2rh-21/21 — anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren

Dosarul nr. 2rh-21/21

Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul Dubăsari (jud. A. Cerbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, M. Pitic, N. Craiu)

ÎNCHEIERE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Nina Țîgulea

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Țîgulea împotriva

Primarului com. Coșnița r-nul Dubăsari cu privire la anularea titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren și obligarea autorității publice locale de a reîntoarce

în proprietate terenul

împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Nina Țîgulea

constată:

La 17 decembrie 2018, Nina Țîgulea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului com. Coșnița r-nul Dubăsari cu privire la anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de terenen și obligarea autorității publice

locale de a reîntoarce în proprietate terenul.

În motivarea acțiunii a invocat că la 3 octombrie 2018, s-a adresat cu cerere

la Primăria com. Coșnița r-nul Dubăsari, prin care a solicitat reîntoarcerea terenului

său sădit cu viță de vie de lângă casă, înstrăinat ilegal, cu rugămintea suplimentară

de a examina cererea în prezența sa și de a i se prezenta un răspuns oficial în termenul

prevăzut de lege.

La 7 decembrie 2018, a primit un răspuns cu nr. 306 formal, înșelător, cu

încălcarea masivă a legislației în vigoare, iar la sfârșit cu inscripția „recomandare de

a se adresa în instanța de judecată pentru soluționare”.

A menționat că înșelarea se mai confirmă prin faptul că nimeni nu a

telefonat-o și nu a fost chemată la careva ședințe, iar cerința de a prezenta careva

acte este absurdă, deoarece primăria dispune de toate actele, inclusiv și cele

prezentate oficial primăriei de către Judecătoria r-nului Dubăsari (dosarul civil

nr. 24-3-1117-10042018) de care dânsa dispune.

Totodată, a comunicat reclamanta că din spusele sătenilor, neexaminarea

cererii ei în conformitate cu cerințele legislației în vigoare, are loc din blocajul

organizat de actualul inginer cadastral Vladimir Cibuc, feciorul lui Anatol Cibuc,

care a fost inginer cadastral și a organizat afacerea cu înstrăinarea pământului ei.

1

Conform contului personal nr. 1273, Eudochia Serbin, care este bunica

soțului, se consideră proprietară a 0,19 ha de pământ, fapt în totalmente probat prin

certificatul secției de arhivă a r-nului Dubăsari și or. Dubăsari nr. 387 din

10 septembrie 2013, pentru care dânsa plătea ultimii ani, până nu demult, toate

impozitele.

La 1 august 1986, Tudor Serbin, feciorul Eudochiei Serbin, a donat o parte

din acest pământ, în mărime de 0,11 ha, surorii sale Maria Gatman, conform

contractului de donație nr. 38 din 1 august 1986, înregistrat oficial de conducerea

satului.

Cu mulți ani mai târziu, a aflat că o parte din pământul acesteia în mărime de

0,1014 ha, în baza unei decizii, posibil falsificate, din 23 martie 1984 a adunării

membrilor unui colhoz, fără denumire, cu două semnături a cuiva, fără indicarea

familiilor și fără ștampilă și în baza deciziei Primăriei com. Coșnița, tot tainice,

nr. 29/6 din 28 martie 1993, în care Vladimir Loghinov nu figura, terenul care

susține că îi aparținea, a fost oferit acestuia pentru construcția casei de locuit,

neconstruită până în prezent.

Făcând cunoștință, prin intermediul IP Dubăsari, cu decizia tainică a Primăriei

com. Coșnița nr. 29/6 din 23 martie 1993, semnată de ex-primarul T. Cebotenco și

cu extrasul din acea decizie, considerate ilegale, prin care a fost înstrăinat lotul de

lângă casa sa, reiese că nu Vladimir Loghinov a primit terenul, dar Zahar Loghinov,

la moment pensionar și care are casă de locuit și lotul său de pământ la altă margine

a satului.

A susținut că nu este de neînțeles cum potrivit extrasului din acea decizie, lui

Zahar Loghinov i-au fost transmise în proprietate 0,1014 ha, lotul cu o parte din via

sa de lângă casa ei și nu de lângă casa lui, schimbându-i pentru mulți ani destinația

pentru construcția casei de locuit, adică încălcându-se abuziv art. 10 Cod funciar.

A remarcat că Zahar Loghinov o mulțime de ani nu a înregistrat și legitimat

terenul lor, dânsa prelungind achitarea impozitelor, fără modificarea deciziei

nominalizate, în care Vladimir Loghinov nu figura.

La 17 mai 2011, în baza altor documente falsificate și ilegale, lui Vladimir

Loghinov i-a fost eliberat de către primărie titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de terenul ce-i aparținea ei, semnat de cineva și nu de primarul de

atunci, pentru construcția casei de locuit, pe când el dispunea de apartament, apoi l-

a înregistrat la OCT Dubăsari cu nr. cadastral XXXXX сa mai târziu, fără a construi

ceva, l-a vândut prin intermediul Primăriei com. Coșnița.

A considerat că decizia tainică a Primăriei com. Coșnița nr. 29/6 din 28 martie

1993 a fost primită în lipsa dânsei, cu încălcarea abuzivă a art. 14, 17 alin. (2) și 40

alin. (2) lit. a) din Legea privind administrația publică locală, concretizând că la

17 mai 2011, Primăria com. Coșnița a eliberat documente ilegale lui Vladimir

Loghinov.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii contenciosului

administrativ, Legii privind administrația publică locală, Codului funciar, art. 166-

167, 277, 278 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, repunerea în termen a cererii pentru examinare,

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 17 mai

2011 de Primarul com. Coșnița pentru bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX din

2

sat. XXXXX r-nul XXXXX și obligarea autorității publice locale de a reîntoarce în

proprietatea ei terenul cu suprafața de 0,1014 ha.

Prin încheierea protocolară din 15 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul

Dubăsari, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Vladimir

Loghinov.

Prin încheierea protocolară din 15 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul

Dubăsari, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Dumitru

Pisarciuc și Angela Gulica.

Prin hotărârea din 3 iulie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Nina Țîgulea și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de către Nina Țîgulea.

La 18 ianuarie 2021, Nina Țîgulea a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat

admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii instanței de recurs, a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează

a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești aplică legile

procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de

procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii,

ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

La caz, se va menționa că prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2018, au fost

stabilite categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 448 CPC, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut,

a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

3

Raportând la caz prevederile legale menționate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

specifica că încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

Se constată că prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de

Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Nina Țîgulea.

Potrivit art. 440 CPC, care reglementează procedura examinării admisibilității

recursului, încheierea prin care completul din 3 judecători decide în mod unanim

asupra inadmisibilității recursului, în cazul în care se constată existența unuia din

temeiurile prevăzute la art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul

recursului.

La caz, prin prisma acestor prevederi legale, este cert că prin încheierea din

25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, supusă revizuirii de către Nina

Țîgulea, instanța de recurs nu s-a expus asupra fondului recursului, respectiv, nici a

cauzei, verificând doar, prin prisma art. 440 CPC, existența temeiurilor de

admisibilitate a recursului declarat, constatând lipsa acestora.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire depusă de Nina Țîgulea împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a

Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul de dispoziție

judecătoresc menționat nu se supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nina Țîgulea

împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Țîgulea împotriva Primarului

com. Coșnița r-nul Dubăsari cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și obligarea autorității publice locale de a reîntoarce în

proprietate terenul.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

4