2rh-21/21 — anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren

Dosarul nr. 2rh-21/21 Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul Dubăsari (jud. A. Cerbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, M. Pitic, N. Craiu) ÎNCHEIERE 31 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de către Nina Țîgulea în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Țîgulea împotriva Primarului com.

Coșnița r-nul Dubăsari cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea autorității publice locale de a reîntoarce în proprietate terenul împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Nina Țîgulea constată: La 17 decembrie 2018, Nina Țîgulea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului com. Coșnița r-nul Dubăsari cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de terenen și obligarea autorității publice locale de a reîntoarce în proprietate terenul. În motivarea acțiunii a invocat că la 3 octombrie 2018, s-a adresat cu cerere la Primăria com.

Coșnița r-nul Dubăsari, prin care a solicitat reîntoarcerea terenului său sădit cu viță de vie de lângă casă, înstrăinat ilegal, cu rugămintea suplimentară de a examina cererea în prezența sa și de a i se prezenta un răspuns oficial în termenul prevăzut de lege. La 7 decembrie 2018, a primit un răspuns cu nr. 306 formal, înșelător, cu încălcarea masivă a legislației în vigoare, iar la sfârșit cu inscripția „recomandare de a se adresa în instanța de judecată pentru soluționare”. A menționat că înșelarea se mai confirmă prin faptul că nimeni nu a telefonat-o și nu a fost chemată la careva ședințe, iar cerința de a prezenta careva acte este absurdă, deoarece primăria dispune de toate actele, inclusiv și cele prezentate oficial primăriei de către Judecătoria r-nului Dubăsari (dosarul civil nr. 24-3-1117-10042018) de care dânsa dispune.

Totodată, a comunicat reclamanta că din spusele sătenilor, neexaminarea cererii ei în conformitate cu cerințele legislației în vigoare, are loc din blocajul organizat de actualul inginer cadastral Vladimir Cibuc, feciorul lui Anatol Cibuc, care a fost inginer cadastral și a organizat afacerea cu înstrăinarea pământului ei. 1 Conform contului personal nr. 1273, Eudochia Serbin, care este bunica soțului, se consideră proprietară a 0,19 ha de pământ, fapt în totalmente probat prin certificatul secției de arhivă a r-nului Dubăsari și or. Dubăsari nr. 387 din 10 septembrie 2013, pentru care dânsa plătea ultimii ani, până nu demult, toate impozitele. La 1 august 1986, Tudor Serbin, feciorul Eudochiei Serbin, a donat o parte din acest pământ, în mărime de 0,11 ha, surorii sale Maria Gatman, conform contractului de donație nr. 38 din 1 august 1986, înregistrat oficial de conducerea satului.

Cu mulți ani mai târziu, a aflat că o parte din pământul acesteia în mărime de 0,1014 ha, în baza unei decizii, posibil falsificate, din 23 martie 1984 a adunării membrilor unui colhoz, fără denumire, cu două semnături a cuiva, fără indicarea familiilor și fără ștampilă și în baza deciziei Primăriei com. Coșnița, tot tainice, nr. 29/6 din 28 martie 1993, în care Vladimir Loghinov nu figura, terenul care susține că îi aparținea, a fost oferit acestuia pentru construcția casei de locuit, neconstruită până în prezent. Făcând cunoștință, prin intermediul IP Dubăsari, cu decizia tainică a Primăriei com. Coșnița nr. 29/6 din 23 martie 1993, semnată de ex-primarul T. Cebotenco și cu extrasul din acea decizie, considerate ilegale, prin care a fost înstrăinat lotul de lângă casa sa, reiese că nu Vladimir Loghinov a primit terenul, dar Zahar Loghinov, la moment pensionar și care are casă de locuit și lotul său de pământ la altă margine a satului.

A susținut că nu este de neînțeles cum potrivit extrasului din acea decizie, lui Zahar Loghinov i-au fost transmise în proprietate 0,1014 ha, lotul cu o parte din via sa de lângă casa ei și nu de lângă casa lui, schimbându-i pentru mulți ani destinația pentru construcția casei de locuit, adică încălcându-se abuziv art. 10 Cod funciar. A remarcat că Zahar Loghinov o mulțime de ani nu a înregistrat și legitimat terenul lor, dânsa prelungind achitarea impozitelor, fără modificarea deciziei nominalizate, în care Vladimir Loghinov nu figura.

La 17 mai 2011, în baza altor documente falsificate și ilegale, lui Vladimir Loghinov i-a fost eliberat de către primărie titlul de autentificare a dreptului deținătorului de terenul ce-i aparținea ei, semnat de cineva și nu de primarul de atunci, pentru construcția casei de locuit, pe când el dispunea de apartament, apoi l- a înregistrat la OCT Dubăsari cu nr. cadastral XXXXX сa mai târziu, fără a construi ceva, l-a vândut prin intermediul Primăriei com. Coșnița. A considerat că decizia tainică a Primăriei com. Coșnița nr. 29/6 din 28 martie 1993 a fost primită în lipsa dânsei, cu încălcarea abuzivă a art. 14, 17 alin. (2) și 40 alin. (2) lit. a) din Legea privind administrația publică locală, concretizând că la 17 mai 2011, Primăria com.

Coșnița a eliberat documente ilegale lui Vladimir Loghinov. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii contenciosului administrativ, Legii privind administrația publică locală, Codului funciar, art. 166- 167, 277, 278 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, repunerea în termen a cererii pentru examinare, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 17 mai 2011 de Primarul com. Coșnița pentru bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX din 2 sat. XXXXX r-nul XXXXX și obligarea autorității publice locale de a reîntoarce în proprietatea ei terenul cu suprafața de 0,1014 ha. Prin încheierea protocolară din 15 aprilie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Vladimir Loghinov.

Prin încheierea protocolară din 15 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Dumitru Pisarciuc și Angela Gulica. Prin hotărârea din 3 iulie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul Dubăsari, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Nina Țîgulea și menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Nina Țîgulea. La 18 ianuarie 2021, Nina Țîgulea a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii instanței de recurs, a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

La caz, se va menționa că prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2018, au fost stabilite categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Totodată, prin prisma prevederilor art. 448 CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. 3 Raportând la caz prevederile legale menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a specifica că încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

Se constată că prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Nina Țîgulea. Potrivit art. 440 CPC, care reglementează procedura examinării admisibilității recursului, încheierea prin care completul din 3 judecători decide în mod unanim asupra inadmisibilității recursului, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. La caz, prin prisma acestor prevederi legale, este cert că prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, supusă revizuirii de către Nina Țîgulea, instanța de recurs nu s-a expus asupra fondului recursului, respectiv, nici a cauzei, verificând doar, prin prisma art. 440 CPC, existența temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat, constatând lipsa acestora.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Nina Țîgulea împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul de dispoziție judecătoresc menționat nu se supune revizuirii. În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nina Țîgulea împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Țîgulea împotriva Primarului com.

Coșnița r-nul Dubăsari cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și obligarea autorității publice locale de a reîntoarce în proprietate terenul. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 4