3ra-442/21 — contestarea actului administrativ, obligarea efectuarii rectificarii inscrierii in RBI

Dosarul nr. 3ra-442/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Constantin Lazari, în

numele și interesele Eleonorei Schmidt/Lupu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Eleonora

Schmidt/Lupu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire

la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea efectuării

rectificării înscrierii în Registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 20 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 13 mai 2019 reclamanta Eleonora Schmidt/Lupu a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la anularea răspunsului nr.

01/s-183/19 din 09 aprilie 2019, obligarea efectuării rectificării înscrierii din

Registrul bunurilor imobile, apartamentul x, casa nr. x din str. Meleștiu, sect.

Botanica, mun. Chișinău, prin radierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

cu numărul cadastral XXXXXXXXXXXXXXXXal proprietarului XXXXXXXXXX

Schmidt, a.n. 23 iulie 1923, pașaport pentru persoane fără cetățenie nr.

XXXXXXXXXX și decedat în anul 2010.

În motivarea acțiunii a invocat că, din cauza înscrierii eronate, de către

autoritatea pîrîtă, a datelor în Registrul Bunurilor Imobile cu privire la proprietarii

apartamentului nominalizat, înscriere ce nu avea la bază niciun temei de fapt sau de

drept, reclamanta nu își poate valorifica pe deplin dreptul său de proprietate, cu toate

atributele ce decurg din acesta, respectiv posesia, folosința și dispoziția.

În opinia reclamantei, autoritatea pîrîtă l-a înregistrat eronat pe soțul său decedat,

XXXXXXXXXX Schmidt, cetățean al Germaniei, drept coproprietar al

apartamentului nr. X, casa nr. X din str. Meleștiu, pe care reclamanta l-a dobîndit în

proprietate proprie, prin contractul de schimb nr. xxxx din 24 iunie 2002, dată fiind

existența contractului matrimonial din 1996, autentificat notarial, ce conținea

prevederi clare că, în cazul căsătoriei lor, se va aplica regimul matrimonial de

separare a bunurilor.

1

Reclamanta a mai indicat drept temei al acțiunii sale și faptul neînregistrării

căsătoriei sale cu XXXXXXXXXX xxxxxx în Republica Moldova, cît și lipsa

acordului acestuia la înregistrarea sa în calitate de coproprietar.

În drept, a invocat dispozițiile art. 1, 4, 7 din Constituția Republicii Moldova,

art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană, art.1, 3, 14,

16, 17, 24 ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, art. 257,

258 Cod administrativ, art. 439 alin. (1) și (5), art. 440 alin. (1) Codul civil (în vigoare

după 01 martie 2019), art. 13 alin. (2) al Legii privind actele de stare civilă, art. 39

alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 și

Instrucțiunea nr. 112 din 22 iunie 2005 cu privire la înregistrarea bunurilor

imobile și a drepturilor asupra lor.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis acțiunea depusă de Eleonora Schmidt/Lupu împotriva Agenției Servicii

Publice cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea efectuării rectificării înscrierii din Registrul bunurilor imobile. S-a anulat

ca fiind ilegal răspunsul nr. 01/S-183/19 din 09 aprilie 2019 al Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice” și s-a dispus obligarea pîrîtei de a efectua rectificarea

înscrierii în Registrul bunurilor imobile xxxxxxxxx, apartamentul nr.x, casa nr. x din

str. Meleștiu, sect. Botanica, municipiul Chișinău, prin radierea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil XXXXXXXXXXXXXXXX al lui Schmidt

XXXXXXXXXX, a.n. xxxxxxxxxx, pașaport pentru persoane fără cetățenie nr.

XXXXXXXXXX, decedat în 2010 (f.d. 83).

La 10 decembrie 2019 Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus

apel împotriva hotărârii din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 1 iulie 2020, a fost casată integral

hotărârea din 5 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost

emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care acțiunea a fost declarată

inadmisibilă.

La 13 iulie 2020, Eleonora Schmidt reprezentată de avocatul Constantin

Lazari, a depus recurs împotriva deciziei din 1 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 137-139), iar la 12 august 2020, a prezentat motivarea recursului.

Prin decizia nr. 3ra-882/20 din 21 octombrie 2020 a Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, s-a

admis recursul depus de Eleonora Schmidt, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari. S-a casat integral decizia din 1 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Eleonora

Schmidt împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea efectuării rectificării înscrierii din Registrul bunurilor

imobile, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 20 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 decembrie

2019, pronunțîndu-se o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de Eleonora

Schmidt/Lupu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire

la anularea răspunsului și obligarea efectuării rectificării înscrierii din Registrul

bunurilor imobile s-a respins.

2

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe referitoare la temeinicia

acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile art. 504 alin. (1) și (2),

art. 505 alin. (1) lit. a) - d), alin. (2) Cod Civil, ce interzic rectificarea înscrierilor în

Registrul Bunurilor Imobile în lipsa consimțămîntului titularului sau a unei hotărîri

judecătorești în acest sens.

Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

a concluzionat asupra legalității refuzului Agenției Servicii Publice de a satisface

cerințele reclamantei, dată fiind formularea cererii privind înregistrarea dreptului de

proprietate asupra apartamentului litigios din numele ambilor soți (f.d. 61), cît și

prezumția legală privind intenția de deviere a soților, în acest caz, de la prevederile

contractului matrimonial încheiat.

La 08 februarie 2021, avocatul Constantin Lazari, în numele și în interesele

Eleonorei Schmidt/Lupu, a declarat recurs motivat împotriva deciziei din 20 ianuarie

2021 a Curții de Apel Chișinău.

Pledînd pentru admiterea recursului în sensul declarat, acesta a menționat că

soluția instanțelor ierarhic inferioare este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea

naturii juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea

corectă și certă a situației de fapt și de drept.

În opinia recurentei, prin decizia contestată, instanța de apel i-a încălcat dreptul

său de proprietate și de acces la justiție.

Pe fond, indică asupra lipsei unei cereri exprese a soțului decedat al reclamantei

privind înregistrarea după sine a dreptului de proprietate asupra apartamentului, lipsa

acordului acestuia, netranscrierea actului de căsătorie de către autoritățile moldovene,

precum și lipsa dosarului succesoral în Moldova pe numele lui XXXXXXXXXX

xxxx, dar și calitatea de unic moștenitor a recurentei.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea recurentei să fie admisă integral.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 ianuarie 2021, fiind

notificată recurentului în data de 04 februarie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul

anexat la dosar (f.d. 224). Astfel, recursul depus la 08 februarie 2021 este în termen.

La 16 martie 2021, în adresa intimatei Agenția Servicii Publice, a fost expediată

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, în

termenul acordat de instanță, intimata nu și-a valorificat dreptul procesual indicat.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de avocatul Constantin Lazari,

în numele și interesele Eleonorei Schmidt/Lupu, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

4

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de avocatul Constantin Lazari, în numele și interesele Eleonorei

Schmidt/Lupu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de avocatul Constantin Lazari, în numele și interesele Eleonorei

Schmidt/Lupu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

5