2ra-1040/21 — instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1040/21 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari (jud. I. Malanciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 27 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron Mariana Pitic examinând recursul declarat de Grigore Vatavu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria comunei Coșnița, raionul Dubăsari, Agenția Servicii Publice, Tatiana Bulat și Dorin Duca cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Tamara Vatavu și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, constată: La data de 03 decembrie 2015, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tamarei Vatavu și Primăriei com.

Coșnița r-nul Dubăsari, intervenienți accesorii Tatiana Bulat, Dorin Duca și ÎS „Cadastru” cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, obligarea de a nu crea piedici în folosința terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral. La data de 11 mai 2018, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria com.

Coșnița, r-nul Dubăsari și Agenția Servicii Publice, prin care suplimentar 1 a solicitat și obligarea pârâților să îi restituie din posesia nelegitimă suprafața acaparată ilegal în p. p. 3-4-5-6 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu 45 cm, învecinat cu terenul nr. cadastral XXXXX pe numele lui Nicolae Gorobeț și în p. p. 6-7 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu circa 60-65 cm, învecinat cu terenul nr. cadastral XXXXX ce aparține Tamarei Vatavu, punctele de cotitură conform planului geometric cu indicarea posesiei de fapt a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, executat de SCT Dubăsari la 16 februarie 2018, parte componentă a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat în XXXXX; încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a sumei de 10 283,31 cu titlu de prejudiciu material, cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul nr. cadastral XXXXX în com.

XXXXX și a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, acțiunea depusă de Cibuc Victor a fost admisă parțial și a fost obligată Tamara Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate amplasate pe hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX, com. XXXXX, în punctele de cotitură 17-16-15-14-13-12, din partea adiacentă cu terenul cu nr. cadastral XXXXX, com. XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Victor Cibuc, stabilite conform actului de constatare pe teren din 16 februarie 2018 al STC Dubăsari. A fost obligată Tamara Vatavu să nu creeze piedici lui Victor Cibuc în folosirea terenului ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX.

S-a încasat de la Tamara Vatavu și Grigore Vatavu în beneficiul lui Victor Cibuc suma de 10 283,31 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, în XXXXX, suma de 7 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 3 765 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 26 noiembrie 2018 Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari și restituirea cauzei la rejudecare.

La 04 martie 2018 Tamara Vatavu și Grigore Vatavu, reprezentați de avocatul Oxana Ivanov, au depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral. Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel depusă de Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari. 2 Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Tamara Vatavu și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost încetată procedura de recurs pe marginea cererii de recurs depuse de către Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov, din motivul că nu a folosit calea apelului prevăzută de lege. Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov și a fost casată decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători. Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Tamara Vatavu și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

La data de 08 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Grigore Vatavu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral, ca neîntemeiată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a înceta procedura de recurs pe marginea cererii de recurs declarată de Grigore Vatavu, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 4451 din Codul de procedură civilă, instanța de recurs dispune, printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433.

În conformitate cu prevederile art. 430 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs părțile și alți participanți la proces, martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Iar, potrivit dispozițiilor art. 429 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în interpretarea corectă a normelor legale enunțate este de înțeles că, sunt în drept să declare recurs doar părțile și alți participanți la proces, indicați la art. 430 din Codul de procedură civilă, care au folosit calea de apel.

La caz, este indubitabil că recursul lui Grigore Vatavu, prin care se solicită casarea deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, este înaintat de o persoană care, prin prisma art. 429 alin. (5) și 430 din Codul de procedură civilă, nu este în drept să-l declare, deoarece Grigore Vatavu nu a folosit calea apelului prevăzută de lege. 3 Or, apelul declarat de Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, a fost restituit prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind depus în afara termenului legal. Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a înceta procedura de recurs pe marginea recursului declarat de Grigore Vatavu împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4451 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se încetează procedura de recurs pe marginea cererii de recurs depusă de Grigore Vatavu împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria comunei Coșnița, raionul Dubăsari, Agenția Servicii Publice, Tatiana Bulat și Dorin Duca cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron Mariana Pitic 4 Dosarul nr. 2ra-1040/21 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari (jud. I. Malanciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) DECIZIE 27 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron Mariana Pitic examinând recursul declarat de Tamara Vatavu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria comunei Coșnița, raionul Dubăsari, Agenția Servicii Publice, Tatiana Bulat și Dorin Duca cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Tamara Vatavu și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, constată: La data de 03 decembrie 2015, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tamarei Vatavu și Primăriei com.

Coșnița r-nul Dubăsari, intervenienți accesorii Tatiana Bulat, Dorin Duca și ÎS „Cadastru” cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, obligarea de a nu crea piedici în folosința terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că tatăl său, Serghei Cibuc, a deținut în proprietate personală terenul pentru construcție locativă, cu suprafața de 0,1030 ha, situat în com. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX în baza titlului de autentificare a 5 dreptului deținătorului de teren din 17 decembrie 2014, casa de locuit cu anexele auxiliare amplasate pe acest teren, cu nr. cadastrale XXXXX, conform certificatului nr. 335 din 06 martie 2015, eliberat de Primăria com.

Coșnița, r-nul Dubăsari. A comunicat că, după decesul tatălui său la 07 noiembrie 1998, în decurs de 6 luni a acceptat succesiunea prin intrarea de fapt în posesia patrimoniului succesoral. La 19 martie 2015, notarul public Tamara Lăpușneanu i-a eliberat certificatul de moștenitor legal, prin care se atestă faptul acceptării moștenirii și dobândirii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile menționate, dreptul de proprietate fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile la OCT Dubăsari, ÎS „Cadastru”. A precizat că terenul ce îi aparține cu nr. cadastral XXXXX este învecinat cu următoarele terenuri: terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0108 ha, ce a aparținut lui Nicolae Gorobeț, decedat la 12 martie 2006, după decesul căruia, succesiunea nefiind acceptată de nimeni, a devenit proprietatea Primăriei com.

Coșnița, r-nul Dubăsari; terenul nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha, ce aparține Tamarei Vatavu; terenul nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1393 ha, ce aparține Tatianei Bulat; terenul nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha ce aparține lui Dorin Duca și cu drumul public ce aparține Primăriei com. Coșnița, r-nul Dubăsari. Astfel, între gospodăria ce aparține reclamantului, gospodăria lui Nicolae Gorobeț cu nr. cadastral XXXXX și gospodăria Tamarei Vatavu cu nr. cadastral XXXXX a fost instalat un gard din plasă metalică, demolat în luna mai 2013 de către Tamara Vatavu, în pofida observațiilor făcute de către soția sa Tatiana Cibuc. Reclamantul a susținut că după mutarea hotarului, Tamara Vatavu a început să construiască o temelie, invocând că are acte juridice în acest sens, însă nu a ridicat pereții.

Inițial a crezut că pârâta construiește un gard. În luna august 2014, Tamara Vatavu a continuat lucrările de construcție, deși atât el, cât și soția sa Tatiana Cibuc, în timpul aflării lui peste hotarele țării, au preîntâmpinat-o că construcțiile sunt amplasate pe teritoriul lor, însă, fără niciun rezultat. Drept urmare, a depus plângeri împotriva acțiunilor pârâtei Tamara Vatavu la diferite instanțe competente. A afirmat că la înregistrarea dreptului de proprietate și efectuarea măsurărilor cadastrale actualizate a terenului cu nr. cadastral XXXXX, s-a constatat că Tamara Vatavu, fără drept juridic, s-a folosit de terenul decedatului Nicolae Gorobeț, a încălcat hotarul între terenul nr. cadastral XXXXX ce îi aparține și nr. cadastral XXXXX, ce a aparținut lui Nicolae Gorobeț și a construit pe terenul lui construcții neautorizate, fără a avea acordul vecinilor la stabilirea hotarului și ridicarea construcțiilor, inclusiv acordul lui.

A menționat că s-a adresat cu o cerere la Inspecția de Stat în Construcții Centru mun. Chișinău, care prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 0002310 din 04 decembrie 2014 a constatat comiterea contravenției prevăzută de art. 179 din Codul contravențional, prin efectuarea neautorizată a construcțiilor, iar, prin prescripția seria ISC nr. 0001918 din 04 decembrie 2014, lucrările au fost sistate. Prin hotărârea din 23 ianuarie 2015 a Judecătoriei Dubăsari, Tamara Vatavu a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzută de art. 179 din Codul contravențional, fiindu-i 6 aplicată pentru ridicarea construcției neautorizate pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX o amendă în mărime de 100 de unități convenționale.

Reclamantul a notat că, adresându-se la SRL „Terrainfoplus” de a transpune terenul ce îi aparține în natură, a constatat că transpunerea terenului nr. cadastral XXXXX pe segmentele 3-4, 4-5, 5-6, 6-7 este imposibilă, deoarece hotarul juridic al terenului nr. cadastral XXXXX este suprapus de hotarele de facto, inclusiv construcțiile edificate de către adiacenții cu nr. cadastrale XXXXX, accesul și acordul în vederea executării lucrărilor fiind posibil de asigurat doar de către proprietarii terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX. A declarat că s-a adresat la Tamara Vatavu în vederea stabilirii benevole a hotarelor în natură cu demolarea construcțiilor neautorizate construite pe terenul lui, neîmpiedicarea lui în folosirea terenului ce îi aparține, însă, a primit refuz.

Victor Cibuc și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 320, 321, 376, 377, 379, 389, 393 din Codul civil și a solicitat instalarea liniei de demarcare a hotarelor între terenul ce îi aparține cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat în com. XXXXX și terenurile vecine cu nr. cadastrale XXXXX, cu suprafața de 0,0108 ha ce aparține Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari și nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha ce aparține Tamarei Vatavu, în corespundere cu hotarele juridice indicate în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberate pentru aceste terenuri de Primăria com. Coșnița r-nul Dubăsari, obligarea ÎS „Cadastru” și Primăriei com.

Coșnița r-nul Dubăsari să efectueze la fața locului instalarea hotarelor cu identificarea prin borne a terenurilor cu nr. XXXXX, obligarea Tamarei Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate amplasate pe terenul lui cu nr. cadastral XXXXX, obligarea Tamarei Vatavu să instaleze gardul pe hotar între gospodăria sa și gospodăria lui în corespundere cu hotarele juridice indicate în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea Tamarei Vatavu să nu creeze piedici în folosința terenului lui cu nr. cadastral XXXXX, precum și încasarea din contul Tamarei Vatavu în beneficiul lui a cheltuielilor de judecată. La data de 11 mai 2018, Victor Cibuc a depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria com.

Coșnița, r-nul Dubăsari și Agenția Servicii Publice, prin care suplimentar a solicitat și obligarea pârâților să îi restituie din posesia nelegitimă suprafața acaparată ilegal în p. p. 3-4-5-6 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu 45 cm, învecinat cu terenul nr. cadastral XXXXX pe numele lui Nicolae Gorobeț și în p. p. 6-7 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu circa 60-65 cm, învecinat cu terenul nr. cadastral XXXXX ce aparține Tamarei Vatavu, punctele de cotitură conform planului geometric cu indicarea posesiei de fapt a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, executat de SCT Dubăsari la 16 februarie 2018, parte componentă a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat în XXXXX; încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a sumei de 10 283,31 cu titlu de prejudiciu material, cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral 7 XXXXX, situată pe terenul nr. cadastral XXXXX în com.

XXXXX și a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, reclamantul a invocat suplimentar că pârâții au ridicat pe terenul ce-i aparține o construcție ilegală care în mod inadmisibil afectează acest teren, cauzând daune asupra stării tehnice a casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX. Astfel, potrivit raportului de expertiză întocmit de Centrul de Expertize Independente din Republica Moldova nr. 142 din 18 aprilie 2018, s-a depistat încălcarea de către pârâți a hotarului terenului ce îi aparține, precum și terenului ce aparține lui Nicolae Gorobeț, edificarea imobilelor de către pârâți a fost efectuată cu încălcarea normelor legale în vigoare, iar, prejudiciul cauzat de către pârâți fiind evaluat în mărime de 10 283,31 de lei.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, acțiunea depusă de Cibuc Victor a fost admisă parțial și a fost obligată Tamara Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate amplasate pe hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX, în punctele de cotitură 17-16-15-14-13-12, din partea adiacentă cu terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Victor Cibuc, stabilite conform actului de constatare pe teren din 16 februarie 2018 al STC Dubăsari. A fost obligată Tamara Vatavu să nu creeze piedici lui Victor Cibuc în folosirea terenului ce- i aparține cu nr. cadastral XXXXX.

S-a încasat de la Tamara Vatavu și Grigore Vatavu în beneficiul lui Victor Cibuc suma de 10 283,31 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, suma de 7 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 3 765 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 26 noiembrie 2018 Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari și restituirea cauzei la rejudecare.

La 04 martie 2018 Tamara Vatavu și Grigore Vatavu, reprezentați de avocatul Oxana Ivanov, au depus apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral. Prin încheierea din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel depusă de Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari. Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Tamara Vatavu și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

8 Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost încetată procedura de recurs pe marginea cererii de recurs depuse de către Grigore Vatavu, reprezentat de avocatul Oxana Ivanov, din motivul că nu a folosit calea apelului prevăzută de lege. Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Tamara Vatavu, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov și a fost casată decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători. Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Tamara Vatavu și a fost menținută hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

La data de 08 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Tamara Vatavu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral, ca neîntemeiată. În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este nemotivată și emisă cu aprecierea incorectă și incompletă a tuturor probelor și circumstanțelor cauzei. A menționat că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii delictuale, or, lucrările de construcție au fost executate legal.

La edificarea acestor construcții nu este necesară existența unor documente, acte permisive, fapt ce rezultă din prevederile art. 2 alin. (1), (2) din Legea privind calitatea în construcții nr. 721 din 02 februarie 1996, fiind exceptate de la prevederile acestei legi clădirile de locuit cu un nivel, pentru una sau două familii și anexele gospodărești ale acestora situate în localitățile rurale, precum și construcțiile provizorii cu suprafețe mai mici de 150 m2. A indicat că, construcția în litigiu a fost edificată pe terenul ce îi aparține cu drept de proprietate, dobândit prin succesiune după decesul Elenei Pantazii. Faptul că defunctei i-a fost repartizat în proprietate terenul cu suprafața de 0,14 ha se confirmă prin certificatul nr. 2742 din 15 decembrie 1999 și certificatul provizoriu din 03 mai 1995, eliberate de către Primăria com.

Coșnița, r-nul Dubăsari. Astfel, recurenta consideră că instanța de apel greșit a apreciat ca fiind justificată legal soluția instanței de fond cu privire la obligarea de a demola construcțiile neautorizate, care au prejudiciat intimatul Victor Cibuc, întrucât pentru astfel de categorii de construcții legea nu impune existența cărorva autorizații sau acte permisive. A susținut că instanțele de judecată ilegal au obligat-o să nu creeze piedici intimatului în folosirea terenului ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX, deoarece nu este clar ce anume piedici și prin ce mod dânsa le creează. La momentul inițierii construcțiilor, Gorobeț Victor nu le-a înaintat obiecții, dimpotrivă, i-au ajutat la lucrările de construcție, iar, această construcție nu creează în niciun fel obstacole vecinilor la folosirea terenurilor ce le aparțin.

Argumentele intimatului precum că a fost construit garajul și bucătăria de vară cu depășirea limitei de hotar, nu corespund realității, nefiind probate. 9 Recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare eronat au pus la baza hotărârilor concluzia specialistului nr. 142 din 18 aprilie 2018 din cadrul Centrului de Expertize Independente și actul de constatare efectuat de SRL „Terrainfoplus”, deoarece competența de a stabili hotarele între terenurile învecinate aparține doar executantului lucrării cadastrale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 octombrie 2020. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa Tamarei Vatavu la data de 10 decembrie 2020, conform scrisorii nr. 10600 (f.d. 41, volumul IV), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. În cererea de recurs, Tamara Vatavu a indicat că a luat cunoștință de decizia instanței de apel la 12 martie 2021. Astfel, recursul declarat la data de 08 aprilie 2021, este în termen. La 02 iunie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 88, 92-94, volumul IV). Prin referința depusă la 16 iunie 2021, Cibuc Victor a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată (f.d.

95-99, volumul IV). Alte referințe nu au fost depuse. În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 28 iulie 2021 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și pronunțarea în partea casată a unei noi hotărâri, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea 10 acțiunii.

Din materialele cauzei rezultă că, înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Victor Cibuc a solicitat: - instalarea liniei de demarcare a hotarelor între terenul ce îi aparține cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat în XXXXX și terenurile vecine cu nr. cadastrale XXXXX, cu suprafața de 0,0108 ha ce aparține Primăriei com. Coșnița r-nul Dubăsari și nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha ce aparține Tamarei Vatavu, în corespundere cu hotarele juridice indicate în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberate pentru aceste terenuri de Primăria com. Coșnița r-nul Dubăsari; - obligarea ÎS „Cadastru” și Primăriei com.

Coșnița r-nul Dubăsari să efectueze la fața locului instalarea hotarelor cu identificarea prin borne a terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX; - obligarea Tamarei Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate amplasate pe terenul lui cu nr. cadastral XXXXX; - obligarea Tamarei Vatavu să instaleze gardul pe hotar între gospodăria sa și gospodăria lui în corespundere cu hotarele juridice indicate în titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren; - obligarea Tamarei Vatavu să nu creeze piedici în folosința terenului lui cu nr. cadastral XXXXX; - obligarea Tamarei Vatavu și a lui Grigore Vatavu să îi restituie din posesia nelegitimă suprafața acaparată ilegal în p. p. 3-4-5-6 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu 45 cm, învecinat cu terenul nr. cadastral XXXXX pe numele lui Nicolae Gorobeț și în p. p. 6-7 ale terenului cu nr. cadastral XXXXX, în adâncul terenului cu circa 60-65 cm, învecinat cu terenul nr. cadastral XXXXX ce aparține Tamarei Vatavu, punctele de cotitură conform planului geometric cu indicarea posesiei de fapt a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, executat de SCT Dubăsari la 16 februarie 2018, parte componentă a terenului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1030 ha, amplasat în XXXXX; - încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a sumei de 10 283,31 cu titlu de prejudiciu material,

cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul nr. cadastral XXXXX în XXXXX și a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată. Prima instanță, fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii și a fost obligată Tamara Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate amplasate pe hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX, în punctele de cotitură 17-16-15-14-13-12, din partea adiacentă cu terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Victor Cibuc, stabilite conform actului de constatare pe teren din 16 februarie 2018 al STC Dubăsari.

De asemenea, Tamara Vatavu a fost obligată să nu creeze piedici lui Victor Cibuc în folosirea terenului ce-i aparține cu nr. cadastral XXXXX, cu încasarea de la Tamara Vatavu și Grigore Vatavu 11 în beneficiul lui Victor Cibuc a sumei de 10 283,31 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, în com. XXXXX, a sumei de 7 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 3 765 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Tamara Vatavu, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Instanța de recurs va verifica legalitatea deciziei instanței de apel doar în partea admiterii pretențiilor lui Victor Cibuc, deoarece hotărârile judecătorești au fost contestate doar în această parte. Judecând cauza în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe urmează a fi casate parțial.

Conform art. 376 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decât prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerințe este imposibilă. Conform art. 377 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lîngă respectarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influențe reciproce.

Potrivit art. 379 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații despre care se poate afirma cu certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. Dacă construcția sau instalația a fost ridicată respectându-se distanța de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. Iar, art. 389 alin. (1) și (3) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) prevede că orice construcție, lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime față de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.

În caz de nerespectare a distanței prevăzute la alin.(1) și (2), proprietarul vecin este îndreptățit să ceară scoaterea ori tăierea la înălțimea cuvenită a arborilor, plantațiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sunt ridicate. 12 Materialele cauzei atestă că terenul nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,103 ha, ce aparține cu drept de proprietate lui Cibuc Victor (f.d. 10, volumul I), este învecinat cu următoarele terenuri: terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0108 ha, ce a aparținut lui Nicolae Gorobeț, decedat la 12 martie 2006, după decesul căruia, succesiunea nefiind acceptată de nimeni, a devenit proprietatea Primăriei com. Coșnița, r-nul Dubăsari; terenul nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha, ce aparține Tamarei Vatavu; terenul nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1393 ha, ce aparține Tatianei Bulat; terenul nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1163 ha ce aparține lui Dorin Duca (f.d.

19, volumul I). Tamara Vatavu deține în proprietate în temeiul certificatului de moștenitor testamentar nr. 1148 din 02 august 2000 (f.d. 91, volumul I) casa de locuit cu terenul aferent, situate în XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX. Prin hotărârea din 23 ianuarie 2015 a Judecătoriei Dubăsari, Tamara Vatavu a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzută de art. 179 Cod contravențional, fiindu-i aplicată pentru faptul construirii neautorizate a bucătăriei de vară și a garajului cu dimensiunile de 140 m2, a unei amenzi în mărime de 100 de unități convenționale (f.d. 24-25, volumul I). Conform Actului privind transpunerea proiectului în teren, întocmit la 30 aprilie 2015 de SRL „Terrainfoplus”, au fost efectuate lucrări de transpunere în teren a punctelor de cotitură 1-2-3-4-5-6-7-8-9 al terenului cu suprafața 0,1030 ha nr. cadastral XXXXX, punctele de hotar fiind marcate cu țăruși în număr de 9 bucăți (f.d.

17, volumul I). La 09 noiembrie 2015, SRL „Terrainfoplus” a întocmit Actul de constatare prin care a stabilit că transpunerea hotarului juridic a terenului nr. cadastral XXXXX pe segmentele 3-4, 4-5, 5-6, 6-7 este imposibilă din motiv că hotarul juridic al terenului cu nr. cadastral XXXXX este suprapus de hotarele de facto, inclusiv construcțiile edificate de către adiacenții cu nr. cadastrale XXXXX, iar, accesul și acordul pentru efectuarea lucrărilor poate fi asigurat doar de proprietarii terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX.

În caz contrar, terenurile necesită o revizuire a hotarelor juridice prin actualizarea planurilor geometrice în comun acord al tuturor proprietarilor de teren al căror drepturi pot fi lezate, inclusiv APL Coșnița cu eventuale modificări în registrul de stat și este necesară o hotărâre judecătorească privind transpunerea în natură a hotarelor juridice pentru terenul cu nr. cadastral XXXXX (f.d.18, volumul I). Prin Actul de constatare pe teren din 16 februarie 2018, întocmit de către inginerul cadastral din cadrul SCT Dubăsari, Manolie Serghei, în rezultatul cercetărilor la terenul nr. cadastral XXXXX, ce aparține Tamarei Vatavu, s-a constatat: 1) planul cadastral a fost întocmit în cadrul înregistrării masive; 2) planul cadastral nu corespunde cu amplasarea reală a terenului pe segmentele 2-15; 3) necorespunderea datelor din planul cadastral cu amplasarea reală a terenului se datorează unor circumstanțe necunoscute; 4) se propune întocmirea planului geometric nou în baza actului de constatare (f.d.

36-37, volumul II). 13 Tot la 16 februarie 2018, inginerul cadastral din cadrul SCT Dubăsari, Manolie Serghei a întocmit Actul de constatare pe teren al terenului nr. cadastral XXXXX, ce aparține lui Cibuc Victor și a constatat că : 1) planul cadastral a fost întocmit în cadrul înregistrării masive; 2) planul cadastral nu corespunde cu amplasarea reală a terenului pe segmentele 3-12, 15-1; 3) necorespunderea datelor din planul cadastral cu amplasarea reală a terenului se datorează unor circumstanțe necunoscute; 4) se propune întocmirea planului geometric nou în baza actului de constatare (f.d. 40-41, volumul II). La 18 aprilie 2018 de către specialistul Mocanu Oleg, inginer constructor – specialist în cadrul formării prețurilor în construcții, în cadrul Centrului Expertize Independente din Republica Moldova, a fost întocmit raportul nr.142 (f.d.

105-117, volumul II), prin care s-a stabilit: 1) Ca rezultat al cercetării hotarului în p. 3-4-5-6-7, între terenurile cu nr. cadastral XXXXX și nr. cadastral XXXXX din s XXXXX, s-au depistat următoarele încălcări: a) în p.p 3-4-5-6 ale terenului cu nr. cadastral 3818113.300, în adâncul terenului a fost încălcat hotarul cu 40-45 cm, de proprietarul terenului cu nr. cadastral 3818113.301 Gorobeț Nicolae ; b) în p.p.

6-7 ale terenului cu nr. cadastral 3818113.300, în adâncul terenului a fost încălcat hotarul cu circa 60-65 cm, de către proprietarul terenului cu nr. cadastral 3818113.302 - Vatavu Tamara; 2) De proprietarii terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX, la edificarea imobilelor lor, au fost admise încălcări ale normelor în vigoare; 3) Defectele depistase la bunul imobil, casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, au parvenit în urma construcțiilor învecinate neautorizate efectuate de Gorobeț Nicolae și Vatavu Tamara care au prejudiciat proprietarul bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX Cibuc Victor, iar, prejudiciul material cauzat ultimului de către Gorobeț Nicolae și Vatavu Tamara constituie 10 283, 31 de lei.

În conformitate cu art. 2 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, hotarul este linia imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale terenului, delimitându-l de alte terenuri. Planul geometric reprezintă un document tehnic, întocmit în urma măsurărilor pe teren sau în baza materialelor topografo- geodezice și cartografice, în care se indică hotarele terenului și construcțiile capitale amplasate pe acesta. Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, lucrările cadastrale sunt executate de Agenția Servicii Publice și structurile sale teritoriale, de întreprinderile de stat și cele private. În cadrul Agenției Servicii Publice și a structurilor sale teritoriale, lucrările cadastrale sunt executate de ingineri cadastrali care poartă răspundere pentru corectitudinea și legalitatea lucrărilor executate.

Conform art. 19 alin. (1), (2), (5) și (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile, hotarul fix se stabilește prin marcarea hotarului terenului la fața locului prin puncte de hotar, cu racordarea acestora la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere. 14 Hotarul fix se stabilește în baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună cu proprietarii terenurilor adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmește în mod obligatoriu planul geometric al terenului. Hotarul general este hotarul stabilit în planul cadastral sau geometric, fără coordonarea acestuia cu proprietarii de terenuri adiacente. La întocmirea planului cadastral sau geometric în hotar general, suprafața terenului se consideră aproximativă și poate fi precizată la stabilirea hotarului fix.

Dacă hotarul general al terenului reprezentat în planul cadastral sau în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor, autoritatea administrației publice locale, la cererea proprietarului, stabilește hotarele terenului la fața locului. Potrivit pct. 4 din Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrării cadastrale la nivel de teren, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017, prin act de constatare pe teren se înțelege actul întocmit de executantul lucrării cadastrale la identificarea bunului imobil, prin care se constată corespunderea sau necorespunderea datelor din cadastru cu situația din teren și propunerile de soluționare în cazul necorespunderilor.

Analizând circumstanțele menționate în raport cu normele de drept citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că legislația în vigoare reglementează noțiunile de hotar general și hotar fix, respectiv, hotarul general este un hotar aproximativ, preliminar, pe când hotarul fix este hotarul stabilit cu precizie al terenului persoanei. Competența de a stabili hotarele între terenurile învecinate aparține executantului lucrării cadastrale. La caz, Curtea de Apel Chișinău a considerat ca fiind justificată legal soluția instanței de fond privind obligarea Tamarei Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate ridicate, care au prejudiciat proprietarul bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX Cibuc Victor.

Respectiv, instanța de apel a constatat că Tamara Vatavu a ridicat construcția neautorizată (garaj și bucătărie de vară) chiar pe hotar, la o distanță mai mică de un metru de la hotar și 6 metri de la peretele casei de locuit a familiei Cibuc, nefiind respectată distanța minimă cel puțin un metru de la peretele orb al casei de locuit și cel puțin 2 metri de la peretele casei de locuit și nici normele de apărare împotriva incendiilor, normelor sanitare, ecologice, urbanistice.

În acest sens, Curtea de Apel Chișinău a reținut cu titlu de probă actul de constatare al terenului situat pe adresa XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Cibuc Victor, întocmit de către inginerul cadastral Manolie Serghei la 16 februarie 2018. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că actul de constatare din 16 februarie 2018 nu demonstrează ridicarea construcției de către recurentă pe hotarul dintre gospodării, or, din conținutul acestui act se evidențiază doar faptul că planul cadastral a fost întocmit în cadrul 15 înregistrării masive și nu corespunde cu amplasarea reală a terenului pe segmentele 3- 12, 15-1, cu propunerea întocmirii planului geometric nou, prin urmare, nu indică cu certitudine de către cine au fost încălcate hotarele terenului (f.d.

40, volumul II). Astfel, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel precum că actul de constatare pe teren din 16 februarie 2018 nu a fost contestat în ordinea stabilită de lege și până la anulare, se prezumă legal și veridic, deoarece, după cum a fost menționat supra, acest act nu indică cert de către cine au fost încălcate hotarele terenului, fiind doar propusă întocmirea unui nou plan geometric, iar, conform legii, hotarul fix se stabilește în baza actului de constatare pe teren, cu întocmirea în mod obligatoriu a planului geometric al terenului.

Prin urmare, în contextul pretențiilor înaintate în acțiune cu privire la constatarea atentării inadmisibile asupra terenului și ridicării construcției ilegale de către Tamara Vatavu cu demolarea acestora, intimatul Cibuc Victor nu a prezentat probe privind stabilirea hotarului fix dintre terenurile vecine, or, în lipsa acestora este imposibil de a stabili faptul dacă recurenta Tamara Vatavu nu a ținut cont și nu a respectat la edificarea construcțiilor, distanța minima față de linia de hotar.

Cu referire la concluzia specialistului nr. 142 din 18 aprilie 2018 din cadrul Centrului de Expertize Independente a Republicii Moldova și a Actului de constatare efectuat de către SRL „Terrainfoplus”, instanța de recurs conchide că acestea nu pot servi drept probă pentru constatarea atentării inadmisibile asupra terenului și ridicării construcției ilegale de către Tamara Vatavu, în condițiile în care legiuitorul a prevăzut expres că, competența de a stabili hotarele între terenurile învecinate aparține executantului lucrării cadastrale.

În circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele ierarhic inferioare eronat au obligat-o pe Tamara Vatavu să demoleze construcțiile neautorizate amplasate pe hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX, în punctele de cotitură 17-16-15-14-13-12, din partea adiacentă cu terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Victor Cibuc, stabilite conform actului de constatare pe teren din 16 februarie 2018 al STC Dubăsari, precum și să nu creeze piedici lui Victor Cibuc în folosirea terenului ce îi aparține cu nr. cadastral XXXXX.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au admis pretenția cu privire la încasarea de la Tamara Vatavu și Grigore Vatavu în beneficiul lui Victor Cibuc a sumei de 10 283,31 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma atentării inadmisibile și ridicării construcției ilegale pe terenurile cu nr. cadastrale XXXXX, asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, în XXXXX, deoarece, la caz, nu a fost demonstrată atentarea inadmisibilă asupra terenului de către Tamara Vatavu. Date fiind cele relevate, instanța de recurs conchide că decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, urmează a fi casate în partea admiterii parțiale a acțiunii lui 16 Cibuc Victor, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea admiterii pretențiilor cu privire la obligarea demolării construcțiilor neautorizate, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, în rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe de a menține. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Tamara Vatavu.

Se casează parțial decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria comunei Coșnița, raionul Dubăsari, Agenția Servicii Publice, Tatiana Bulat și Dorin Duca cu privire la instalarea liniei de demarcare a hotarelor, obligarea demolării construcțiilor, restituirea din posesie nelegitimă a terenului, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, obligarea instalării gardului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, în partea admiterii pretențiilor cu privire la obligarea demolării construcțiilor neautorizate, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului, repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, și se pronunță în această parte o hotărâre nouă, prin care: Se resping pretențiile înaintate de către Victor Cibuc împotriva Tamarei Vatavu și Grigore Vatavu, intervenienți accesorii Primăria comunei Coșnița, raionul Dubăsari, Agenția Servicii Publice, Tatiana Bulat și Dorin Duca cu privire la obligarea demolării construcțiilor neautorizate, obligarea de a nu crea piedici în folosirea terenului,

repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiate. În rest, decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nina Vascan 17 Victor Burduh Aliona Miron Mariana Pitic 18