu anexele auxiliare amplasate pe acest teren, cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, ceea ce se confirmă prin

certificatul nr. 335 din 6 martie 2015, eliberat de Primăria com. Coșnița r-nul

Dubăsari.

A comunicat că, după decesul tatălui său la 7 noiembrie 1998, în decurs de 6

luni după deces a acceptat succesiunea prin intrarea de fapt în posesia patrimoniului

succesoral.

La 19 martie 2015, notarul public Tamara Lăpușneanu i-a eliberat în temeiul

cererii certificatul de moștenitor legal, potrivit căruia se atestă faptul acceptării

moștenirii și dobândirii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

menționate, dreptul de proprietate fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile la

OCT Dubăsari, ÎS „Cadastru”.

A precizat că terenul ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX este învecinat cu

terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0108 ha, ce a aparținut lui Nicolae

Gorobeț, decedat la 12 martie 2006, după decesul căruia, succesiunea nefiind

acceptată de nimeni, a devenit proprietatea Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari,

și cu terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha, ce aparține Tamarei

Vatavu, cu terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1393 ha, ce aparține

Tatianei Bulat, cu terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha ce

aparține lui Dorin Duca și cu drumul public ce aparține Primăriei com. Coșnița r-nul

Dubăsari.

Astfel, între gospodăria ce-i aparține lui, gospodăria lui Nicolae Gorobeț cu

nr. cadastral XXXXX și gospodăria Tamarei Vatavu cu nr. cadastral XXXXX a fost

instalat un gard cu plasă metalică, demolat în luna mai 2013 de către Tamara Vatavu,

în pofida observațiilor făcute de către soția sa, Tatiana Cibuc.

După mutarea hotarului, Tamara Vatavu a început să construiască o temelie,

invocând că are acte juridice în acest sens, dânsa, crezând că aceasta construiește un

gard.

În luna august 2014, Tamara Vatavu a continuat lucrările de construcție, deși

atât el, cât și soția sa, Tatiana Cibuc, în timpul aflării lui peste hotarele țării, au

preîntâmpinat-o că construcțiile sunt amplasate pe teritoriul lor, însă fără nici un

rezultat.

Drept urmare, împotriva acțiunilor pârâtei Tamara Vatavu a depus plângeri la

diferite instanțe competente.

A susținut că, la înregistrarea dreptului de proprietate, efectuarea măsurărilor

cadastrale actualizate a terenului cu nr. cadastral XXXXX, s-a constatat că Tamara

Vatavu, fără careva drept juridic s-a folosit de terenul decedatului Nicolae Gorobeț,

a încălcat hotarul între terenul cu nr. cadastral XXXXX ce-i aparține și cu nr.

cadastral XXXXX ce a aparținut lui Nicolae Gorobeț și a construit pe terenul lui

construcții neautorizate, fără a avea acordul vecinilor la stabilirea hotarului și

ridicarea construcțiilor, inclusiv și al lui.

Din aceste considerente s-a adresat cu o cerere la Inspecția de Stat în

Construcții Centru mun. Chișinău, care prin procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. 0002310 din 4 decembrie 2014 a constatat comiterea contravenției

6

prevăzută de art. 179 Cod contravențional, prin efectuarea neautorizată a

construcțiilor, iar prin prescripția seria ISC nr. 0001918 din 4 decembrie 2014,

lucrările au fost sistate.

Prin hotărârea din 23 ianuarie 2015 a Judecătoriei Dubăsari, Tamara Vatavu

a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzută de art. 179 Cod

contravențional, fiindu-i aplicată pentru ridicarea construcției neautorizate

neautorizată a construcției pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX o

amendă în mărime de 100 unități convenționale (2 000 de lei).

Adresându-se către SRL „Terrainfoplus” de a transpune terenul ce-i aparține

în natură, a constatat că transpunerea terenului cu nr. cadastral XXXXX pe

segmentele 3-4, 4-5, 5-6, 6-7 este imposibilă, deoarece hotarul juridic al terenului cu

nr. cadastral XXXXX este suprapus de hotarele de facto, inclusiv construcțiile

edificate de către adiacenții cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, accesul și acordul

în vederea executării lucrărilor fiind posibil de asigurat doar de către proprietarii

terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX.

A remarcat că s-a adresat către Tamara Vatavu în vederea stabilirii benevole

a hotarelor în natură cu demolarea construcțiilor neautorizate construite pe terenul

lui, neîmpiedicarea lui în folosirea terenului ce-i aparține, dar a primit refuz.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 320, 321, 376, 377, 379,

389, 393 Cod civil, art. 84, 94, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, instalarea liniei de demarcare a hotarelor între

terenul ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat

în com. XXXXX r-nul XXXXX și terenurile vecine cu nr. cadastrale XXXXX, cu

suprafața de 0,0108 ha ce aparține Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari și nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha ce aparține Tamarei Vatavu, în

corespundere cu hotarele juridice indicate în titlurile de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberate pentru aceste terenuri de Primăria com. Coșnița r-nul

Dubăsari, obligarea ÎS „Cadastru” și Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari să

efectueze la fața locului instalarea hotarelor cu identificarea prin borne a terenurilor

cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX și XXXXX, obligarea Tamarei Vatavu să

demoleze construcțiile neautorizate amplasate pe terenul lui cu nr. cadastral

XXXXX, obligarea Tamarei Vatavu să instaleze gardul pe hotar între gospodăria sa

și gospodăria lui în corespundere cu hotarele juridice indicate în titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea Tamarei Vatavu să nu

creeze piedici în folosința terenului lui cu nr. cadastral XXXXX, precum și încasarea

din contul Tamarei Vatavu în beneficiul lui a cheltuielilor de judecată.

La 11 mai 2018, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată

concretizată împotriva Tamarei Vatavu și a lui Grigore Vatavu, intervenienți

accesorii Primăria sat. Coșnița r-nul Dubăsari și Agenția Servicii Publice

Departament Cadastral, prin care suplimentar a solicitat și obligarea Tamarei Vatavu

și Grigore Vatavu să-i restituie din posesia nelegitimă suprafața acaparată ilegal în

p. p. 3-4-5-6 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu 45 cm,

învecinat cu terenul cu nr. cadastral XXXXX pe numele lui Nicolae Gorobeț și în p.

p. 6-7 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu circa 60-65 cm,

7

învecinat cu terenul cu nr. cadastral XXXXX ce aparține Tamarei Vatavu, punctele

de cotitură conform planului geometric cu indicarea posesiei de fapt a bunului imobil

cu nr. cadastral XXXXX, executat de SCT Dubăsari la 16 februarie 2018, parte

componentă a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha,

amplasat în sat. XXXXX r-nul XXXXX, încasarea din contul pârâților în beneficiul

lui a prejudiciului patrimonial în mărime de 10 283,31 de lei, cauzat în urma atentării

inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX în com. XXXXX r-nul XXXXX și a prejudiciului moral în

mărime de 30 000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acesteia a invocat că pârâții au ridicat pe terenul ce-i aparține lui

o construcție ilegală care în mod inadmisibil afectează acest teren, cauzând daune

asupra stării tehnice a casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX.

Astfel, potrivit raportului de expertiză întocmit de Centrul de Expertize

Independente din Republica Moldova nr. 142 din 18 aprilie 2018, s-a depistat

încălcarea de către pârâți a hotarului terenului ce-i aparține, precum și terenului ce

aparține lui Nicolae Gorobeț, edificarea imobilelor de către pârâți a fost efectuată cu

încălcarea normelor legale în vigoare, iar prejudiciul cauzat de către pârâți fiind

evaluat în mărime de 10 283,31 de lei.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari,

prin care a fost admisă acțiunea parțial.

A fost obligată Tamara Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate

amplasate pe hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX, com. XXXXX, r-nul

XXXXX, în punctele de cotitură 17-16-15-14-13-12, din partea adiacentă cu terenul

cu nr. cadastral XXXXX, com. XXXXX, r-nul XXXXX, ce aparține cu drept de

proprietate lui Victor Cibuc, stabilite conform actului de constatare pe teren din 16

februarie 2018 al STC Dubăsari.

A fost obligată Tamara Vatavu să nu creeze piedici lui Victor Cibuc în

folosirea terenului ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX.

A fost încasat de la Tamara Vatavu și Grigore Vatavu în beneficiul lui Victor

Cibuc prejudiciul material în mărime de 10 283,31 de lei cauzat în urma atentării

inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX, în com. XXXXX r-nul XXXXX, suma de 7 500 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și suma de 3 765 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel înaintată de

Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva hotărârii din

14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari.

Prin decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Tamara Vatavu și menținută hotărârea primei instanțe.

8

La 3 februarie 2020, prin intermediul poștei electronice, Tamara Vatavu,

reprezentată de avocatul Oxana Ivanov a declarat recurs împotriva deciziei din

3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la o nouă examinare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o ilegală, deoarece instanța de apel a examinat superficial cauza și nu a motivat

decizia sa.

A relevat că Victor Cibuc, în cererea de chemare în judecată, a menționat că

între gospodăria ce-i aparține, gospodăria lui Nicolae Gorobeț cu nr. cadastral

XXXXX și gospodăria ei cu nr. cadastral XXXXX a fost instalat un gard cu plasă

metalică, iar în luna mai 2013 a fost demolat de ea, fapt care nu corespunde

adevărului și nici nu a fost probat nici într-un fel.

La fel, intimatul nu a prezentat vreo probă pertinentă care ar confirma că dînsa

ar fi refuzat nemotivat la adresarea lui Victor Cibuc de a stabili benevol hotarele în

natură, de a demola construcțiile neautorizate construite pe terenul lui și a nu-l

împiedica în folosirea terenului ce-i aparține, circumstanță care nici nu a avut loc.

A remarcat că se invocă că prejudiciul a fost cauzat de către Nicolae Gorobeț

și ea, însă instanțele de judecată ierarhic inferioare au încasat prejudiciul în sumă de

10 283,31 de lei, din contul ei și a lui Grigore Vatavu.

A comunicat că în baza certificatului de moștenitor testamentar din

2 august 2000 eliberat de notarul Olga Golubciuc, dânsa deține în proprietate terenul

cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,14 ha situat în com. XXXXX r-nul

XXXXX, acest certificat de moștenire fiind înregistrat în anul 2000 la Oficiul

Cadastral teritorial Dubăsari.

Astfel, terenul respectiv ea l-a moștenit în baza testamentului eliberat la

29 aprilie 1995 de la Elena Pantazii, care a decedat la 28 decembrie 1998.

Faptul că defunctei i-a fost repartizat în proprietate teren cu suprafața de 0,14

ha se confirmă și prin certificatul nr. 2742 din 15 decembrie 1999 și certificatul

provizoriu din 3 mai 1995 eliberate de Primăria com. Coșnița r-nul Dubăsari.

A evidențiat că pe act teren, împreună cu soțul său, Grigore Vatavu, fiind

ajutați de intimat, Vitalie Condur și alte persoane au inițiat lucrările de construcție a

bucătăriei de vară și a unui garaj, fără a depăși limita de hotar, fapt ce se confirmă și

prin pozele foto anexate la dosar.

A subliniat că la momentul inițierii construcțiilor, intimatul nu le-a înaintat

careva obiecții, dimpotrivă, i-a ajutat să construiască, iar această construcție nu

creeează obstacole vecinilor la folosirea terenurilor ce le aparțin.

Argumentele intimatului precum că dânșii au construit garajul și bucătăria de

vară cu depășirea limitei de hotar nu corespund realității.

A obiectat că, chiar și în cazul în care acest hotar ar fi fost depășit, pretențiile

respective ale lui Victor Cibuc urmează a fi respinse în temeiul art. 390 alin. (1) Cod

civil.

La edificarea acestor construcții nu este necesară obligatoriu existența unor

documente, aceasta reiese din art. 2 alin. (1), (2) din Legea privind calitatea în

construcții, fiind exceptate de la prevederile acestei legi clădirile de locuit cu un

9

nivel, pentru una sau două familii și anexele gospodărești ale acestora situate în

localitățile rurale, precum și construcțiile provizorii cu suprafețe mai mici de 150

m2.

Așadar, urma a fi respinsă pretenția intimatului privind necesitatea demarcării

hotarului între terenul acestuia și terenul lor.

A mai notat recurenta că de la momentul înregistrării terenului cu numărul

cadastral XXXXX pe numele lui Serghei Cibuc până în prezent, liniile de hotar între

terenurile cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX, precum și între loturile cu

numerele cadastrale XXXXX și XXXXX au rămas aceleași, adică au rămas

neschimbate.

A considerat că și pretențiile cu privire la repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral urmau a fi respinse, deoarece construcțiile au fost efectuate cu

acordul intimatului.

La 16 martie 2020, Victor Cibuc, reprezentat de avocatul Natalia Crîșmari a

depus referință la recursul declarat de Tamara Vatavu, solicitând respingerea

recursului ca inadmisibil.

La 19 februarie 2020, în adresa intervenienților accesorii Primăria sat. Coșnița

r-nul Dubăsari și IP „Agenția Servicii Publice” a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 166 vol. III), fiind

recepționată de către IP „Agenția Servicii Publice” la data de 24 februarie 2020 și

de către Primăria sat. Coșnița r-nul Dubăsari la data de 25 februarie 2020, ceea ce se

atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 182-183 vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului declarat de Tamara Vatavu,

reprezentată de avocatul Oxana Ivanov în adresa Curții Supreme de Justiție nu a

parvenit referința prin care intervenienții accesorii să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 3 februarie 2020 împotriva deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

10

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Victor Cibuc înaintând acțiunea în

judecată împotriva Tamarei Vatavu și a lui Grigore Vatavu, intervenienți accesorii

Tatiana Bulat, Dorin Duca, Primăria sat. Coșnița r-nul Dubăsari și Agenția Servicii

Publice Departament Cadastral, cu ulterioarele concretizări, a solicitat instalarea

liniei de demarcare a hotarelor între terenul ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX,

cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat în com. XXXXX r-nul XXXXX și terenurile

vecine cu nr. cadastrale XXXXX, cu suprafața de 0,0108 ha ce aparține Primăriei

com. Coșnița r-nul Dubăsari și nr. cadastral XXXXX2, cu suprafața de 0,1163 ha ce

aparține Tamarei Vatavu, în corespundere cu hotarele juridice indicate în titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberate pentru aceste terenuri de

Primăria com. Coșnița r-nul Dubăsari, obligarea ÎS „Cadastru” și Primăriei com.

Coșnița r-nul Dubăsari să efectueze la fața locului instalarea hotarelor cu

identificarea prin borne a terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX și

XXXXX, obligarea Tamarei Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate

amplasate pe terenul lui cu nr. cadastral XXXXX0, obligarea Tamarei Vatavu să

instaleze gardul pe hotar între gospodăria sa și gospodăria lui în corespundere cu

hotarele juridice indicate în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, obligarea Tamarei Vatavu să nu creeze piedici în folosința terenului lui cu nr.

cadastral XXXXX0, obligarea Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu să-i restituie din

posesia nelegitimă suprafața acaparată ilegal în p. p. 3-4-5-6 ale terenului cu nr.

cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu 45 cm, învecinat cu terenul cu nr.

cadastral XXXXX pe numele lui Nicolae Gorobeț și în p. p. 6-7 ale terenului cu nr.

cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu circa 60-65 cm, învecinat cu terenul cu

nr. cadastral XXXXX ce aparține Tamarei Vatavu, punctele de cotitură conform

planului geometric cu indicarea posesiei de fapt a bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX, executat de SCT Dubăsari la 16 februarie 2018, parte componentă a

terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat în sat.

XXXXX r-nul XXXXX, încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a

prejudiciului patrimonial în mărime de 10 283,31 de lei, cauzat în urma atentării

inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX, în com. XXXXX r-nul XXXXX și a prejudiciului moral în

mărime de 30 000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, de către prima instanță a fost admisă

acțiunea parțial, obligată Tamara Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate

amplasate pe hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX, com. XXXXX r-nul

XXXXX, în punctele de cotitură 17-16-15-14-13-12, din partea adiacentă cu terenul

cu nr. cadastral XXXXX, com. XXXXX r-nul XXXXX, ce aparține cu drept de

11

proprietate lui Victor Cibuc, stabilite conform actului de constatare pe teren din 16

februarie 2018 al STC Dubăsari, obligată Tamara Vatavu să nu creeze piedici lui

Victor Cibuc în folosirea terenului ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX și încasat

de la Tamara Vatavu și Grigore Vatavu în beneficiul lui Victor Cibuc prejudiciul

material în mărime de 10 283,31 de lei cauzat în urma atentării inadmisibile și

ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX,

asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX, în com. XXXXX r-nul XXXXX, suma de 7 500 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică și suma de 3 765 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest,

a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Tamara Vatavu, instanța de apel a respins

apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanței de apel este una nemotivată,

concluziile fiind expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere,

fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport

cu materialul probator reținut de prima instanță, precum și normele de drept ce

reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară

și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

În speță, în raport cu prevederile legale menționate, instanța de recurs

conchide că, menținând hotărârea primei instanțe prin care a fost încasată din contul

Tamarei Vatavu și lui Grigore Vatavu în beneficiul lui Victor Cibuc prejudiciul

material în mărime de 10 283,31 de lei cauzat în urma atentării inadmisibile și

ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX,

asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX, în com. XXXXX r-nul XXXXX, instanța de apel nu a supus examinării,

trecând cu vederea faptul că suma dată include prejudiciul pentru atentare

inadmisibilă construcție ilegală a terenului cu nr. cadastral XXXXX ce a aparținut

lui Nicolae Gorobeț (f. d. 19 vol. I).

Drept urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au delimitat

prejudiciul presupus adus în urma ridicării construcției pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX ce aparține Tamarei Vatavu și în urma ridicării construcției pe terenul cu

nr. cadastral XXXXX ce aparținea lui Nicolae Gorobeț, încasând această sumă de la

12

Tamara Vatavu și Grigore Vatavu, or, soluția cu privire la încasarea în beneficiul lui

Victor Cibuc a prejudiciului material din contul Tamarei Vatavu și lui Grigore

Vatavu, ca urmare a ridicării construcției pe terenul cu nr. cadastral XXXXX ce

aparținea lui Nicolae Gorobeț, nu a fost argumentată în niciun mod.

Omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, direct indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale,

aplicabile cazului.

Din alt punct de vedere, instanța de recurs va nota și faptul că instanțele de

judecată ierarhic inferioare ajungând la concluzia că Tamara Vatavu a ridicat

construcția neautorizată (garaj și bucătărie de vară) chiar pe hotar, la o distanță mai

mică de un metru de la hotar și 6 metri de la peretele casei de locuit a familie Cibuc,

nefiind respectată distanța minimă de cel puțin un metru de la peretele orb al casei

de locuit și cel puțin 2 metri de la peretele casei de locuit a familiei Cibuc, în linii

generale au reținut ca probe concluzia specialistului nr. 142 din 18 aprilie 2018 din

cadrul Centrului de Expertize Independente a Republicii Moldova și Actul de

constatare efectuat de către SRL „Terrainfoplus”.

Pe când, reieșind din prevederile art. 19 alin. (2) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, hotarul fix se stabilește în

baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună cu proprietarii terenurilor

adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmește în mod obligatoriu planul

geometric al terenului.

Iar potrivit pct. 2 din Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrării

cadastrale la nivel de teren, prin act de constatare pe teren se înțelege actul întocmit

de executantul lucrării cadastrale la identificarea bunului imobil, prin care se

constată corespunderea sau necorespunderea datelor din cadastru cu situația din

teren și propunerile de soluționare în cazul necorespunderilor.

Deci, este indubitabil că competența de a stabili hotarele între terenurile

învecinate aparține executantului lucrării cadastrale.

Așadar, prin prisma normelor enunțate, instanța de apel urma să stabilească

cu certitudine relevanța concluziei specialistului nr. 142 din 18 aprilie 2018 din

cadrul Centrului de Expertize Independente a Republicii Moldova și a Actului de

constatare efectuat de către SRL „Terrainfoplus”, la examinarea cerinței lui Victor

Cibuc cu privire la constatarea atentării inadmisibile asupra terenului și ridicării

construcției ilegale de către Tamara Vatavu cu demolarea acestora.

Aici de principiu este și faptul că, deși instanța de apel și-a fundamentat

concluzia inclusiv pe Actul de constatare din 16 februarie 2018, efectuat de către

inginerul cadastral Serghei Manolie, pe terenul cu nr. cadastral XXXXX ce aparține

lui Victor Cibuc, din conținutul acestuia se evidențiază doar faptul că planul

cadastral a fost întocmit în cadrul înregistrării masive și nu corespunde cu

amplasarea reală a terenului pe segmentele 3-12, 15-1, cu propunerea întocmirii

planului geometric nou, prin urmare nu indică cu certitudine de către cine au fost

încălcate hotarele terenului (f. d. 40 vol. II).

Distinct de aceaste constatări, se stabilește că soluția instanței de apel nu

13

conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care

s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante

în speță, respectiv instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Totodată, instanța de recurs relevă că având în vedere că cauza a fost

examinată de către instanța de apel prin prisma instituției solidaritărții, adică prin

aspectul răspunderii prin pluralitate de subiecte ca parte a raportului juridic, se

impune casarea integrală a deciziei instanței de apel.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a

casa decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare în instanța de apel,

deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul

Oxana Ivanov.

Se casează decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu

și Grigore Vatavu cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea

demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de

a nu crea piedici în folosința terenului, obligarea instalării gardului, repararea

prejudiciului material și prejudiciului moral, cu remiterea cauzei pentru rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

14

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

15