3ra-736/23 — Anularea actului administrativ

3ra-736/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-736/23 (2-22069851-01-3ra-11072023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători –V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

D E C I Z I E

24 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Agenția Servicii Publice,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cozlov

Alexandru și Cozlov Tatiana împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de avocatul Danu Alexandru în interesele lui Cozlov

Alexandru și Cozlov Tatiana, casată hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, fiind pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 17 mai 2022, Cozlov Alexandru și Cozlov Tatiana au depus acțiune în

contencios administrativ împotriva Agenției Servicii Publice, solicitând anularea

deciziei nr. 11/C/186/2022/47/2022 din 14 aprilie 2022, emisă de registratorul

Agenției Servicii Publice, Aliona Gușan, și obligarea Agenției Servicii Publice să

înregistreze în Registrul bunurilor imobile procesele-verbale nr. 01 și 02 din 07 iulie

2021 prin care s-au recepționat lucrările de construcție a anexelor și resistematizare a

încăperilor izolate cu numărul cadastral XXXXXXXX și XXXXXXXX, amplasate în

com. Coșnița, sat. Coșnița, str. XXXXX, 66.

În motivarea acțiunii înaintate s-a indicat că, la 11 martie 2022, reprezentantul

care acționa în numele lui Cozlov Alexandru în temeiul procurii nr. 5-1908 din 31

martie 2021, s-a adresat la SCT Dubăsari în vederea înregistrării în Registrul bunurilor

imobile a proceselor-verbale nr. 01 și 02 din 07 iulie 2021 prin care s-au recepționat

lucrările de construcție a anexelor și resistematizare a încăperilor izolate cu numărul

cadastral XXXXXXXXși XXXXXXXX, amplasate în com. Coșnița, sat. Coșnița, str.

XXXXX, 66.

Registratorul SCT Dubăsari a decis respingerea cererii de înregistrare în temeiul

art. 31 alin.(1) lit. d), alin. (2) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1453

din 25 februarie 1998.

Luând în considerație faptul că deciziile registratorului SCT Dubăsari erau

nemotivate și absolut neclare, la 18 martie 2022, reprezentantul reclamanților a depus

1

o contestație la registratorul superior din cadrul Agenției Servicii Publice, în

conformitate cu art. 12 alin. (7) lit. a) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998.

La 14 aprilie 2022, registratorul din cadrul Agenției Servicii Publice, Aliona

Gușan, ca rezultat a examinării contestației, a decis să completeze decizia de

respingere a cererii de înregistrare a bunului imobil reconstruit și a dreptului de

proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXXXX, situat în str.

XXXXX, 66, sat. Coșnița, r. Dubăsari, emisă de registratorul Serviciului cadastral

Teritorial Dubăsari, Valeriu Driga la 11 martie 2022 și să respingă cererea de

înregistrare în temeiul art. 33 alin. (1) lit. d) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr.

1543 din 25 februarie 1998. Din motivarea registratorului, reclamanții au înțeles că

dânsa se referă la retroactivitatea unei legi invocate de petiționar în contestație, însă

în tot cuprinsul contestației nici nu s-a pomenit de aplicarea retroactivă a Legii nr.

163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. În contestație s-a

invocat aplicarea retroactivă a prevederilor pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112 din 22

iunie 2005 cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, care

se pun în aplicare din data de 14 februarie 2022, însă nicidecum a prevederilor Legii

nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Reclamanții au susținut că registratorul nu a motivat decizia sa din 14 aprilie

2022 de respingere a cererii, în raport cu procesele-verbale de recepție finală

prezentate pentru înregistrare, și anume nu s-a referit la retroactivitatea prevederilor

pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea bunurilor

imobile și a drepturilor asupra lor, care se pun în aplicare din data de 14 februarie

2022.

Mai mult, din luna decembrie 2017 și până la data de 14 februarie 2022,

registratorii din cadrul Agenției Servicii Publice au înregistrat toate procesele-verbale

de recepție, fără a atrage atenția la prevederile Legii nr. 163/2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție. De asemenea, timp de mai mult de 4 ani, în

comisiile de recepție finală specialiștii, atestați și calificați în modul stabilit, au

elaborat sute și mii de acte de recepție în formă liberă pe care registratorii din cadrul

Agenției Servicii Publice le-au înregistrat fără a invoca forma și conținutul acestora.

Conform art. 316 alin. (2) din Codul civil, forma actului juridic este o condiție

de valabilitate a actului juridic numai în cazurile expres prevăzute de lege.

În cazul recepției construcțiilor finanțate din surse private, investitorul

întocmește un act de recepție în formă liberă, fiind respectate prevederile capitolului

III1 din Regulamentul de recepție a contrucțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996.

Până la publicarea modificărilor pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie

2005 cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, comisiile

de recepție finală și-au desfășurat activitatea în strictă conformitate cu prevederile

Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996.

În atare situație, potrivit reclamanților, dacă registratorul are o pregătire și o

calificare corespunzătoare, urmează să ia în considerație ierarhia și principiile de

aplicare a actelor normative prevăzute în Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative. Or, forma și conținutul actelor juridice nu pot fi

reglementate de Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea

2

bunurilor imobile și a drepturilor a supra lor, în cazul în care forma și conținutul

acestora este stabilită de un act normativ cu o forță juridică superioară.

La caz, Guvernul Republicii Moldova a emis Regulamentul de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din

23 mai 1996, care reglementează expres formele și conținutul actelor de recepție finală

și dacă în capitolului III1 din Regulament nu se cere o anumită formă, rezultă că

autoritatea emitentă a lăsat această oportunitate comisiei de recepție finală.

În circumstanțele indicate, se constată că registratorul abuzează de norma

stabilită în pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor și o aplică retroactiv, deoarece comisia de

recepție finală a recepționat lucrările la 07 iulie 2021, după care, Secția verificare și

recepția lucrărilor cadastrale din cadrul Agenției Servicii Publice a emis avizul de

recepție a lucrării cadastrale.

Deci, se constată că actele de recepție nr. 01 și 02 din 07 iulie 2021 au fost emise

anterior intrării în vigoare a prevederilor pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie

2005 cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, actul normativ produce efecte doar cât este în

vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv.

Potrivit art. 73 alin. (3) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la

actele normative, au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc

sancțiuni mai blânde.

Prevederile expuse, se consolidează și prin interpretările anterioare ale Curții

Constituționale, care a statuat că legea nu se aplică faptelor săvârșite înainte de

intrarea ei în vigoare, adică nu are efect retroactiv. Legea dispune numai pentru

prezent și viitor și nu are efecte juridice pentru trecut [HCC nr. 32 din 29 octombrie

1998].

La caz, nu suportă critici poziția registratorului, precum că la actul de recepție

prevăzut de capitolului III1 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, se

aplică prevederile pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor a supra lor. Mai mult ca atât, nu este

clar cât de obligatorii sunt pentru comisia de recepție finală prevederile pct. 89 din

Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și

a drepturilor asupra lor în raport cu pct. 432 al cap. III1 din Regulamentul aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, dacă în cazul dat se prevede act de

recepție - care nu are stabilită o formă și un conținut anumit.

Totodată, s-a menționat că ordinul nr. 8 din 17 februarie 2021 cu privire la

modificarea Instrucțiunii nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea bunurilor

imobile și a drepturilor a supra lor, vine în contradicție cu prevederile art. 10 al Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, deoarece potrivit

articolului menționat, și anume lit. b), din sistemul organelor cadastrale face parte

doar Agenția Servicii Publice cu structurile sale teritoriale (organele cadastrale

teritoriale amplasate în centrele raionale, în municipii și în orașele Ceadîr-Lunga și

Vulcănești).

În tot cuprinsul Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie

1998, nu se regăsește o prevedere care ar reglementa că Agenția Relații Funciare și

Cadastru ar fi organul central de specialitate în domeniul cadastrului.

3

Din conținutul Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie

1998, rezultă că organul central de specialitate ar fi Agenția Servicii Publice.

Cu toate acestea, la 15 aprilie 2022, Agenția Relații Funciare și Cadastru, a

informat SRL „Expert Topcad” prin scrisoarea nr. 36/01-08/359 (anexată) că

„...Pornind de la nota informativă, scopul modificărilor întreprinse la pct. 89 din

instrucțiunea sus-numită a fost ajustarea normei la conținutul art. 404 al Legii nr.

1545/1998 cadastrului bunurilor imobile, care conține prevederi cu referire la

înregistrarea dreptului asupra bunului imobil construit. Totodată, Vă informăm că

datele care urmează să fie verificate de către registrator prin prisma pct. 89 în cadrul

înregistrării bunului imobil nou construit/reconstruit în baza procesului-verbal de

recepție la terminarea lucrărilor sau procesului-verbal de recepție finală, sunt expres

prevăzute în modelele documentelor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 285/1996

cu privire la aprobarea Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente. Astfel, modificările la pct. 89 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor cu nr. 112/2005, nu prevăd refuzul

înregistrării în cazul prezentării procesului-verbal de recepție finală sau procesului-

verbal la terminarea lucrării dacă acestea au fost întocmite asupra unui bun care a fost

construit/reconstruit în lipsa autorizației de construire. În conformitate cu pct. 52 din

Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285/1996, responsabilitatea

pentru încălcarea regulamentului menționat o poartă investitorul, executantul,

președintele comisiei de recepție și membrii ei, precum și toate persoanele

participante la recepția construcției”.

Astfel, la data înaintării contestării, nu era o poziție oficială a emitentului asupra

prevederilor pct. 89 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor cu nr. 112/2005, însă este evident că registratorii au fost

informați, sau cel puțin trebuiau să fie informați cum urmează a fi aplicate noile

prevederi ale pct. 89 din instrucțiune, în vederea aplicării uniforme ale actelor

normative și asigurarea egalității drepturilor cetățenilor.

Reclamanții au concluzionat că, registratorul Agenției Servicii Publice, Aliona

Gușan la emiterea deciziei nr.11/C/186/2022/47/2022 din 14 aprilie 2022, a interpretat

greșit prevederile pct. 89 din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile

și a drepturilor asupra lor cu nr. 112/2005 precum și prevederile art. 31 alin. (1) lit. d)

al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, depășindu-și

vădit competențele sale prevăzute de lege, iar actul administrativ defavorabil - refuzul

- este neîntemeiat și ilegal.

Potrivit reclamanților, cu referire la motivarea în fapt, actul administrativ emis

de Agenția Servicii Publice nu conține argumentele și premisele factologice aferente

emiterii acestui act, având în vedere faptul că solicitantul a prezentat toate

documentele valabile, având conținutul și forma corespunzătoare legislației.

Nu în ultimul rând, având în vedere natura de act administrativ individual

defavorabil, decizia registratorului nu conține nicio mențiune cu privire la procedura

administrativă care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii

ale participanților contrare conținutului final al actului, etc. Astfel, la caz, Agenția

Servicii Publice a oferit un refuz expres, fără a realiza audieri pe marginea faptelor

date a proprietarilor încăperilor izolate, fapt care denotă existența unui viciu de

procedură.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de Cozlov

4

Alexandru și Cozlov Tatiana împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Prin decizia din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel depusă de avocatul Danu Alexandru în interesele lui Cozlov Alexandru și

Cozlov Tatiana, casată hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, fiind pronunțată o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea; s-a anulat

decizia nr. 11/C/186/2022/47/2022 din 14 aprilie 2022 emisă de registratorul Agenției

Servicii Publice, Aliona Gușan; s-a obligat Agenția Servicii Publice să înregistreze în

Registrul bunurilor imobile procesele-verbale nr. 01 și 02 din 07 iulie 2021 prin care

s-au recepționat lucrările de construcție a anexelor și resistematizare a încăperilor

izolate cu nr. cadastral XXXXXXXXși XXXXXXXX, amplasate în com. Coșnița,

sat. Coșnița, str. XXXXX, 66.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la 17 februarie 2021, prin

ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 8 a fost modificată Instrucțiunea cu

privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor (în vigoare 14

februarie 2022), iar punctul 89 alin. (6) urma să aibă următorul cuprins: „Registratorul

verifică ca actul de recepție (procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor sau

procesul-verbal de recepție finală) să conțină data întocmirii, numele investitorului

(după caz, și al beneficiarului), referirea la numărul și data actului prin care a fost

autorizată construirea, sursa de finanțare a lucrărilor de construcție, descrierea

bunului, numărul și data certificatului despre rezultatele inspectării, semnăturile

comisiei de recepție, după caz, ștampilele, de rigoare”.

Instanța a reținut prevederile art. 73 alin. (3) din Legea cu privire la actele

normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, potrivit căruia actul normativ produce

efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv.

Completul de judecată a menționat că, efectul legii în timp este ghidat de

principiul activității legii, potrivit căruia legea se aplică tuturor faptelor în timpul în

care se află în vigoare, are eficiență deplină și continuă din momentul intrării în

vigoare și până la abrogarea ei. Prin urmare Legea nu se aplică faptelor săvârșite

înainte de intrarea ei în vigoare, adică nu are efect retroactiv, ea dispune numai pentru

prezent și viitor și nu are efecte juridice pentru trecut.

Astfel, reieșind din cele menționate, în coraport cu materialele cauzei, instanța

de apel a constatat că, la emiterea deciziei nr. 11/C/186/2022/47/2022 din 14 aprilie

2022, Agenția Servicii Publice nu a ținut cont de cele constatate supra, iar ca urmare,

nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu scopul acordat prin lege, și în

rezultat reclamanții/apelanții au fost vătămați în drepturi, din care considerente

aceasta urmează a fi anulată.

La 20 iunie 2023, Agenția Servicii Publice a expediat prin poșta electronică

recursul nemotivat împotriva deciziei din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. La

28 iulie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

La 31 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimaților Cozlov Alexandru și Cozlov Tatiana, însă aceștia nu au făcut uz de dreptul

lor de a se expune asupra recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

5

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă

către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării recursului din Codul

administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 07 iunie 2023, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 08 iunie 2023 (f.d. 102), iar decizia motivată le-a fost comunicată la 29

iunie 2023 (f.d. 07).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 20 iunie 2023 (f.d. 103-105), precum

și a motivării recursului la 28 iulie 2023 (f.d. 108-111), este în termen.

În motivarea recursului, Agenția Servicii Publice a indicat că soluția instanței de

apel este una eronată.

Astfel, reclamanții solicitând deținătorului Registrului bunurilor imobile

efectuarea înregistrării bunurilor imobile nou-construite, au prezentat procesele-

verbale nr. 01 și 02 din 07 iulie 2021 prin care s-au recepționat lucrările de construcție

a anexelor și resistematizare a încăperilor izolate cu numărul cadastral

XXXXXXXXși XXXXXXXX, amplasate în comuna Coșnița, sat. Coșnița, str.

XXXXX, 66, însă aceste acte juridice nu conțin referirea la numărul și data actului

prin care a fost autorizată construirea/reconstruirea imobilelor în cauză.

Respectiv, registratorul din domeniul cadastrului, care are obligația de a verifica

ca actul de recepție (procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor sau procesul-

verbal de recepție finală) să conțină data întocmirii, numele investitorului (după caz,

și al beneficiarului), referirea la numărul și data actului prin care a fost autorizată

construirea, sursa de finanțare a lucrărilor de construcție, descrierea bunului, numărul

și data certificatului despre rezultatele inspectării, semnăturile comisiei de recepție,

după caz, ștampilele, prin prisma pct. 89 alin. (6) din Instrucțiunea cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 112/2005, legal și întemeiat a constatat că

documentele doveditoare de drept enunțate nu corespund cerințelor legale și a refuzat

6

în efectuarea înregistrării solicitate. Or, potrivit art. 31 alin. (1) lit. c), d) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, cererea se respinge, dacă documentele

prezentate nu corespund cerințelor stabilite de legislație.

Potrivit recurentei, legiuitorul a stabilit această obligație față de deținătorul

Registrului bunurilor imobile, având în vedere că scopul final în verificarea existenței

actului ce permite autorizarea construcțiilor este neadmiterea în sistemul de cadastru

al construcțiilor, reconstrucțiilor neautorizate. Or, odată intrată în sistemul de

cadastru, odată cu înregistrarea clădirii și a dreptului de proprietate în Registrul

bunurilor imobile, statul, potrivit art. 1 din Legea nr. 1543/1998, garantează drepturile

înregistrate, iar recepționarea lucrărilor cadastrale și includerea în Registrul bunurilor

imobile a unei clădiri sau anexe neautorizate, ar însemna că statul ar garanta drepturile

asupra unei construcții ridicate abuziv, contrar cadrului legal, fără permisiunea de a

construi/reconstrui.

Agenția Servicii Publice a indicat că nu este de acord cu concluzia instanței de

apel, potrivit căreia prevederile pct. 89 alin. (6) din Instrucțiunea cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 112/2005, nu sunt aplicabile pentru

procesele-verbale de recepție finală a lucrărilor de construcție întocmite până la

survenirea modificărilor normei de drept enunțate, în vigoare din 14 februarie 2022,

prin prisma art. 73 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative

nr.100/22.12.2017. Recurenta consideră eronată această concluzie, deoarece instanța

de apel, la caz, nu a aplicat prevederile art. 18 din Legea pentru punerea în aplicare a

Codului civil, nr. 1125-XV din 13 iunie 2002, care stabilește expres că, formalitățile

de publicitate sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data efectuării acestora.

La fel, instanța de apel nu a aplicat raportului juridic litigios prevederile art. 423

din Codul civil, care reglementează aplicarea dispozițiilor legale de drept material și

procedural și statuează că, cererile de înregistrare, înregistrare provizorie, notare sau

radiere, indiferent de data depunerii lor, sunt soluționate potrivit dispozițiilor legale

de drept material în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârșirii

ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus

înregistrării, înregistrării provizorii, notării sau radierii, cu respectarea normelor

procedurale în vigoare în momentul depunerii cererii conform legii.

Mai mult ca atât, în opinia recurentei, instanța de apel nu a aplicat prevederile

art. 14 alin. (1) al Legii privind lucrările de construcției nr. 163/2010, care statuează

expres că, actul de recepție în cazul în care construcția depășește 15m2, trebuie să

conțină mențiunea despre autorizația de construcție.

Având în vedere că construcția cu nr. cadastral XXXXXXXXX a fost edificată

în lipsa actelor permisive stabilite de legislația în vigoare, construcția menționată este

neautorizată.

Recurenta a indicat că la caz nu are loc aplicarea retroactivă a legii, or legea

mereu a condiționat executarea lucrărilor de construire de obținerea în prealabil a

autorizației de construire, legislația reglementând expres care lucrări de construcție

pot fi executate fără autorizație. La fel, legislația nu prevede și nu prevedea că comisia

de recepție poate recepționa lucrările de construire neautorizate.

Mai mult ca atât, instanța de judecată poate constata, inclusiv din oficiu, că

procesele-verbale nr. 01 și 02 din 07 iulie 2021 prin care s-au recepționat lucrările de

construcție a anexelor și resistematizare a încăperilor izolate cu numărul cadastral

XXXXXXXXși XXXXXXXXX, amplasate în comuna Coșnița, sat. Coșnița, str.

7

XXXXX nr. 66, sunt lovite de nulitate absolută, odată ce au fost întocmite cu

încălcarea normelor de drept menționate.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un

complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată

consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea integrală a

deciziei și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe, pentru considerentele ce

vor fi arătate în continuare.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una din următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Potrivit art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

În corespundere cu art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma prevederilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) din același articol, instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă

a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

8

Materialele cauzei atestă că, la 17 mai 2022, Cozlov Alexandru și Cozlov

Tatiana au depus acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției Servicii

Publice, solicitând anularea deciziei nr. 11/C/186/2022/47/2022 din 14 aprilie 2022,

emisă de registratorul Agenției Servicii Publice, Aliona Gușan, și obligarea Agenției

Servicii Publice să înregistreze în Registrul bunurilor imobile a proceselor-verbale nr.

01 și 02 din 07 iulie 2021 prin care s-au recepționat lucrările de construcție a anexelor

și resistematizare a încăperilor izolate cu numărul cadastral XXXXXXXXși

XXXXXXXX, amplasate în com. Coșnița, sat. Coșnița, str. XXXXX, 66.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de Cozlov

Alexandru și Cozlov Tatiana împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Prin decizia din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel depusă de avocatul Danu Alexandru în interesele lui Cozlov Alexandru și

Cozlov Tatiana, casată hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, fiind pronunțată o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea; s-a anulat

decizia nr. 11/C/186/2022/47/2022 din 14 aprilie 2022 emisă de registratorul Agenției

Servicii Publice, Aliona Gușan; s-a obligat Agenția Servicii Publice să înregistreze în

Registrul bunurilor imobile procesele-verbale nr. 01 și 02 din 07 iulie 2021 prin care

s-au recepționat lucrările de construcție a anexelor și resistematizare a încăperilor

izolate cu nr. cadastral XXXXXXXXși XXXXXXXX, amplasate în com. Coșnița,

sat. Coșnița, str. XXXXX, 66.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Agenția

Servicii Publice, Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de

apel nu poate fi menținută, or aceasta este neîntemeiată, creând o impresie rezonabilă

de superficialitate.

Din cumulul probatoriu administrat speței, rezultă că la 11 martie 2022,

reclamantul Cozlov Alexandru, prin intermediul reprezentantului Sandu Alexandru, a

depus la Agenția Servicii Publice, SCT Dubăsari, o cerere cu privire la înregistrarea

bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, prin care a solicitat: înregistrarea

procesului-verbal de recepție finală nr. 01 din 07 iulie 2021, cu adresa - s. Coșnița,

str. XXXXX, 66, nr. cadastral XXXXXXXXX, anexând la cerere procesul-verbal de

recepție finală nr. 1 din 07 iulie 2021 și procura din 31 martie 2021.

La 11 martie 2022, registratorul din cadrul Agenției Servicii Publice, SCT

Dubăsari, Driga Valeriu, a respins cererea reclamantului Cozlov Alexandru de

înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, pe motiv că procesul-verbal

de recepție finală nr. 01 din 07 iulie 2021, prin care se recepționează obiectul cu nr.

cadastral XXXXXXXXX, nu conține informații cu referire la numărul și data actului

prin care a fost autorizată construcția și nici date despre sursa de finanțare a lucrărilor

de construcție. Astfel, pentru efectuarea înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile în

baza procesului-verbal respectiv și reieșind din prevederile pct. 89 al Instrucțiunii cu

privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din 22 iunie 2005,

este necesar ca procesul-verbal de recepție finală să conțină data întocmirii și numărul,

numele investitorului, referire la numărul și data actului prin care a fost autorizată

construirea, sursa de finanțare a lucrărilor de construcție, descrierea bunului, nr. și

data certificatului despre rezultatul inspectării, semnăturile comisiei de recepție, etc.

Dezacordul cu decizia registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice, SCT

Dubăsari, din 11 martie 2022 a determinat partea reclamantă să o conteste

9

extrajudiciar, iar prin decizia Registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice,

Aliona Gușanu, nr. 11/C/186/2022/47/2022 din 14 aprilie 2022, s-a decis a completa

decizia de respingere a înregistrării bunului imobil reconstruit și a dreptului de

proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXXXX, situat în st.

XXXXX, 66, sat. Coșnița, r. Dubăsari, emisă de către registratorul Serviciului

cadastral teritorial Dubăsari, Valeriu Driga la 11 martie 2022, prin invocarea celor

menționate și în temeiul prevederilor art. 31 alin. (1) lit. d) al Legii cadastrului

bunurilor imobile, a respinge cererea de înregistrare.

Potrivit materialelor cauzei, bunul imobil cu numărul cadastral XXXXXXXXX,

situat în com. Coșnița, sat. Coșnița, str. XXXXX nr. 66, ap. 1, cu suprafața de 66,8

m.p., aparține cu drept de proprietate reclamantei Tatiana Cozlov din 13 septembrie

2019, iar bunul imobil cu numărul cadastral XXXXXXXX, situat în com. Coșnița,

sat. Coșnița, str. XXXXX nr. 66, ap. 2, cu suprafața de 47,7 m.p., aparține cu drept de

proprietate reclamantei Tatiana Cozlov și, respectiv, reclamantului Alexandru Cozlov

din 14 martie 2018.

Astfel, la 07 iulie 2021, comisia formată din: Cozlova Tatiana - investitor;

Aftenii I. - responsabil tehnic, în baza cert.seria 2019 N 0282 din 28.02.2019; Tătaru

P. - diriginte de șantier, în baza cert.seria 2021 N 1442 din 03.06.2021; prin procesul-

verbal nr. 01, a propus și recomandat recepția lucrărilor de construcție a imobilului cu

nr. XXXXXXXX(încăperile 1 și 2 comasate în încăperea 16., încăperea 3 separată în

două încăperi 14 și 15, construirea anexelor A3 si A4 cu încăperi 8,9,10,11,12,13,16,

Veranda a2 este construită și reconstruită cu încăpere 17 și 18, mansarda 2A-01

construită și reconstruită cu încăperi nr. 1 și 2, încăperile 14 și 15 la mansardă

comasate într-o încăpere 1) din r. Dubăsari, com. Coșnita, sat. Coșnita, str. XXXXX,

66, ap.1, spre recepție finală (f.d.17).

Tot la 07 iulie 2021, comisia formată din: Osipov Tatiana – investitor; Aftenii I.

- responsabil tehnic, în baza cert.seria 2019 N 0282 din 28.02.2019; Tătaru P. -

diriginte de șantier, în baza cert.seria 2021 N 1442 din 03.06.2021; prin procesul-

verbal nr. 2, a propus și recomandat recepția lucrărilor de construcție la obiectul cu

numărul cadastral XXXXXXXX, din r. Dubăsari, com. Coșnita, sat. Coșnita, str.

XXXXX, 66, ap. 2, destinația - încăpere izolată, compus din următoarele construcții

(reconstrucția verandei a1-01 și formate încăperi 22 și 23) cu suprafața totală 45,8

m.p, spre recepție finală (f.d.24).

Conform art. 143 alin. (2) din Codul administrativ, aprecierea legalității sau

ilegalității unui act administrativ individual se face în funcție de situația la momentul

emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri prealabile – de situația la

momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

Articolul 28 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998,

enumeră documentele în temeiul cărora se face înregistrarea dreptului asupra bunului

imobil, iar conform art. 31 alin. (1) lit. d) al aceleiași legi, cererea se respinge dacă

documentele prezentate nu corespund cerințelor stabilite de legislație.

Totodată, Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163

din 09.07.2010 reglementează modul de autorizare, avizare și verificare a lucrărilor

de proiectare, executare sau desființare a construcțiilor și amenajărilor în conformitate

cu documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului prin aplicarea sistemului

de documente normative în construcții în scopul asigurării transparenței și publicității

la emiterea actelor administrative și al creării unor condiții favorabile mediului de

afaceri. Prevederile acestei legi sunt obligatorii pentru autorizarea executării

10

construcțiilor de orice gen, categorie, destinație și tip de proprietate, cu excepția

obiectelor cu caracter militar sau secret, care se autorizează în mod special.

Conform art. 1 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, anexă la Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, recepția constituie

o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care comisia de

recepție declară că acceptă și preia lucrarea definitivată de construcție și instalațiile

aferente acesteia, cu sau fără rezerve, și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul

de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate

cu prevederile contractului și ale documentației de execuție, asumându-și, totodată,

pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.

Conform art. 3 din Regulament, recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor

aferente acestora se efectuează atât la lucrări noi, cât și la intervențiile în timp asupra

construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, reconstrucții, modificări,

modernizări, extinderi etc.) și se realizează în două etape: 1) recepția la terminarea

lucrărilor; 2) recepția finală la expirarea perioadei de garanție.

Iar art. 18 pct. 1 din Regulament stabilește că Comisia de recepție verifică

respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum și avizele și condițiile

de execuție, impuse de autoritățile competente.

Mai mult, potrivit art. 21 pct. 7 din Regulament, Comisia de recepție recomandă

amânarea recepției în cazul când obiectul a fost construit nelegitim (fără certificatul

de urbanism, fără proiect, fără autorizație de construire).

Examinând circumstanțele cauzei prin prisma normelor citate, instanța de recurs

consideră întemeiată concluzia primei instanțe, potrivit căreia refuzul autorității

publice competente de a înregistra în Registrul bunurilor imobile procesele-verbale

nr. 01 și 02 din 07 iulie 2021, prin care s-au recepționat lucrările de construcție a

anexelor și resistematizare a încăperilor izolate cu numărul cadastral XXXXXXXXși

XXXXXXXX, amplasate în com. Coșnița, sat. Coșnița, str. XXXXX, 66, este legal și

întemeiat, or potrivit mențiunilor ce se conțin în textul proceselor-verbale nr. 01 și 02

din 07 iulie 2021, se atestă că „lucrările au fost executate în lipsa autorizației de

construire” (f.d. 17, 24).

Totodată, pct. 89 din Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, expres prevede că

registratorul verifică ca actul de recepție (procesul-verbal de recepție la terminarea

lucrărilor sau procesul-verbal de recepție finală) să conțină data întocmirii, numele

investitorului (după caz, și al beneficiarului), referirea la numărul și data actului prin

care a fost autorizată construirea, sursa de finanțare a lucrărilor de construcție,

descrierea bunului, numărul și data certificatului despre rezultatele inspectării,

semnăturile comisiei de recepție, după caz, ștampilele, de rigoare, fără careva rezerve

sau excepții.

Reieșind din materialele cauzei, intimații nu au prezentat autorității publice setul

de acte stabilit de legislație integral, fapt ce ar permite înregistrarea în Registrul

bunurilor imobile a proceselor-verbale nr. 01 și 02 din 07 iulie 2021, și anume actul

prin care a fost autorizată construirea.

Mai mult, este neîntemeiată concluzia instanței de apel, potrivit căreia

prevederile pct. 89 alin. (6) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor

imobile și a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 112/2005, nu sunt aplicabile pentru procesele-verbale de recepție finală

a lucrărilor de construcție întocmite până la survenirea modificărilor normei de drept

11

enunțate, în vigoare din 14 februarie 2022, prin prisma art. 73 alin. (3) din Legea cu

privire la actele normative nr.100/22.12.2017.

Astfel, instanța de apel, la caz, nu a aplicat prevederile art. 18 din Legea pentru

punerea în aplicare a Codului civil, nr. 1125-XV din 13 iunie 2002, care stabilește

expres că, formalitățile de publicitate sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data

efectuării acestora.

La fel, instanța de apel nu a aplicat raportului juridic litigios prevederile art. 423

din Codul civil, care reglementează aplicarea dispozițiilor legale de drept material și

procedural și statuează că, cererile de înregistrare, înregistrare provizorie, notare sau

radiere, indiferent de data depunerii lor, sunt soluționate potrivit dispozițiilor legale

de drept material în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârșirii

ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus

înregistrării, înregistrării provizorii, notării sau radierii, cu respectarea normelor

procedurale în vigoare în momentul depunerii cererii conform legii.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată justețea concluziei

primei instanțe de a respinge ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ

înaintată de Cozlov Alexandru și Cozlov Tatiana împotriva Agenției Servicii Publice

cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ

favorabil

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este

legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată

a legii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău

și de a menține hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Agenția Servicii Publice.

Se casează integral decizia din 07 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de

Cozlov Alexandru și Cozlov Tatiana împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12