3ra-1162/23 — anularea actului administrativ

La 14 octombrie 2022, Alexandra Cociu a cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, terți Departamentul cadastru al Agenției Servicii Publice și Valeriu Andronachi, prin care a solicitat: - recunoașterea nulă a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral xxxxx eliberat la 16 iulie 2013, pe numele Valerii Andronache, de către Primăria comunei Vărzărești; - obligarea Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, să emită un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Alexandrei Cociu, cu indicarea suprafeței terenului de 0,08 ha; - obligarea Serviciului cadastral teritorial Nisporeni al Departamentului cadastru al Agenției Servicii Publice, să înregistreze în Registrul bunurilor imobile mențiunea cu privire la corectarea erorii date în duplicatul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx; - încasarea de la Primăria comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, în beneficiul Alexandrei Cociu, a cheltuielilor judiciare în sumă de 4 100 lei, constituit din onorariul achitat avocatului și achitarea taxei de stat.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a fost căsătorită cu Ștefan Cociu din 4 noiembrie 1957, fapt dovedit prin certificatul de căsătorie, seria CS-V, nr. 0706347. După decesul soțului la 12 septembrie 2018, ea a continuat să locuiască în gospodărie și a intrat în posesia întregii mase succesorale.

În august 2022, intenționând să întocmească un testament, a constatat că documentele privitoare la drepturile asupra terenurilor erau incorecte sau incomplete. Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren emis pentru soțul său Ștefan Cociu la 2 septembrie 2001, cu numărul cadastral xxxxx, prezenta o greșeală în ceea ce privește suprafața terenului, indicând 0,2239 ha în loc de 0,3029 ha.

De asemenea, a constatat că terenul de 0,08 ha din conturul cadastral xxxxx, pe care îl prelucra și pentru care achita impozite, a fost greșit trecut 1 pe numele lui Valerii Andronache printr-un duplicat al titlului de autentificare emis la 16 iulie 2013.

Astfel, la 23 septembrie 2022, reclamanta a adresat o cerere prealabilă Primăriei comunei Vărzărești, solicitând corectarea erorii prin anularea duplicatului titlului emis pe numele lui Valerii Andronache și includerea suprafeței de 0,08 ha în titlul emis pe numele Ștefan Cociu.

Primăria a refuzat să rezolve problema administrativ și a sugerat să se adreseze instanței de judecată.

Reclamanta a invocat art. 46 din Constituția Republicii Moldova, care garantează dreptul de proprietate privată, precum și prevederile Codului funciar, Codului civil și Legii cadastrului bunurilor imobile.

A făcut trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 437/2019 privind corectarea erorilor în procesul atribuirii de terenuri și la Legea nr. 514- XII/1991, care stabilește condițiile de atribuire a loturilor de pământ către cetățeni.

A subliniat că eroarea administrativă comisă de Primărie la eliberarea titlului de autentificare constituie temei pentru nulitatea absolută a actului administrativ, în conformitate cu art. 11 din Codul funciar.

A susținut că titlul emis pe numele lui Valerii Andronache este ilegal, deoarece include suprafețe necorespunzătoare realității și contravine legislației aplicabile în procesul de eliberare a titlurilor de proprietate.

A argumentat că acest duplicat nu reflectă situația juridică reală, terenul de 0,08 ha fiind utilizat de familia sa și fiind înscris în Registrul cadastral pe numele soțului decedat, Ștefan Cociu.

La 29 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d.121), avocatul Grigore Șișcanu, în numele și interesele Alexandrei Cociu, a depus 3 cererea de recurs motivată, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

La fel, consideră că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile legale în baza cărora a declarat acțiunea inadmisibilă.

În context, reprezentantul recurentei contestă constatarea instanței de apel potrivit căreia acțiunea sa este inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, argumentând că această concluzie este contrară faptelor și prevederilor legale aplicabile.

În mod concret, consideră că decizia de anulare a hotărârii instanței de fond nu a avut în vedere că emiterea titlului contestat pe numele lui Valerii Andronache s-a realizat cu încălcarea normelor de drept material și procedural. Recurenta a prezentat probe că terenul respectiv îi aparține, fiind parte a masei succesorale rămase după decesul soțului său.

Instanța de apel a susținut că reclamanta nu are calitatea de persoană vătămată, însă recurenta argumentează că greșelile administrative ale Primăriei și ale Departamentului Cadastral i-au afectat drepturile patrimoniale. Ea a demonstrat că titlul emis pe numele lui Valerii Andronache acoperă terenul utilizat de familia sa, teren care i-ar reveni de drept.

A invocat că decizia instanței de apel este nejustificată, deoarece nu ține cont de faptul că acțiunea în contencios administrativ este întemeiată pe încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei, drept garantat de Constituție și de legislația națională.

Instanța de apel a fost obligată să examineze faptele și probele administrate, dar nu a făcut acest lucru în mod corespunzător, omisiune care a dus la o decizie injustă și contrară normelor unui proces echitabil.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ: „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de 5 apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 207 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ: „(1) Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. (2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17;”

Art. 572 din Codul civil: „(1) Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sânt proprietatea lor comună în devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. (2) Orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie până la proba contrară. (3) În cazul în care bunul comun reprezintă un drept care, conform legii, se dobândește prin înregistrare într-un registru de publicitate, iar dreptul este înregistrat doar în folosul unuia dintre soți, oricare dintre soți poate cere să se noteze în registrul de publicitate calitatea acelui drept de bun comun al soților. În lipsa acestei notări, față de terțul dobânditor al dreptului înregistrat ori al unei grevări asupra acelui drept nu se poate invoca calitatea lui de bun comun al soților, cu excepția cazului în care se va demonstra că dobânditorul a cunoscut această calitate pe altă cale.”

Termenul de două luni pentru depunerea recursului, prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, a început la 30 octombrie 2023. Iar cererea de recurs, transmisă prin poștă pe 29 decembrie 2023, a fost depusă în termenul legal, care expira la 30 decembrie 2023. 6

Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:

Reclamanta Alexandra Cociu, a fost căsătorită cu Ștefan Cociu din 4 noiembrie 1957 până la decesul acestuia, survenit la 12 septembrie 2018. În timpul căsătoriei, cei doi au dobândit un teren cu suprafața de 0,08 ha, utilizat efectiv de familie.

Ulterior, în august 2022, cu ocazia pregătirii unui testament, reclamanta a constatat că titlul de autentificare emis pentru soțul ei, Ștefan Cociu, în 2001, prezenta o eroare în ceea ce privește suprafața terenului, indicând 0,2239 ha în loc de 0,3029 ha. De asemenea, a descoperit că terenul de 0,08 ha pe care îl prelucra fusese greșit atribuit lui Valerii Andronache printr-un duplicat al titlului de autentificare emis la 16 iulie 2013.

La 23 septembrie 2022, reclamanta a depus o cerere prealabilă la Primăria comunei Vărzărești, solicitând corectarea erorii și includerea suprafeței de 0,08 ha în titlul emis pe numele soțului său decedat. Primăria a refuzat, recomandând adresarea în instanță de judecată.

Prin acțiunea înaintată împotriva Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, terți Departamentul cadastru al Agenției Servicii Publice și Valeriu Andronachi, reclamanta a solicitat: recunoașterea nulă a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral xxxxx eliberat la 16 iulie 2013, pe numele Valerii Andronache, de către Primăria comunei Vărzărești; obligarea Primăriei comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, să emită un nou titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Alexandrei Cociu, cu indicarea suprafeței terenului de 0,08 ha; obligarea Serviciului cadastral teritorial Nisporeni al Departamentului cadastru al Agenției Servicii Publice, să înregistreze în Registrul bunurilor imobile mențiunea cu privire la corectarea erorii date în duplicatul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx; încasarea de la Primăria comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, în beneficiul Alexandrei Cociu, a cheltuielilor judiciare în sumă de 4 100 lei, constituit din onorariul achitat avocatului și achitarea taxei de stat.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2021, Judecătoria Ungheni a admis parțial acțiunea reclamantei.

La 27 decembrie 2022, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel împotriva acestei hotărâri.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 19 septembrie 2023, a casat hotărârea primei instanțe, declarând acțiunea inadmisibilă în temeiul art. 207 7 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, reținând că reclamanta nu a demonstrat existența unui drept subiectiv vătămat.

Instanța de apel a subliniat că reclamanta nu a probat calitatea de moștenitor al terenului litigios, neprezentând un certificat de moștenitor sau dovezi privind acceptarea succesiunii.

Totodată, instanța de apel a considerat că titlul de autentificare contestat a fost emis în temeiul deciziei Primăriei comunei Vărzărești nr. 07 din 27 octombrie 2000, un act administrativ necontestat.

La 11 octombrie 2023, fiind reprezentată de avocatul său Grigore Șișcanu, Alexandra Cociu a formulat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că acesta este admisibil și întemeiat. Decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău este viciată de erori esențiale întrucât instanța de apel a omis să analizeze complet circumstanțele relevante și să examineze în mod corespunzător probele administrate în cauză.

Instanța de apel a calificat acțiunea drept inadmisibilă, fără să analizeze toate elementele prezentate de reclamantă, inclusiv că era în căsătorie cu defunctul Ștefan Cociu, ceea ce a dus la o soluție bazată pe o examinare incompletă a faptelor și a probelor.

Instanța de apel nu a evaluat în mod corespunzător dacă terenul litigios intră sub regimul proprietății comune în devălmășie a soților, conform art. 572 din Codul civil sau a codurilor anterioare care prevedeau un regim juridic similar pentru bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei. Acesta prevede că bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt considerate proprietate comună în devălmășie, dacă nu s-a stabilit un alt regim juridic prin lege sau printr-un contract matrimonial.

Certificatul de căsătorie anexat la dosar, care atestă că reclamanta a fost căsătorită cu Ștefan Cociu din 4 noiembrie 1957 până la decesul acestuia, reprezintă o probă esențială ce fundamentează acest aspect.

Această omisiune de a analiza regimul juridic al terenului în contextul proprietății comune în devălmășie constituie un viciu procedural esențial, ce impune restituirea cauzei la rejudecare pentru o evaluare completă a circumstanțelor juridice.

Completul de judecată consideră că instanța de apel nu a evaluat în mod adecvat dacă terenul litigios intră sub incidența regimului bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei dintre Alexandra Cociu și soțul său 8 decedat, Ștefan Cociu. Această omisiune privează instanța de posibilitatea de a stabili dacă reclamanta are un interes patrimonial legitim afectat.

Certificatul de căsătorie prezentat de reclamantă constituie un element probatoriu ce atestă că aceasta poate pretinde calitatea de coproprietar a terenului. Acest aspect trebuie avut în vedere la rejudecare pentru a evalua impactul asupra drepturilor sale patrimoniale.

Instanța de apel ar fi trebuit să țină cont de faptul că drepturile Alexandrei Cociu asupra terenului de 0,08 ha nu depind exclusiv de calitatea sa de moștenitor, ci și de regimul matrimonial aplicabil. Aceasta este o omisiune semnificativă, care ar putea justifica casarea deciziei de apel.

Ignorarea utilizării continuă a terenului de către reclamantă și regimul de coproprietate al acestuia, constituie o potențială vătămare a dreptului său patrimonial. Instanța de apel a omis să analizeze dacă această eroare administrativă afectează drepturile garantate de art. 46 din Constituție.

În context, instanța de recurs menționează că eroarea instanței de apel constă în omisiunea de a analiza regimul juridic al terenului și de a verifica dacă acesta intră sub incidența proprietății comune în devălmășie. Această omisiune afectează grav legalitatea soluției adoptate și impune restituirea cauzei pentru rejudecare, cu obligația instanței de apel de a analiza complet probele și de a evalua regimul juridic aplicabil terenului.

Prin omisiunea analizării probelor relevante, instanța de apel a încălcat dreptul reclamantei la un proces echitabil, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia, iar reținând că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată, pentru o soluționare completă și temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de avocatul Grigore Șișcanu în numele și interesele Alexandrei Cociu. Casează integral decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Cociu împotriva Primăriei 9 comunei Vărzărești, raionul Nisporeni, terți Departamentul cadastru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și Valeriu Andronachi, privind contestarea actului administrativ. Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 10