3ra-1162/23 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Examinarea superficială a cauzei
3ra-1162/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de avocatul Grigore Șișcanu în
numele și interesele Alexandrei Cociu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexandra Cociu împotriva Primăriei comunei
Vărzărești, raionul Nisporeni, terți Departamentul cadastru al Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice” și Valeriu Andronachi, privind
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-1162/23
NR. PIGD 2-22151102-01-3ra-24112023)
Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel și motivarea insuficientă
a hotărârii, constând în omisiunea analizării detaliate a probelor relevante,
aplicarea incorectă a regimului juridic al proprietății comune în devălmășie,
precum și neclarificarea impactului juridic al certificatelor și actelor prezentate
asupra drepturilor patrimoniale ale părților.
Judecătoria Ungheni, sediul central, jud. D. Racoviță,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul
Grigore Șișcanu în numele și interesele Alexandrei Cociu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 octombrie 2022, Alexandra Cociu a cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, terți
Departamentul cadastru al Agenției Servicii Publice și Valeriu Andronachi,
prin care a solicitat: - recunoașterea nulă a titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nr. cadastral xxxxx eliberat la 16 iulie 2013, pe numele
Valerii Andronache, de către Primăria comunei Vărzărești; - obligarea
Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, să emită un nou titlu de
autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Alexandrei Cociu,
cu indicarea suprafeței terenului de 0,08 ha; - obligarea Serviciului cadastral
teritorial Nisporeni al Departamentului cadastru al Agenției Servicii Publice,
să înregistreze în Registrul bunurilor imobile mențiunea cu privire la
corectarea erorii date în duplicatul titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx; - încasarea de la Primăria
comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, în beneficiul Alexandrei Cociu, a
cheltuielilor judiciare în sumă de 4 100 lei, constituit din onorariul achitat
avocatului și achitarea taxei de stat.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a fost căsătorită cu
Ștefan Cociu din 4 noiembrie 1957, fapt dovedit prin certificatul de căsătorie,
seria CS-V, nr. 0706347. După decesul soțului la 12 septembrie 2018, ea a
continuat să locuiască în gospodărie și a intrat în posesia întregii mase
succesorale.
În august 2022, intenționând să întocmească un testament, a constatat
că documentele privitoare la drepturile asupra terenurilor erau incorecte sau
incomplete. Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren emis
pentru soțul său Ștefan Cociu la 2 septembrie 2001, cu numărul cadastral
xxxxx, prezenta o greșeală în ceea ce privește suprafața terenului, indicând
0,2239 ha în loc de 0,3029 ha.
De asemenea, a constatat că terenul de 0,08 ha din conturul cadastral
xxxxx, pe care îl prelucra și pentru care achita impozite, a fost greșit trecut
1
pe numele lui Valerii Andronache printr-un duplicat al titlului de
autentificare emis la 16 iulie 2013.
Astfel, la 23 septembrie 2022, reclamanta a adresat o cerere prealabilă
Primăriei comunei Vărzărești, solicitând corectarea erorii prin anularea
duplicatului titlului emis pe numele lui Valerii Andronache și includerea
suprafeței de 0,08 ha în titlul emis pe numele Ștefan Cociu.
Primăria a refuzat să rezolve problema administrativ și a sugerat să se
adreseze instanței de judecată.
Reclamanta a invocat art. 46 din Constituția Republicii Moldova, care
garantează dreptul de proprietate privată, precum și prevederile Codului
funciar, Codului civil și Legii cadastrului bunurilor imobile.
A făcut trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 437/2019 privind
corectarea erorilor în procesul atribuirii de terenuri și la Legea nr. 514-
XII/1991, care stabilește condițiile de atribuire a loturilor de pământ către
cetățeni.
A subliniat că eroarea administrativă comisă de Primărie la eliberarea
titlului de autentificare constituie temei pentru nulitatea absolută a actului
administrativ, în conformitate cu art. 11 din Codul funciar.
A susținut că titlul emis pe numele lui Valerii Andronache este ilegal,
deoarece include suprafețe necorespunzătoare realității și contravine
legislației aplicabile în procesul de eliberare a titlurilor de proprietate.
A argumentat că acest duplicat nu reflectă situația juridică reală,
terenul de 0,08 ha fiind utilizat de familia sa și fiind înscris în Registrul
cadastral pe numele soțului decedat, Ștefan Cociu.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, s-a
admis parțial acțiunea depusă de Alexandra Cociu. S-a anulat titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren trecut în Registrul cadastral al
deținătorilor de terenuri cu nr. 1503 din 02 ianuarie 1997, eliberat de
Primăria comunei Vărzărești, raionul Nisporeni la 06 ianuarie 2001 lui
Valerii Andronache pentru terenul cu suprafața de 0,3935 ha, cu numărul
cadastral xxxxx. S-a anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de
teren duplicat trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr.
1503 din 02 ianuarie 1997, eliberat de Primăria comunei Vărzărești, raionul
Nisporeni la 06 ianuarie 2001 lui Valerii Andronache pentru terenul cu
suprafața de 0,4735 ha, cu numărul cadastral xxxxx. S-a obligat Primăria
comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, să elibereze Alexandrei Cociu, titlul
2
de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința terenului cu
suprafața de 0,08 ha. S-a obligat Departamentul Cadastral al Agenției
Servicii Publice (Serviciul teritorial cadastral Nisporeni) să înregistreze în
baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care urmează
a fi eliberat Alexandrei Cociu, mențiunea cu privire la corectarea erorii
comise în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren
duplicat eliberat de Primăria comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, pentru
terenul cu suprafața de 0,4735 ha, cu numărul cadastral xxxxx. S-a încasat
din contul Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, în beneficiul
Alexandrei Cociu, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 lei.
S-a respins acțiunea concretizată în partea încasării diferenței cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 1000 lei. S-a menționat părții reclamante că
poate solicita de la Serviciul Fiscal de Stat restituirea taxei de stat achitată în
prezenta acțiune în mărime de 100 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 decembrie 2022, IP „Agenția Servicii Publice”, a declarat apel
împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni, solicitând
casarea integrală a acesteia și emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea să
fie respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis apelul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”. S-a casat hotărârea
din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Ungheni și s-a emis o decizie nouă,
prin care: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Cociu Alexandra
împotriva Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, terți
Departamentul cadastru al Agenției Servicii Publice și Valeriu Andronachi,
privind obligarea autorității publice în emiterea actului administrativ
individual, s-a declarat inadmisibilă în temeiul prevederilor art. 207 alin. (2)
lit. e) Cod administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 octombrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, avocatul
Grigore Șișcanu, în numele și interesele Alexandrei Cociu, a declarat recurs
nemotivat împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău.
La 29 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d.121),
avocatul Grigore Șișcanu, în numele și interesele Alexandrei Cociu, a depus
3
cererea de recurs motivată, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel a fost
emisă cu încălcarea legii, fără a ține cont de circumstanțele cauzei și de
probele relevante administrate în dosar.
La fel, consideră că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat
prevederile legale în baza cărora a declarat acțiunea inadmisibilă.
În context, reprezentantul recurentei contestă constatarea instanței de
apel potrivit căreia acțiunea sa este inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2)
lit. e) din Codul administrativ, argumentând că această concluzie este
contrară faptelor și prevederilor legale aplicabile.
În mod concret, consideră că decizia de anulare a hotărârii instanței de
fond nu a avut în vedere că emiterea titlului contestat pe numele lui Valerii
Andronache s-a realizat cu încălcarea normelor de drept material și
procedural. Recurenta a prezentat probe că terenul respectiv îi aparține, fiind
parte a masei succesorale rămase după decesul soțului său.
Instanța de apel a susținut că reclamanta nu are calitatea de persoană
vătămată, însă recurenta argumentează că greșelile administrative ale
Primăriei și ale Departamentului Cadastral i-au afectat drepturile
patrimoniale. Ea a demonstrat că titlul emis pe numele lui Valerii
Andronache acoperă terenul utilizat de familia sa, teren care i-ar reveni de
drept.
A invocat că decizia instanței de apel este nejustificată, deoarece nu
ține cont de faptul că acțiunea în contencios administrativ este întemeiată pe
încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei, drept garantat de
Constituție și de legislația națională.
Instanța de apel a fost obligată să examineze faptele și probele
administrate, dar nu a făcut acest lucru în mod corespunzător, omisiune care
a dus la o decizie injustă și contrară normelor unui proces echitabil.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Referințe la recursul declarat nu au fost depuse.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
4
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței
de apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni
de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt
termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b)
prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu
a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar
dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este
obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul
de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează
cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a
fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost
restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ
și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul
din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să
fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților
în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una
dintre următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de
5
apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și
aplicării corecte a dreptului material.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ:
„(1) Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru
admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă,
acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere
judecătorească susceptibilă de recurs.
(2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special
când: e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă,
a unui drept în sensul art.17;”
Art. 572 din Codul civil:
„(1) Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sânt proprietatea lor
comună în devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între
ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.
(2) Orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate
comună în devălmășie până la proba contrară.
(3) În cazul în care bunul comun reprezintă un drept care, conform legii, se
dobândește prin înregistrare într-un registru de publicitate, iar dreptul este
înregistrat doar în folosul unuia dintre soți, oricare dintre soți poate cere să se
noteze în registrul de publicitate calitatea acelui drept de bun comun al soților. În
lipsa acestei notări, față de terțul dobânditor al dreptului înregistrat ori al unei
grevări asupra acelui drept nu se poate invoca calitatea lui de bun comun al soților,
cu excepția cazului în care se va demonstra că dobânditorul a cunoscut această
calitate pe altă cale.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată avocatului
Grigore Șișcanu, reprezentantul recurentei, prin notificare electronică la 30
octombrie 2023 (f.d.94), iar recurenta Alexandra Cociu a recepționat decizia
integrală la 3 decembrie 2023 (f.d.96).
Termenul de două luni pentru depunerea recursului, prevăzut de art.
245 din Codul administrativ, a început la 30 octombrie 2023. Iar cererea de
recurs, transmisă prin poștă pe 29 decembrie 2023, a fost depusă în termenul
legal, care expira la 30 decembrie 2023.
6
Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că,
circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de
judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:
Reclamanta Alexandra Cociu, a fost căsătorită cu Ștefan Cociu din 4
noiembrie 1957 până la decesul acestuia, survenit la 12 septembrie 2018. În
timpul căsătoriei, cei doi au dobândit un teren cu suprafața de 0,08 ha, utilizat
efectiv de familie.
Ulterior, în august 2022, cu ocazia pregătirii unui testament,
reclamanta a constatat că titlul de autentificare emis pentru soțul ei, Ștefan
Cociu, în 2001, prezenta o eroare în ceea ce privește suprafața terenului,
indicând 0,2239 ha în loc de 0,3029 ha. De asemenea, a descoperit că terenul
de 0,08 ha pe care îl prelucra fusese greșit atribuit lui Valerii Andronache
printr-un duplicat al titlului de autentificare emis la 16 iulie 2013.
La 23 septembrie 2022, reclamanta a depus o cerere prealabilă la
Primăria comunei Vărzărești, solicitând corectarea erorii și includerea
suprafeței de 0,08 ha în titlul emis pe numele soțului său decedat. Primăria a
refuzat, recomandând adresarea în instanță de judecată.
Prin acțiunea înaintată împotriva Primăriei comunei Vărzărești,
raionul Nisporeni, terți Departamentul cadastru al Agenției Servicii Publice
și Valeriu Andronachi, reclamanta a solicitat: recunoașterea nulă a titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral xxxxx eliberat la
16 iulie 2013, pe numele Valerii Andronache, de către Primăria comunei
Vărzărești; obligarea Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, să
emită un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe
numele Alexandrei Cociu, cu indicarea suprafeței terenului de 0,08 ha;
obligarea Serviciului cadastral teritorial Nisporeni al Departamentului
cadastru al Agenției Servicii Publice, să înregistreze în Registrul bunurilor
imobile mențiunea cu privire la corectarea erorii date în duplicatul titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx;
încasarea de la Primăria comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, în beneficiul
Alexandrei Cociu, a cheltuielilor judiciare în sumă de 4 100 lei, constituit
din onorariul achitat avocatului și achitarea taxei de stat.
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2021, Judecătoria Ungheni a admis
parțial acțiunea reclamantei.
La 27 decembrie 2022, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel
împotriva acestei hotărâri.
Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 19 septembrie 2023, a casat
hotărârea primei instanțe, declarând acțiunea inadmisibilă în temeiul art. 207
7
alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, reținând că reclamanta nu a
demonstrat existența unui drept subiectiv vătămat.
Instanța de apel a subliniat că reclamanta nu a probat calitatea de
moștenitor al terenului litigios, neprezentând un certificat de moștenitor sau
dovezi privind acceptarea succesiunii.
Totodată, instanța de apel a considerat că titlul de autentificare
contestat a fost emis în temeiul deciziei Primăriei comunei Vărzărești nr. 07
din 27 octombrie 2000, un act administrativ necontestat.
La 11 octombrie 2023, fiind reprezentată de avocatul său Grigore
Șișcanu, Alexandra Cociu a formulat recurs împotriva deciziei instanței de
apel.
Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că acesta este admisibil și întemeiat. Decizia din 19
septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău este viciată de erori esențiale
întrucât instanța de apel a omis să analizeze complet circumstanțele relevante
și să examineze în mod corespunzător probele administrate în cauză.
Instanța de apel a calificat acțiunea drept inadmisibilă, fără să
analizeze toate elementele prezentate de reclamantă, inclusiv că era în
căsătorie cu defunctul Ștefan Cociu, ceea ce a dus la o soluție bazată pe o
examinare incompletă a faptelor și a probelor.
Instanța de apel nu a evaluat în mod corespunzător dacă terenul litigios
intră sub regimul proprietății comune în devălmășie a soților, conform art.
572 din Codul civil sau a codurilor anterioare care prevedeau un regim
juridic similar pentru bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei. Acesta
prevede că bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt considerate
proprietate comună în devălmășie, dacă nu s-a stabilit un alt regim juridic
prin lege sau printr-un contract matrimonial.
Certificatul de căsătorie anexat la dosar, care atestă că reclamanta a
fost căsătorită cu Ștefan Cociu din 4 noiembrie 1957 până la decesul
acestuia, reprezintă o probă esențială ce fundamentează acest aspect.
Această omisiune de a analiza regimul juridic al terenului în contextul
proprietății comune în devălmășie constituie un viciu procedural esențial, ce
impune restituirea cauzei la rejudecare pentru o evaluare completă a
circumstanțelor juridice.
Completul de judecată consideră că instanța de apel nu a evaluat în
mod adecvat dacă terenul litigios intră sub incidența regimului bunurilor
comune dobândite în timpul căsătoriei dintre Alexandra Cociu și soțul său
8
decedat, Ștefan Cociu. Această omisiune privează instanța de posibilitatea
de a stabili dacă reclamanta are un interes patrimonial legitim afectat.
Certificatul de căsătorie prezentat de reclamantă constituie un element
probatoriu ce atestă că aceasta poate pretinde calitatea de coproprietar a
terenului. Acest aspect trebuie avut în vedere la rejudecare pentru a evalua
impactul asupra drepturilor sale patrimoniale.
Instanța de apel ar fi trebuit să țină cont de faptul că drepturile
Alexandrei Cociu asupra terenului de 0,08 ha nu depind exclusiv de calitatea
sa de moștenitor, ci și de regimul matrimonial aplicabil. Aceasta este o
omisiune semnificativă, care ar putea justifica casarea deciziei de apel.
Ignorarea utilizării continuă a terenului de către reclamantă și regimul
de coproprietate al acestuia, constituie o potențială vătămare a dreptului său
patrimonial. Instanța de apel a omis să analizeze dacă această eroare
administrativă afectează drepturile garantate de art. 46 din Constituție.
În context, instanța de recurs menționează că eroarea instanței de apel
constă în omisiunea de a analiza regimul juridic al terenului și de a verifica
dacă acesta intră sub incidența proprietății comune în devălmășie. Această
omisiune afectează grav legalitatea soluției adoptate și impune restituirea
cauzei pentru rejudecare, cu obligația instanței de apel de a analiza complet
probele și de a evalua regimul juridic aplicabil terenului.
Prin omisiunea analizării probelor relevante, instanța de apel a încălcat
dreptul reclamantei la un proces echitabil, garantat de art. 20 din Constituție
și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a casa decizia, iar reținând că erorile procedurale
admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la
rejudecare, în alt complet de judecată, pentru o soluționare completă și
temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de avocatul Grigore Șișcanu în numele și
interesele Alexandrei Cociu.
Casează integral decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Alexandra Cociu împotriva Primăriei
9
comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, terți Departamentul cadastru al
Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și Valeriu Andronachi, privind
contestarea actului administrativ.
Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
10